132 matches
-
dovezi referitoare la rolul mecanismelor psihologice vin din evaluarea efectelor psihoterapiei asupra simptomelor schizofreniei. Schizofrenia este corelată cu diferențe subtile ale structurilor cerebrale, prezente în 40-50% din cazuri și de chimie cerebrală, în timpul stărilor psihotice acute. Studii care folosesc teste neuropsihologice și tehnologii de obținere a imaginilor creierului, cum ar fi fMRI și PET pentru a examina diferențele de activitate cerebrală au arătat că diferențele care apar în mod obișnuit sunt în lobii frontali, hippocampus și lobii temporali. Reduceri ale volumului
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
de tip contract social. Logica contractului social este aceasta: dacă cineva trage un beneficiu, el trebuie să fi plătit un cost, dacă nu, el este un trișor și trebuie îndepărtat. Pentru că relațiile sociale sunt regulate de un astfel de algoritm neuropsihologic care predispune la altruism reciproc și pentru că acest mecanism condiționează modul în care ființa umană interacționează cu mediul, atunci când individul trebuie să interacționeze cu factori nonsociali, cum sunt elementele naturii, așa cum e cazul de exemplu când el trebuie să plătească
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
participe la îngrijirea progeniturii pentru a asigura perenitatea patrimoniului său genetic. Confruntați fiind cu o investiție atât de ridicată, bărbatul și femeia au interesul să se asigure fidelitatea reciprocă. Toate religiile fac din fidelitate valoarea supremă a mariajului. La nivel neuropsihologic "sentimentul de gelozie" este expresia necesității de a ne asigura de fidelitatea partenerului. În cuplu, femeia și bărbatul sunt geloși, însă nu neapărat pentru aceleași motive. Principiile investiției parentale ne arată că femeia are interesul ca soțul să nu cheltuie
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
starea de veghe (conform noțiunii din engleză, wake-initiated lucid dream, abreviere, WILD), în care subiectul trece direct din starea de veghe în starea de vis fără nici o (aparentă) discontinuitate în conștientizarea întregului proces. Savanți precum Allan Hobson, conform abordării sale neuropsihologice a viselor lucide, au ajutat substanțial la plasarea explicației acestor vise pe un teren mai solid și mai puțin speculativ.
Vis lucid () [Corola-website/Science/309815_a_311144]
-
puțin importantă, determinând astfel forme mai mult sau mai puțin grave ale bolii. Tipul predominant de mutație depinde de localizarea geografică. Fenilalanina în exces pătrunde în creier și provoacă anomalii ale substanței albe de tipul demielinizare, rezultând în final tulburări neuropsihologice grave. Ea poate, de asemenea, să determine diminuarea sintezei unor proteine cerebrale. Prevalența bolii este între 1:3.000 și 1:30.000. Prevalența bolii este mai ridicată în Turcia și mult redusă în Finlanda sau în Tailanda. Boala este
Fenilcetonurie () [Corola-website/Science/322431_a_323760]
-
bolnav poate avea o dezvoltare cerebrală normală dacă urmărește un regim sărac în fenilalanină. Dezvolatrea cerebrală este cu atât mai normală cu cât regimul este mai riguros și cu cât concentrația sangvină a fenilalaninei este mai scăzută. Performanțele la testele neuropsihologice depind de aceiași parametri. Acest regim este foarte sever și adesea dificil de urmărit. El implică eliminarea tuturor alimentelor ce conțin fenilalanină: carne, pește, ouă, lapte și derivate din lapte, legume feculente (fasole, mazăre), cartofi, pâine, cereale, etc.. Acest regim
Fenilcetonurie () [Corola-website/Science/322431_a_323760]
-
familiarizat cu demența frontotemporală și diagnostichează greșit multe cazuri ca fiind tulburare bipolară sau schizofrenie cu instalare târzie, potrivit cercetătorului american. Bolile din gama demenței frontotemporale pot fi diagnosticate cu exactitate cu ajutorul tomografului cu emisie de pozitroni și al testelor neuropsihologice, "dar numai dacă ne gândim că ar putea fi vorba despre aceste boli", a spus Georges Naasan.
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]