1,775 matches
-
ajuns prin mișculații suspecte rău, ci două. În martie 1989, Într-o publicație apărută În Franța În timpul Războiului al Doilea Mondial și resuscitată după aproape o jumătate de secol, apare o altă listă din care lipsesc Leonardo da Vinci și Newton și În care Le Prieuré de Sion primește un nou certificat de naștere, datat 1681, nicidecum 1099, și o nouă plasare În spațiu: Rennes-le Château, În locul Ierusalimului eliberat. Dar, să lăsăm, e mai complicat... Dacă vrei, pot să-ți recomand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
taină subversivă a creștinătății, informație explozivă pentru Sfântul Scaun...). O dovadă - dintre multe altele posibile - a legăturii Codului lui Da Vinci cu episodul Rennes-le-Château: despre incendiara listă a Marilor Maeștri ai Stăreției Sionului, de care am mai amintit (aceea cu Newton, Leonardo, Victor Hugo și ceilalți), Dan Brown afirmă În preambulul cărții că a fost descoperită la Biblioteca Națională din Paris, printre niște suluri de pergament care au fost denumite ulterior Les Dossiers Secrets. Corect. Titlul Întreg al documentului sună Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aporii din fizică, matematică, astronomie, logică, drept, științe naturale etc., ce ne uimesc și astăzi prin adâncime și pertinență. Anecdota după care Arhimede a descoperit În baie legea care Îi poartă numele este adevărată - măcar În spirit -, pe când povestea cu Newton și mărul care Îi sugerează legea gravitației este, În aceeași ordine de idei, apocrifă. Ei bine, am ajuns la concluzia că am complicat mental și mai mult o problemă, nu foarte simplă din start. Atunci am luat-o gospodărește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
plecați, apoi a făcut trei pași mărunți înapoi și nu s-a oprit în pragul plânsului. Am plecat repede mai departe. Mă rugam să nu se fi atașat de ciorile mele. Înainte de culcare, am făcut inventarul dezvoltării mele spirituale. Metalele, Newton: gravitația, sfârșitul nevertebratelor, începutul vertebratelor, Euclid: axioma a 11-a, cioara, începutul Evului Mediu, Dante: Infernul, Cina cea de Taină. În acest punct, studiile mele s-au terminat. Nu era prea mult, dar pentru o stațiune balneară era suficient. Coi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
față de Fermín, uzurpatorul. — Uitați-vă ce frumoase sînt. Le-am văzut și mi-am zis: astea-s pentru domnii Sempere, spuse ea pe un ton sclifosit. Că știu eu că dumneavoastră, intelectualilor, vă plac merele, ca lui Isaac Nepom. — Isaac Newton, bobocel de micșunea, preciză Fermín cu solicitudine. Merceditas Îi aruncă o privire ucigătoare. — Ia te uită, istețul. Să-mi mulțumești că ți-am adus și dumitale unul, și nu un grepfrut, cum meriți. — Dar, femeie, pentru mine ofranda mîinilor dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pe lângă cloșcă. Aveți o gravitație perimată, centralizată. La noi există mai multe asemenea centre, repartizate rațional, ba pe deasupra mai suntem înzestrați și noi cu forță gravitațională. Nu toți, desigur, ci majoritatea. Să luăm, de pildă, parabola voastră cu mărul lui Newton. Dacă în pom există un singur măr și dacă ai șansa să te afli singur lângă trunchi, mărul poate fi al tău. Dar dacă sub pom sunteți mai mulți, lucrurile se complică și poți să rămâi flămând, căci degeaba descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
în camera de încercări și dădea drumul la imponderabilitate. Și când începeam să plutesc, tata băga brusc gravitația și cădeam pe ciment ca un bolovan. Și apoi iar imponderabilitate, și iar gravitație, că am rămas c-o traumă: „binomul lui Newton” se numește medical. De-aia nu-mi place în spațiu, în imponderabilitate: când ți-e lumea mai dragă, dă gravitația peste tine. Stejeran 1, Dromiket 4 și Getta 2 se priviră pe furiș, amuzați. — Lăsați, tovarășe comandant - spuse Dromiket -, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
coridor curat, luminos, proaspăt dat cu petrosin. Pe lângă pereți, pe piedestaluri de granit, se înșirau busturi de ghips ale unor mari personalități ce contribuiseră la dezvoltarea civilizației umane, cât și a altor civilizații. Terra era reprezentată, printre alții, de Copernic, Newton, Edison, Popov, Marconi, Einstein, Freud, Kasparov, Odobleja, Planck și de-un imens mozaic înfățișând Experimentul Philadelphia. Dintre busturile jupiteriene, roboții noștri le recunoscură pe cel al lui Restros S, primul extraterestru capturat viu în 1993 lângă Detroit (Michigan), și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
