362 matches
-
de râs când ne-o veni rândul.” Rudarul nu se grăbi să răspundă. În tăcerea care urmă, Blondul avu timp să bage de seamă că soarele Își Îmblânzise puterea și că frunzele plopilor tremurau și foșneau ușor. Gropanul era tot nevolnic și tresărea, fricos, din toate ale sale, când vreun prăpădit de broscoi se arunca În apă de pe mal. Apoi unda se liniștea. „Sunteți prietenii mei și de-aia nu vă mint. Aș putea să mă laud, să mă dau mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ascunsă lipsa limbilor. Ucigașă și fioroasă era arma celuilalt. Zgârciul galben era tăiat dintr-o mănușă de crep furată de la un electrician; patul era centrat ca lumea și ața care-l ținea - zdravănă. Tare se mai bucurase când văzuse pe nevolnicul de văru-său cu ce gioarsă venise. Întâi că n-avea cum să fie Întrecut la vânat: așa cum arăta amărăciunea de praștie, nimeni n-ar fi izbutit În veci să nimerească nici de la zece pași o țintă lungă și lată cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
gunoaie și a stârv. Talpa unui copil răscoli ouăle dintr-un cuib de șerpi. Celălalt, care venea În urmă, văzu mișcându-se În albușul cleios scurs din pielița ruptă a unor ouă câțiva pui negri de șarpe ce se Încolăceau nevolnic. Le ieșiră În cale dihori și vulpi, un cotoi sălbatic Îi scuipă dintr-o scorbură, un mistreț tolănit În nămol Își repezi către ei râtul lung și negru din care ieșeau, Încovoiați, colții ascuțiți ca două iatagane. Printre hățișurile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vii, În burta ființei iadului, până să fie mistuiți. În așteptarea Întâlnirii cu nemaivăzut de fioroasa căpățână ce avea să-i Înghită ca pe niște musculițe, grozăviile de care se loveau În goana lor li se părură blânde și aproape nevolnice. Ierburile Întruchipau orătănii, frunzele copacilor și tufișurilor foșneau șoapte și vorbe. „Cu mujdei vă gătesc!” strigă Daie Gulu, țigan alb, mâncător de copii și nemuritor, Întinzând mâna către ei și căznindu-se să-i apuce. Toporan, mutul sângeros, vâjâi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
hâdă, neagră. Cu greu Îmi deschisei obositele pleoape, cu greu galbena țărână o azvârlii din nas și din amara gură. Nobilu-mi raft cu tomuri Înțelepte se dovedise iar prieten statornic: mă apărase, căzând peste mine, de zidul ce se prăvălea, nevolnic, sub apriga călcare a monstrului de fier. Am năvălit la aer din jalnica ruină și glas am dat durerii și groazei strânse-n mine: la vale, tot pământul era cuprins de moarte și-ardea până la cer. Cu vuiet și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Cei trei băieți se Înarmaseră cu unelte grele și se pregăteau de muncă aprigă. Vieru legase de bicicletă o cazma și o lopată; Baronu adusese o sapă grea, ascuțită, făcută dintr-o jumătate de talger de discuitor; Ectoraș, băiatul cam nevolnic al Directorului de școală, luase din magazia lui taică-său un topor și niște perii și pensule, așa cum văzuseră cu toții la oamenii veniți de la oraș să scormonească În pământul galben după ce coaja lui o luase la vale, dimpreună cu gospodăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unul care era pe moarte sau chiar murise când familia a aflat de prizonieratul lui? Strașnicul bărbat avea Încă patru feciori care să-i ducă numele mai departe și nu ținea cu tot dinadinsul să plece urechea la văietăturile de nevolnică muiere ale lui Cocrișel, oștean oarecum nevrednic de vreme ce se lăsase prins de dușmani În loc să moară cu arma În mână și cu fruntea sus. Scrisoarea slabului fiu n-a ajuns nicicând În mâinile tatălui: bătrânul Încruntat a aflat de răscumpărare de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
punea ore Întregi la pândă Împreună cu Ectoraș În spatele vreunei haznale turcești, ca să le vadă femeilor ceea ce nu se cădea văzut, pleca la cules cireșe amare de lângă Eleșteu ori făcea rost de țigări de la tată-său și le Împărțea cu mai nevolnicul său prieten. Le fumau pe ascuns, prin vie sau pe coclauri, În vreme ce-și Închipuiau cu glas tare cum ar fi fost să-i facă felul unei femei și, mai ales, cum ar fi putut s-o Înduplece pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
