KorAP: Find »[drukola/base=newtonian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...13 >

312 matches

Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719

Iar faptul că un anumit sistem este mai simplu decât altele, ale căror consecințe sunt de asemenea în concordanță cu datele experienței, spune ceva despre modul cum este lumea. 6.342: „Astfel, faptul că lumea poate fi descrisă prin mecanica newtoniană nu spune nimic despre lume; ceea ce ne spune ceva despre lume este că ea poate fi descrisă de către această teorie tocmai în felul în care este descrisă. Despre lume spune ceva și faptul că ea poate fi descrisă de către o

Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
Corola-publishinghouse/Science/224_a_281

sau chiar de tratarea lor inadecvată, aceasta îngroșând și mai mult dosarul încremenirii în proiectul iluminist. Clasicii Economiei, în primul rând Adam Smith, au pornit de la credință (potențatoare de cunoaștere) într-o imagine reprezentată de mecanism și teoretizată de mecanica newtoniană ca generatoare de modele explicative. Construcția epistemică a Economiei s-a înfiripat și ea din încrederea în ipoteze stabilite printr-o convenție metodologică ce tocmai raționalizase principiul ordonator. De altfel, nu este întâmplător că mecanismul este laitmotivul care abundă și

ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
alcov de șoapte sapiențiale. Prins între tăișul briciului lui Ockham și cutumele științifice ale comunității, teoreticianul vrea să scape cu fața curată și fără urme de palme. Figura omului de știință iluminist nu trebuia să strice poza de epocă. Fizica newtoniană a preluat ideea carteziană a universului ceasornic nu doar pentru că simplifica pe înțelesul oamenilor complicatele traiectorii ale planetelor, ci și pentru că această ipoteză sugera implicit un răspuns canonic la o întrebare (evitată pentru că era subversivă pentru secularizare): cine a construit

ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811

fiind totalmente absorbit de construcția unui model căruia să i se poată aplica forța și rigoarea matematicienilor. Punctul de plecare al acestei construcții teoretice este voința lui Walras de a fonda știin-ța economică drept o știință "naturală", comparabilă cu fizica newtoniană. Teoria echilibrului general imaginată de către Walras a fost supusă, după 1930, unei munci de perfecționare și axiomatizare extrem de intense, la care au contribuit cei mai mari economiști contemporani. Ea este, în mod cert și incontestabil, teoria cea mai strălucitoare a

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
în locul unei descrieri. Modelul justifică prezența statului în societate. Cum scria Helvetius: "Dacă universul fizic este supus legi-lor mișcării, universul moral este supus celor ale interesului. De asemenea, Hume, Smith și Bentham încearcă să transpună în domeniul societății principiile atracției newtoniene. Grație interesului, problematica liantu-lui social se poate deplasa pe teren economic Chestiunea nu se discută referitor la drepturile și datoriile indivizilor, nici asupra legilor sau instituțiilor, ci se focalizează asupra producerii și distribuirii bogăției. Interesul autorizează evaluarea și acumularea nu

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720

Iar faptul că un anumit sistem este mai simplu decât altele, ale căror consecințe sunt de asemenea în concordanță cu datele experienței, spune ceva despre modul cum este lumea. 6.342: „Astfel, faptul că lumea poate fi descrisă prin mecanica newtoniană nu spune nimic despre lume; ceea ce ne spune ceva despre lume este că ea poate fi descrisă de către această teorie tocmai în felul în care este descrisă. Despre lume spune ceva și faptul că ea poate fi descrisă de către o

Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851

îmbie la o nouă cercetare, menindu-ne unui timp covîrșit de speranța veșniciei, a clipei eterne ascunse în inima noastră și a unui spațiu care strigă după infinit. Pentru clasici și neoclasici, știința economică era asociată dogmei mecaniciste, de sorginte newtoniană. Chiar un om luminat precum Frank H. Knight, fondatorul Școlii de economie de la Chicago, numea mecanica "știința soră a economiei" (în The Etics of Competition, New York, 1985, p.25). La jumătatea secolului al XX-lea, Nicolas Georgescu-Roegen, aproape venerat astăzi

[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
selecția poate duce, dimpotrivă, la fragmentare și diversificare. Spre deosebire de teoreticienii economici clasici și neoclasici, Kornai consideră că multe procese economice "se caracterizează prin caracterul discret al variabilelor și caracterul frînt, brusc, rupt al relațiilor". De aceea instrumentele matematice ale mecanicii newtoniene nu sunt aplicabile fenomenelor economice, care necesită mai curînd o viziune cuantică. Autorul vorbește în acest sens despre o "economie cuantică". După el, tentativele economiștilor de a optimiza procesele economice cu ajutorul variabilelor continue și al ecuațiilor diferențiale sunt sortite eșecului