într-un cadru omogen și general. După cum o teoremă de geometrie elementară îmi dezvăluie din acest moment al devenirii, din complexul calitativ care se chema Euclid, tot așa de puțin ca legile atracției, de pildă, din turburea conștiință a lui Newton, comentatorul cornului lui David; la fel poezia engleză răsfrânge din variația timpului uman doar acea limfatică permanență, botezată pe nedrept "spiritualitate". Veți judeca după următoarele probe: "Puternică fiică a dumnezeirii, nemuritoare dragoste, Pe care noi, cei ce nu ți-am
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
această incursiune a lui Gauss în geometria elementară, rămâne soluția la problema propusă de Schumacher, a înscrierii elipsei de arie maximă într-un patrulater dat. Soluția e dată prin numere complexe. Aici apare dreapta (numită cu numele lui Gauss și Newton) care unește mijloacele diagonalelor. Rămân iarăși numeroasele soluții, publicate sau în manuscris, la problema lui Pothenot, anume a cazului critic, când, prin apropierea punctului de cercul circumscris, construcția obișnuită devine indistinctă și deci nedorită din punct de vedere grafic. E
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nimănui să nu-i abată prin minte c-ar fi un geniu. Pământul nostru este mai sărac în genii decât Universul în stele fixe. Homer și Shakespeare, Rafael, geniile în arte se nasc o dată la 3, 4 mii de ani, Newton și Galilei, Kant și geniile în știință, o dată la o mie de ani, încât nu știu zău dacă de la Adam până la Papa Leo IX au existat de toți o duzină. Încolo, suntem cu toți niște bieți mizerabili cărora acești regi
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
volumul I al antologiei «Poeme hai hui...»; «Rostiri de rostuiri în doi», recenzie la volumul de „dialoguri lirice“, «Tu însămi, Însuți eu», de Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea; «Mulțumire mărului revelator de gravitație», recenzie la volumul de poeme, «Mulțumesc lui Newton», de Marian Barbu; «De iubire cu înfrunzire în focul-oglindă», recenzie la volumul de poeme, «Înfricoșata iubire sau statuile iubirii», de Marian Barbu; «Cuvinte-căprioare îmblânzite în cleștar», recenzie la volumul de poeme, «Cuvântul - neîmblânzitul cleștar», de Marian Barbu; «La cules de
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
cresc pești în copaci.” Natură, poveste, suflet, polimeri... Artistul din Beiușul Bihorului și Holonul Țării Sfinte a imortalizat vreme de 22 de ani în arta sa nu numai timpul, ci și mișcarea corpurilor solide. Iar pentru asta chiar și Isaac Newton i-ar fi devenit constant admirator, fizica mecanică transformându-se dintr-o dată în poemul nemișcat al palpitantei și greu descifrabilei în integralitate vieți telurice. Fiecare creație în sine te poartă într-o lume, pe care ai libertatea să ți-o
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
cuvinte îi aparțin marelui savant francez Henri Poincaré, la învățătura căruia astăzi ne vom mai referi. Cunoaștem, de asemenea, cu toții că știința are un caracter internațional - istoria ei reprezintă cronica descoperirilor geniale, întemeiate pe ideile predecesorilor. În acest sens, Isaac Newton i-a scris în 1676 lui Robert Hooke, savant englez cu renume în astronomie și fizică: dacă am văzut mai departe, este pentru ca am stat pe umerii giganților. Prin urmare, până a trece la subiectul discuției de azi - problema centrului
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
înțeleg că Domnul Isus Hristos este „Calea, Adevărul și Viața”. Aceasta este chemarea pe care trebuie s-o onorăm dacă o auzim în adâncul sufletului nostru. Desigur prin talentele pe care ni le-a dat Dumnezeu fiecăruia. Marele savant, sir Isaac Newton (1642-1727), un renumit om de știință cu contribuții mari în fizică, matematică și astronomie, a fost și un creștin devotat. În culmea carierei sale el a studiat asiduu Biblia și a spus unui coleg al său: „Nu vreau să-mi
CHEMARE ŞI NEVOIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350400_a_351729]
-
altă locuință, intră pe altă fereastră, poposește pe alt frigider dintr-o altă bucătărie a aceleiași familii ... povestioara îmi întoarce gândurile spre misticismul care deseori mă vizitează și pe mine fără vizite pe fereastră și îmi amintește de cuvintele lui Newton: „Dumnezeu e infinit, El nu e timp și nu spațiu dar există de când Lumea și mâna Lui e în toate”. Din paginile ziarului Yediot Aharonot, o tonă de hârtii în ziua de Vineri , îmi lunecase o broșură, supliment al ziarului
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
