229 matches
-
Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai ales de adrenoceptori postsinaptici α1 (uneori și α ) și de purinoceptori P2 2x în oarecare măsură. Contracția neurogenă a mușchiului neted vascular este determinată de influxul de calciu prin ROC controlate direct de receptori P2x și de activarea eliberării de calciu IP3 -dependentă de către α1 adrenoceptori, cu o contribuție majoră a canalelor de tip L, ca rezultat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Ele se clasifică în funcție de mai multe criterii. - După caracter - sunt benigne sau maligne. - După origine - primare, secundare sau metastatice. - După vârsta la care apar - sunt tumori orbitale la copil și tumori orbitale la adult. - După aspectul histopatologic - sunt tumori vasculare, neurogene, mezenchimale, disembrioplazice, chistice, epiteliale, leucemii și limfoame, carcinoame, tumori metastatice, pseudotumori inflamatorii etc. SIMPTOMATOLOGIA CLINICĂ A TUMORILOR ORBITALE [20-22] Durerea locală. Durerea nu este caracteristică tumorilor orbitale primare, nici chiar în formele severe. Uneori apare o senzație de presiune intraorbitală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
bilaterale, exoftalmii axiale și neaxiale, exoftalmii dureroase sau nedureroase, exoftalmii intermitente, exoftalmii pulsatile sau nepulsatile (fig. 4.216). Enoftalmia este rar întâlnită în tumorile orbitale. S-a descris la pacienți cu metastaze de adenocarcinom mamar, carcinom gastric schiros sau tumoră neurogenă la bolnavi cu boala Recklinghausen I și hipoplazie sau aplazie de aripă mică de sfenoid (fig. 4.217). Metastază intraorbitală posterioarăde adenocarcinom mamar. Pseudoexoftalmia globului ocular sănătos, se poate datora interpretării date enoftalmiei globului afectat sau poate apare datorită enoftalmiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este caracteristică. Predomină tumorile intraorbitale primare, cele mai multe fiind tumori benigne, rezultate din anomalii de dezvoltare. Tumorile maligne primare sunt mai rare, dar de gravitate crescută. Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare ale copilului sunt tumori chistice, (chistul dermoid, teratomul), tumori neurogene, (neurofibromul) sau hamartoame vasculare, (hemangiomul cavernos sau limfangiomul). Tumori beningne mai rar întâlnite la copil, sunt limfangioamele sau tumorile histiocitare. Cele mai frecvente tumori maligne primare ale copilului sunt rabdomiosarcomul, gliomul de nerv optic și retinoblastomul. Tumorile metastatice caracteristice copilului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în fibre musculare striate. Crește rapid și agresiv, produce exoftalmie, chemosis (fig. 4.231). Distruge structurile osoase ale orbitei. Tratament: biopsie pentru diagnostic histopatologic, urmat de tratament oncologic, radioterapie și chimioterapie. Prognosticul este rezervat. Gliomul de nerv optic: tumoră malignă neurogenă primară a nervului optic. Incidența sa este de aproximativ 2,4% din tumorile orbitale. Histopatologic este astrocitom pilocitic juvenil. Apare în primii ani de viață, are dezvoltare lentă, cu perioade de stagnare, uneori foarte lungi, care pot fi urmate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recomandă tratament oncologic, chimioterapie, radioterapie. Prognosticul este sever. TUMORI INTRAORBITALE LA ADULT Patologia tumorală intraorbitală a adultului este mult diferită de a copilului. Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare sunt tumorile vasculare (hemangiomul cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai au forța adaptării la noua condiție. O proteză funcțională poate oferi la vârste relativ tinere (50-60 ani) posibilitatea continuării unei vieți active. Neuropatia diabetică, în formele ei extreme: hiperalgică (dureri intense în membrele inferioare), digestivă (diaree nocturnă), vezicală (vezica neurogenă cu incontinență urinară) sau gastrică („gastroparesis diabeticorum”) scade drastic calitatea vieții acestor bolnavi, atât prin suferința propriu-zisă, specifică complicației în cauză, cât și prin agravarea dezechilibrului metabolic. 8. Complianța pacientului la programul de tratament Programul de tratament include: dieta, activitatea