toate acestea, Ion Vieru Își pierdu cunoștința. Remorca plină cu stupi alunecase Într-un șanț și stătea aplecată, gata să se răstoarne. Tractorul Încerca În zadar s-o urnească, roțile sale mai Înalte decât un stat de om se Învârteau nevolnic pe loc În noroiul gros. De o parte și de alta a drumului forestier pădurea fremăta, Înspăimântată, parcă, de urletele mașinăriei. Câțiva stupi, clătinați de zvâcnetele de animal rănit ale tractorului, se prăbușiră cu zgomot și se sparseră. Zeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Nietzsche. Or, Nietzsche îi provoacă silă și dezgust. E dezgustul față de sine însuși. Se recunoaște, prea bine, în el. Iată-l spunând: „Nu poți accepta un gânditor al cărui ideal se situează la antipodul a ceea ce era. Are ceva grețos nevolnicul ce propăvăduiește forța, nevolnicul ce nu cunoaște mila” (II, 13-14). Nu înseamnă că Cioran ar cunoaște mila. În schimb, propăvăduise forța, trăia cu nostalgia vitalismului, cultivase filozofia trăirii, el, care era copleșit de neputință. De fapt, acum, când scrie, Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
provoacă silă și dezgust. E dezgustul față de sine însuși. Se recunoaște, prea bine, în el. Iată-l spunând: „Nu poți accepta un gânditor al cărui ideal se situează la antipodul a ceea ce era. Are ceva grețos nevolnicul ce propăvăduiește forța, nevolnicul ce nu cunoaște mila” (II, 13-14). Nu înseamnă că Cioran ar cunoaște mila. În schimb, propăvăduise forța, trăia cu nostalgia vitalismului, cultivase filozofia trăirii, el, care era copleșit de neputință. De fapt, acum, când scrie, Cioran întrupează o depășire a
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
animalieră este curentă În epocă. O exprimă Mircea Iorgulescu Într-un text difuzat (sub pseudonim) de către „Europa Liberă” În 1987: Ni se lasă viața, dar luându-ni-se tot ce Înseamnă viață omenească. Și vom deveni o turmă de animale nevolnice, o cireadă supusă și Înspăimântată 3. În termeni asemănători gândește și Livius Ciocârlie: „Iarna nu suntem oameni, suntem animale de grajd. ș...ț Știm, sau ar trebui să știm că trăim inadmisibil, ca niște oi”4. Degradarea constantă a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și, cu ochii Închiși, se lasă dezmierdat. Mai târziu, căprioara se duse la rau unde nările-i subțiri Înfiorară apa cu cercuri luminoase de aramă. Apoi, se Întoarse și Își Învăță puiul cum să se apere de dușmani. Însă acesta, nevolnic Încă, nu reușea să Înțeleagă bine. De-abia se ținea pe picioarele-i Înalte și subțiri. Deodată, căprioara se ridică și Împreună cu iedul ei se Îndreaptă spre pădure. Mergea Încet. Am putut să o observ bine: urechile-i relativ mari
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sau admirația pentru „isprava lui Valcan”, care a înotat de-a lungul Dunării până la Sulina pentru a scăpa de turci. Apare, de asemenea, prețuirea oamenilor față de înot, mai ales a fetelor care puneau la încercare flăcăii: „manifestând dispreț pentru cei nevolnici în acest exercițiu indispensabil în regiunea dunăreana" (C. Kiritescu - Palestrica). Din datele culese de N. Postolache (Istoria Sportului în România 1995) s-au reținut câteva momente semnificative: în anul 1769 - se vorbește în Cronica Hotinului despre înotul „iepurește” la români
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
-i slab e puternic; cum voi afla eu puterea slăbiciunii neistovite? Eternule, Eternule, în valuri de aur necontenitul poem curge veșnic, semințele vieții contagiază neantul; tot locul e patria Verbului; eu nu hărăzire cerșesc, ci puterea de-a fi mai nevolnic; în miezul Cuvântului e patria mea, cea întinsă cât tot Universul, Cu ochii de iarbă eu văd uitate seminții rătăcitoare, ciudatele luntrii și mari galioane, păstorii cu turmele lor, lucrătorii pământului, cei care fac din preagrelele luturi împărtășania pâinii și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sine. Nimeni nu ne spune, dar iubind oamenii ajungem - probabil - până la urmă, să fim sacrificați de ei. Să le lăsăm oamenilor să le tihnească viața! Pentru oameni, frica este fundamentală. Cum sunt oamenii care și-au învins frica? Ori niște nevolnici, ori niște eroi. Libertatea nu ține de instituții, ci de frica noastră, de propria noastră frică: Frica de moarte (pentru conservarea vieții); Frica pentru pierderea prestigiului (pentru pierderea puterii sociale); Teama de a rămâne pe drumuri; Frica pentru îndoiala și