noastre funcțiuni biologice. Ca atare religia, arta, morala și știința, trebuie să constituie un tot, ajungându-se astfel la armonie, să aibă același scop, acela de a-l face pe om cât mai fericit. Cei mai mari oameni de știință, Newton, Einstein Pascal, Leibniz, Descartes au posedat atât spiritul științific cât și pe cel filozofic și au fost animați de un profund spirit religios. Teoriile lor sunt fructul observației, al experimentului, al meditației filozofice și al inspirației, având ca postament credința
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
Literatura > Eseuri > RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Dacă am făcut descoperiri valoroase în viață, aceasta se datorează mai mult răbdării și atenției decât oricărui alt talent.” - Isaac Newton Spuneam... da!, spuneam că s-a dovedit nevoia de schimbare a modului de a gândi și a simți, dar și cel de a acționa. Și mai vorbeam despre decența necesară politicienilor, cu alte cuvinte despre necesitatea schimbării mentalității lor, astfel
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > MARIAN MALCIU ȘI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pentru că astăzi, 27 decembrie 2014, ninge minunat, și pentru că mai știu că astăzi este o zi specială pentru domnul
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
Astfel, la începuturi, albul a fost culoarea morții și a doliului. Așa stau lucrurile acum în întreg Orientul, tot așa a fost în trecut în Europa și, cu precădere, la curtea regilor Franței. La jumătatea secolului al XVI-lea, Isaac Newton a descoperit că atunci când lumina traversează o prismă de sticlă, de secțiune triunghiulară, este descompusă în fascicule de culori diferite, care se prezintă mereu în aceeași ordine, fiecare cu unghiul său de înclinare. El a denumit ansamblul acestor culori, spectru
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
că nu știți ce v-așteaptă! Analizați-l bine, cu grijă folosiți-l, căci nu veți ști ce ascunde lovitura decât atunci când, negru, ochii voștri văd la întâlniri cu pragul cel de sus!” Pe calea Timpului apus mulțumesc lui Isaac Newton pentru că m-a ajutat să înțeleg că toate culorile înseamnă părți ale Luminii, că Lumina înseamnă ALBUL înglobând viața, iar domnului Marian Malciu, care astăzi împlinește o frumoasă vârstă, îi mulțumesc pentru că descompune prin prisma sufletului său ales, într-un
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
frumos, particular și de original, în versuri și proză, fascicolul de lumină al vieții, trimis de Dumnezeu. LA MULȚI ANI, DOMNULE MARIAN MALCIU! Cu respect, prof. Georgia Landur Vintilă Referință Bibliografică: MARIAN MALCIU și PRISMA DE STICLĂ a lui ISAAC NEWTON, în analiza doamnei Georgia Landur Vintilă / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
încă fascinat de știință, mai ales de fizica teoretică, cosmologie și genetică. Îmi aduc aminte că, în anii 1950-60, oamenii de știință deosebiți, poeții mari, filozofii și compozitorii erau numiți genii. Se vorbea atunci despre Da Vinci, Galileo Galilei, Copernic, Newton, Planck, Bohr și Einstein, se vorbea despre Shakespeare, Pușkin, Dostoievski și Eminescu, despre Platon, Kant, Heidegger și Marx, se vorbea de Bach, Vivaldi, Beethoven si Mozart și toți aceștia erau genii. Acum vad că Hagi e genial, cutărică artist de la
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
lui Dumnezeu: Nicholas Copernic (sec. XV-XVI) - astronom polonez; Italianul Galileo Galilei (sec. XVII); René Descartes (sec. XVII) - matematician, filozof, om de știință francez călăuzit de lumina rațiunii; Blaise Pascal, contemporanul lui Descartes; filozoful german Gottfried Leibniz (sec. XVII-XVIII); matematicianul Isaac Newton (sec. XVII-XVIII); James Clark Maxwell (sec. XIX) - fizician și matematician scoțian; Francezul Louis Pasteur (sec. XIX) - chimist, microbiolog; Michael Faraday (sec. XIX) - mare fizician și chimist englez; fizicieni ca Kelvin, Max Planck (sec. XX) și lista ar putea continua. Au
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
instituită de grecul Ptolemeu (87 d.Hr. - 165 d.Hr.), cu noua sa teorie a heliocentrismului, îmbrățișată și de italianul Galileo Galilei (1564-1642), teorie completată și dezvoltată mai târziu de fizicieni, astronomi, matematicieni, precum germanul Johannes Kepler (1571-1630), englezul Isaac Newton (1642-1727), italianul Giordano Bruno (1548-1600), ajungându-se astfel la ideea universului nesfârșit. Galilei a dat și câteva legi pentru teoria relativității, legi care contraziceau cele afirmate de fizicienii dinaintea lui. Newton a adăugat principiului relativității câteva alte concepte, apoi a
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]