[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
crește prea mult, eficiența va scădea și sistemul se va dezintegra. Pentru economia clasică, sistemul economic era unul autonom, ale cărui elemente tindeau spre un punct de echilibru determinabil. Faptele economice erau considerate realități obiective, în cel mai bun stil newtonian. Analiza economică era una raționalistă, ce acredita existența unor legi economice obiective, în a căror descoperire ar consta însăși esența demersului economic. Fenomenele și procesele economice erau abordate static, fără să fie văzute și în dinamică și cu eludarea influențelor

[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662

experienței, fiind totalmente absorbit de construcția unui model căruia să i se poată aplica forța și rigoarea matematicienilor. Punctul de plecare al acestei construcții teoretice este voința lui Walras de a fonda știința economică drept o știință "naturală", comparabilă fizicii newtoniene. Teoria echilibrului general imaginată de către Walras a fost supusă, după 1930, unei munci de perfecționare și axiomatizare extrem de intense, la care au contribuit cei mai mari economiști contemporani. Ea este, în mod cert și incontestabil, teoria cea mai strălucitoare a

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708

conceperea științei drept sistem de legi cu valabilitate universală, legi care fac posibile explicații controlabile și predicții încununate de succes ale fenomenelor ce constituie obiectul cercetării. În acord cu modelul oferit de știința matematică a naturii, în particular de mecanica newtoniană, s-a considerat că valoare științifică au doar acele explicații care se bazează pe legi. În ale sale Lettres philosophiques, publicate în 1734, Voltaire aprecia că fizica lui Newton, în contrast cu cea a compatriotului său Descartes, este științifică deoarece formulează explicații

Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620

în fundamentarea teoriilor fizice și cât de mult adevăr este în această credință? După patru secole de la începuturile științei moderne sau ale "filosofiei naturale", cum se numea aceasta pe atunci, asistăm la un șir neîntrerupt de triumfuri ale matematicii: mecanica newtoniană și legea atracției universale, mecanica cerească, ecuațiile lui Maxwell și legile electromagnetismului, bazele matematice ale mecanicii cuantice, relativității generalizate și ale teoriei câmpului, teoria sistemelor și fundamentele matematice ale sistemelor de calcul. La această listă, care nu este nici pe

Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
atunci numeroase controverse și atitudini atât din partea matematicienilor, cât și a filosofilor. De fapt, acest eseu este o polemică cordială peste secole cu celebrul dicton atribuit lui Galileo Galilei: "Legile naturii sunt scrise în limbaj matematic". Succesele răsunătoare ale mecanicii newtoniene prima disciplină științifică pe deplin matematizată și, mai târziu, în secolele XIX și XX, ale teoriilor matematice în fizică (teoria electromagnetismului, mecanica cuantică, teoria relativității) au fundamentat mitul infailibilității și eficienței metodei matematice în științele naturii și îndeosebi în fizică

Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
care descriau mișcările aparent complexe ale planetelor. Galileo este cel care a spus că "legile Naturii sunt scrise în limbajul matematicii". Newton a folosit atât rezultatele lui Kepler, cât și pe cele ale lui Galileo pentru a deduce celebra lege newtoniană a mișcării, care, împreună cu legea gravitației, constituie poate cel mai celebru exemplu de eficiență irezonabilă a matematicii în știință. Ei nu numai că au prezis unde ar putea fi planetele cunoscute, dar au prezis cu succes poziția unor planete necunoscute

Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
relațiile formale sau matematice ca realități obiective independente de gândirea conștientă. Faptul că partea cea mai generală și mai ferm acceptată a cunoștințelor noastre științifice generale asupra lumii implică relații matematice la fel de complexe și sofisticate ca acelea implicate în mecanica newtoniană, în teoria electromagnetică a lui Maxwell, în relativitatea specială, sau în formalismul operațional al mecanicii cuantice pare să ne scape chiar și atunci când considerăm aceste doctrine drept sigure. Este posibil ca răspunsul pe care îl dau, aparent, întrebărilor enumerate anterior

Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
de a stabili independența postulatului V al Elementelor lui Euclid, cât și în virtutea limitelor sale previzibile deja de a se adapta noilor teorii fizice, printre care termodinamica, electromagnetismul, mecanica cuantică și teoria generalizată a relativității (teoria gravitației). Perfect pentru mecanica newtoniană, modelul euclidian se va dovedi deja spre sfârșitul secolului al XIX-lea nepotrivit pentru noile teorii fizice despre spațiu și timp. Capitolul 2 MATEMATICA ÎNTRE LOGICĂ ȘI INTUIȚIE Despre esența raționamentului și gândirii matematice s-au scris multe pagini memorabile

Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

tangenta profilului velocității la peretele vascular înmulțită cu vâscozitatea dinamică a sângelui. Pentru determinarea stressului de forfecare la nivelul joncțiunii în formula de mai sus s-au utilizat velocități medii citate în literatură iar sângele a fost asimilat unui fluid newtonian (ceea ce constituie o netă simplificare a analizei). Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tau de vârf de 25.6 +/7.8 dynes.cm-2 iar Jiang și colab. 19.8 +/3.8 dynes.cm-2 la lotul normal de referință