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de același domnitor: „Iar la aceasta este credința mea mai sus scrisul Ion Alexandru Voievod și credința fratelui meu Bogdan și credința lui Dragoș Staroste și credința lui Mihail Nevolnicul și credința lui Andriaș și credința lui Ionaș și credința lui Rotompan și credința lui Șandru Pârcălab și credința lui Hatco Teatinschi și credința lui Șandru ot Hotin și credința lui Manu Oană stolnic și credința lui Goraet ceașnic și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va rămâne neschimbat din slujbă iar arătându-se la niscaiva neplăcute urmări și nepurtându-se cu rânduiala cuviincioasă, domnii dregători vor înștiința Divanul spre a se cerceta ca să se încredințeze dacă cu adevărat este supus învinovățirei sau că-l arată nevolnic pentru vreun alt sfârșit, ca după adevărul ce se va afla să se facă punerea la cale. Asemenea și când însuși sameșul, pentru vreo pricină de neputință va cere slobozenie din slujbă, se va cerceta de este cu adevărat pricina
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stabilirea lor pe sat, ei nu erau luați în calcule. În funcție de numărul de animale pe care le aveau, ei plăteau totuși o cotă a birului care revenea satului, calculată cu prilejul cisluirii sferturilor. În unele catagrafii, mai toți bătrânii sau nevolnicii aveau câte unul sau doi feciori de slujbă, care puteau fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși nu erau luați în calcul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri, rămânând în proprietatea absolută a țăranilor. Clăcașii nevolnici sau văduvele foștilor clăcași care se aflau în comunele rurale și care nu aveau pământ de hrană, rămâneau proprietari absoluți pe locurile cuvenite pentru casă și grădini, în condițiile restului clăcașilor. Clăcașii deveniți proprietari puteau închiria, ipoteca, vinde sau dărui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
câteva grame de frunze uscate ? Prețul de cost al acestora poate fi întrecut doar de kilogramele de pământ scoase din șanțurile mereu desfundate de primării dar nu și de lopețile de zăpadă aruncată lângă carosabil ! Am susținut întotdeauna necesitatea ajutorării nevolnicilor (nevoiași - fără putere de muncă) dar și pârjolul prin fonduri pentru acest motiv trebuie să ne dea de gândit. Când îi văd pe vecini, de la bl. 32, cântând toată ziua, jucând barbut, înjurând, trândăvind, mă întreb cât mai poate încuraja
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
acest drept. Cum pot ei reprezenta cu adevărat voința poporului ? UNINOMINALUL (așa cum e prin lege) e o porcărie și o mare batjocură electorală. Păi dacă spui că-l alegi pe cel mai bun, pe învingător, cum să promovezi un 277 nevolnic pus la plesneală? Și dacă e uninominal de ce mai ai prag electoral și eventual de ce așa mare? Să nu mai pătrundă și cei cu resurse financiare modeste ? E clar că nu e de acceptat ! ... și T+MPIȚII ? Iată-i: a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
după două-trei pagini. Abilitatea jurnalistului a contribuit din plin la conturarea personajului, acesta fiind adus în ipostaza de a rosti adevăruri care, spuse de altcineva, i-ar fi stîrnit fără îndoială iritarea. Un miliardar după care atîrnă o cohortă de nevolnici, în așteptarea salvatoarei sute de dolari. Un om extrem de bogat, a cărui mamă se pitește sfielnică după ușă, complexată de camera operatorului și de personalitatea fiului. Un viitor politician la fel de inabil ca și cel care pătrundea în fotbal acum cîțiva
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
târziu s-au legiferat și impozitele indirecte -taxele vamale, taxele asupra băuturilor spirtoase, asupra zahărului, asupra petrolului, monopolul statului, taxa de timbru și înregistrare și impozitul de moștenire. În 1890 erau la noi în comună: 2 mazili, 2 căpătăieri, 10 nevolnici 15, un privilegiat, 12 văduve, iar restul birnici, care nu se bucurau de nici un avantaj. Ei plăteau birul ce li se stabilea prin cislă, dădeau an de oaste și erau luați la toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]