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
a masajului. F. Atrofia musculară este frecventă în afecțiunile reumatismale și precedată de un anumit grad de hipotonie. Amiotrofia este totdeauna confirmată prin palpare și obiectivată prin măsurători. în literatura de specialitate, se enumeră următoarele tipuri de atrofie: Atrofia musculară neurogenă, observată în denervările parțiale sau totale prin afectarea neuronului motor periferic, de exemplu în sciatica paralizantă sau pareziantă (sindrom radicular) sau în sindromul canalului carpian cu afectare neurogenă (sindrom troncular); Atrofia miogenă se întâlnește în colagenoze: polimiozite, dermatomiozite, periartrite nodulare
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
în literatura de specialitate, se enumeră următoarele tipuri de atrofie: Atrofia musculară neurogenă, observată în denervările parțiale sau totale prin afectarea neuronului motor periferic, de exemplu în sciatica paralizantă sau pareziantă (sindrom radicular) sau în sindromul canalului carpian cu afectare neurogenă (sindrom troncular); Atrofia miogenă se întâlnește în colagenoze: polimiozite, dermatomiozite, periartrite nodulare (PAN), anumite poliartrite reumatoide, anumite forme de lupus. Starea inflamatorie a mușchiului reprezintă o contraindicație pentru masaj, dar fibroza ca sechelă a afecțiunii primare constituie o bună indicație
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv (vasoactive intestinal peptide, VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai ales de adrenoceptori postsinaptici α1 (uneori și α ) și de purinoceptori P2 2x în oarecare măsură. Contracția neurogenă a mușchiului neted vascular este determinată de influxul de calciu prin ROC controlate direct de receptori P2x și de activarea eliberării de calciu IP3 -dependentă de către α1 adrenoceptori, cu o contribuție majoră a canalelor de tip L, ca rezultat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sau diastolic; de cele mai multe ori ambele valori cresc simultan ca rezultat al perturbării mecanismelor de reglare. Hipertensiunea arterială primară (sau esențială) este o boală multifactorială, etiologia fiind reprezentată de factori genetici, endocrini (secreție crescută de catecolamine, aldosteron, deficit de prostaglandine), neurogeni, retenție hidrosalină, obezitate, rezistență la insulină. Creșterea presiunii arteriale poate fi secundară atunci când constituie una dintre manifestările leziunilor nervoase centrale sau periferice, nefropatiilor (glomerulonefrite cronice, pielonefrite) sau sindromului Cushing. HTA sistolică este de cele mai multe ori consecința creșterii debitului cardiac
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ignorând stimulii externi (stupoarea catatonică), sau, din contră, să manifeste o hiperactivitate motrică (excitarea catatonică). Nervii periferici pot fi lezati prin traumatisme, procese de scleroză a vaselor perineurale, stricturi cicatriceale, inflamații sau tumori, manifestarile clinice putând fi motorii (pareze, atrofii neurogene, hipotonii musculare, areflexie), senzitive (parestezii, disestezii, alodinie) și vegetative (tulburări de sudorație, ale reglării temperaturii corporale, de troficitate cutanată) [55]. Nervii rahidieni pot fi lezați de către fragmente ale discurilor intervertebrale; aceste fragmente pot hernia în cazul unor compresiuni realizate de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
reprezentată frecvent de E.coli (36%), Candida sp, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter și Acinetobacter. Factorii de risc pentru INU sunt: Extriseci: sondajul (60-80%), endoscopia și chirurgia urologică (5%) Intrinseci: sexul feminin, vârsta < 50 ani, diabetul, antibioterapia prealabilă, uropatiile asociate (litiaza, vezica neurogenă), diareea nosocomială asociată. Prevenirea INU se poate face prin: Evitarea sondajelor urinare abuzive Scurtarea duratei sondajelor urinare (reevaluare zilnică a indicațiilor) Montarea sondelor urinare în condiții de asepsie Supravegherea epidemiologică și microbiologică pentru depistarea precoce a infecției urinare nosocomiale. 15