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nivelul versantului distal al plăcii de aterom protruzive asociindu-se cu o celularitate și o cantitate de colagen mult mai redusă în regiunea din amonte de leziune și cu creșterea plăcii înspre aval. Stenoze arteriale. Ecuația Bernoulli (derivabilă din legile newtoniene ale mișcării, formulă fundamentală a mecanicii fluidelor) stabilește o relație între energia kinetică, energia potențială gravitațională și presiunea intravasculară într-un sistem fluid cu frecare minimă 65: Ecuația Bernoulli exprimă modul în care este conservată energia într-un fluid prin

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
65 l din care 0.15-0.20 l în aortă (deci doar 1/10 din sângele total) (tabel 4.7). capilare 5% artere 11% cord 5% plămân 12% vene 67% Sângele nu este un fluid perfect (este un fluid non newtonian a cărui vâscozitate variază odată cu condițiile de flux din cauza prezenței elementelor figurate într-o proporție de 40-50% valoarea hematocritului). Sângele este de 4 ori mai vâscos decât apa37, curgerea sa fiind dependentă de stress-ul de forfecare: la stress mare hematiile

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de forfecare redus, hematiile păstrează forma clasică biconcavă ceea ce (funcție și de valoarea hematocritului) va genera constituirea de agregate celulare 6. Vâscozitatea poate fi definită și ca fiind raportul Dacă vâscozitatea este independentă de stressul de forfecare fluidul este considerat newtonian. În sânge 50% este reprezentat de elementele figurate, existând 1 leucocit pentru 30 de plachete și 600 de hematii, fiind astfel clar că modul de comportament reologic al sângelui este determinat de cel al globulelor roșii. Sângele este un lichid

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
600 de hematii, fiind astfel clar că modul de comportament reologic al sângelui este determinat de cel al globulelor roșii. Sângele este un lichid non-newtonian prin componenta sa celulară (suspensie de celule în plasmă în timp ce plasma are un comportament perfect newtonian (vâscozitate 1.6 x 102 Pa la 370C) (fig. 4.28 și 4.29). Vâscozitatea sângelui integral (WBV - whole blood viscosity) este funcție de stress-ul de forfecare, hematocrit, vâscozitatea plasmei, nivelul fibrinogenului și deformabilitatea hematiilor (agregabilitatea și filtrabilitatea hematiilor). Hematocritul este

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
inițiat tehnici de vizualizare a fluxului pe întreaga lungime a aortei abdominale, de la nivelul porțiunii sale supraceliace până la nivelul bifurcațieie aorto-iliace, incluzând și curbatura aortei și ramurile sale principale. 1991 - K. Perktold et al studiază fluxul pulsatil al unui fluid newtonian într-o bifurcație arterială. 1991 - K. Perktold et al analizează efectul unghiului de bifurcație asupra condiției hemodinamice în modele de bifurcație ale arterelor carotide. 1992 - JE Moore studiază fluxul pulsatil într-un model idealizat de aortă abdominală în repaus, postprandial

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
rapide pentru decizii clinice în timp real: ecuațiile care generează aceste modele sunt obținute prin presupunerea existenței unui flux Poiseuille, cu aplicarea legii conservării masei și a momentum-ului într-un tub impermeabil prin care circulă un fluid inviscid, incompresibil, newtonian, tub în care variațiile de presiune sunt conectate cu variațiile ariei de secțiune. Geometriile realiste sunt extrase în modelele 2D cu respectarea unor premize: 1. secțiunile transversale sunt asimilate diametrelor; 2. angiografia evidențiază planul liniei de centru; 3. nu există

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere, relaxare, histerezis). Modelarea pentru sânge (care este un fluid viscoplastic non-newtonian incompresibil) este satisfăcută doar de către modelul Casson. Vâscozitatea sanguină poate fi descrisă în trei regimuri: elastic, newtonian și plastic. Condițiile de limită se aplică pentru cele două compartimente în interacțiune (fluid, solid) rezultând două seturi distincte: A. condițiile de intrare (inlet) pentru fluid: pentru distribuția spațială flux cu profil plat (plug f ow), flux cu profil parabolic

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
simulările computerizate au fost realizate în 2-D; fluxul a fost considerat stabil (fără accelerație sau decelerație), incompresibil (număr Mach = 0) cu un profil parabolic al velocității la intrarea în aorta distală (inlet); s-a considerat că sângele este un fluid newtonian (vâscozitatea este considerată a fi constantă); peretele vascular s-a considerat a fi rigid, non-slip (viteza sângelui de-a lungul peretelui vascular este zero); nu au fost luate în considerație forțele externe cu acțiune asupra peretelui vascular, sarcini sau constrângeri

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]