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tip dislalic), incapacitatea subiectului de a se exprima coerent, logic, în propoziții și fraze (cuvântul are rol de propoziție), în condițiile unui auz bun și a unei dezvoltări normale a organelor fonoarticulatorii.“ [1] Această tulburare poate fi determinată de factori neurogeni (tulburări hipoxice), factori somatogeni (boli cronice, boli infecțioase), factori psihogeni îmediu nestimulativ de vorbire, șocuri emotive), factori constituționali (ereditari). La copiii depistați cu întârziere în dezvoltarea limbajului, primele cuvinte apar mai târziu. În unele cazuri, copiii nu vorbesc la vârsta
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
bronhopulmonar, carcinoid bronșic; - leziuni infecțioase pulmonare: bacteriene specifice (tuberculom, cavernă plină) sau nespecifice (abces pulmonar), fungice (asper-gilom, histoplasmoză), parazitare (chist hidatic pulmonar cu membrană încarcerată); - tumori pleurale benigne (tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau maligne (condrosarcom, mielom); - sechestrația pulmonară, infarctul pulmonar, atelectazia rotundă. Diagnosticul diferențial al nodulilor pulmonari multipli include: boala granulomatoasă, sarcoidoza, tuberculoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
de trunchi cerebral (ABR - Auditory Brainstem Response), potențialele semiprecoce (MLR - Middle Latency Response) și potențialele tardive (LLR - Late Latency Response). Audiometria prin răspuns cortical cuprinde: potențialele semiprecoce în fereastra de 10 - 50 ms îMLR - Middle Latency Response) generate miogen și neurogen la nivelul corpilor geniculați interni până la nivelul talamusului, și potențialele tardive în fereastra 50 - 400 ms (LLR - Late Latency Response) generate în ariile corticale primare și secundare. (figura 1.18) (20) Electrocohleografia reprezintă înregistrarea cu ajutorul unui electrod-ac activ, plasat transtimpanic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este limitată la baza cohleei; și nu în ultimul rând rezultatele nu sunt corelate cu inteligibilitatea vorbirii. î12, 225) Potențiale evocate auditive corticale Audiometria prin răspuns cortical cuprinde: potențialele semiprecoce 10 - 50 ms (MLR - Middle Latency Response) generate miogen și neurogen de la nivelul corpilor geniculați interni până la nivelul talamusului și potențialele tardive 50 - 400 ms (LLR - Late Latency Response) generate în ariile corticale primare și secundare. (225) Potențialele evocate auditive corticale reprezintă răspunsul electric talamo-cerebral ce se obține la o stimulare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite descoperirea cauzelor locale în tulburările de comunicare verbală prin identificarea aspectului miogen sau neurogen al traseului EMG. î11, 34) Monitorizarea nervului recurent și mappingul EMG a corzilor vocale reprezintă o tehnică ce folosește electrozi de culegere plasați pe un tub endotraheal pentru monitorizarea activității corzilor vocale în timpul operațiilor pe glandă tiroidă sau paratiroide. Se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv (vasoactive intestinal peptide, VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai ales de adrenoceptori postsinaptici α1 (uneori și α ) și de purinoceptori P2 2x în oarecare măsură. Contracția neurogenă a mușchiului neted vascular este determinată de influxul de calciu prin ROC controlate direct de receptori P2x și de activarea eliberării de calciu IP3 -dependentă de către α1 adrenoceptori, cu o contribuție majoră a canalelor de tip L, ca rezultat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din modalitățile, extrem de diverse, de exprimare a senzațiilor resimțite de bolnavi cu afecțiuni neurologice, stomatologice, psihice, viscerale etc. Odată cu definițiile s-a urmărit și diferențierea tipurilor de durere: allodinie, cauzalgie, durere centrală, disestezie, hiperalgezie, hiperestezie, hiperpatie, hipoalgezie, neuralgie, nevrită, durere neurogenă, durere neuropată, neuropatie, prag dureros, nivel de toleranță a durerii, durere neurogenă periferică, durere neuropată periferică, parestezie. Nu au fost neglijați nici termenii opuși durerii: anestezie, anestezie dureroasă, analgezie. Concluzia ar fi că o soluționare a multor probleme legate de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]