842 matches
-
Dar, destinul i-a fost de veșnică slugă. Poetă sensibilă, Anna de Noailles l-a văzut ntr-o "robustă voioșie și candoare", rugându-se "să fie acordată ancestrala nevinovăție dobitoacelor". O făcuse cu mult nainte Sfântul Germanus, dându-i măgarului un nimb de nemurire: a fost singurul dintre animale care a nviat! Albert Schweitzer privea, mut de uimire, portalul cu Fuga n Egipt, al celebrei catedrale Sagrada Familia, din Barcelona. Scena era atât de vie, atât de naturală, ncât avea senzația că
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
era prea lung/ se abstrăgea pătrunsul de scuze/ revivalismul marasmei pe scurt/ edace iubirea serii/ în coastele inconturnabile ale durerii/ înghețatul periplu/ sau dansul țipătului tău în iglu/ dedublarea psihoimpresiei iubitei/ pletele ferestrei se subsumau/ în ispite/ admonestare fatidică a nimbului cifru/ în coastele ilustrative te intru/ împrăștiere ierarhică pentru înghițitorul de pantă/ cetatea de clipe devine o altă/ imaginar rânduit în exorcismul ideii/ expurgă tabuul deschiderii cheii". (Florin Țupu). O formă de obscurizare o constituie recurgerea la pretinse adevăruri esoterice
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
Cînd toată viața am fost complicii unor minciuni interesate nu putem brusc să aplaudăm un om care vine și ne divulgă minciunile. În al doilea rînd, nimănui nu-i place să fie eclipsat de o apariție care, punîndu-i în umbră nimbul, îl trece în rîndul doi al ierahiei publice. Iar în clipa de față Dan Puric e pe val, neavînd concurent în materie de îndrăgire publică. Dacă va ști să fie suficient de zgîrcit cu simbolul pe care îl reprezintă, dacă
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
de oarbă printre lucruri fără să știu că sufletul îmi era o nuia răsucită că răsuflarea se lățea ca o amprentă de cerneală pe canapeaua de jad Acum le văd dar în ele, vai, nu se mai poate să cad... * nimbul meu spălat cu lacrimi uscat de soare mă-ncunună și mă doare ca o sfîntă zămislire din planeta cu iubire Te-am purtat prin timp și tină o damnare la lumină!... Poezie pe pîine și șorțul bunicii rămas din deceniul
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
de subțiere a temei pînă la banalizare. Brunaux se comportă ca un anatomopatolog care diseacă trupul spre a-i afla secretul, pentru ca în final să se pomenească cu o grămadă de zgîrciuri și oase ce nu mai păstrează nimic din nimbul vieții. O netezime seacă de hoit despicat, care nu mai fascinează pe nimeni. De aceea, citind volumul Druizii. Filosofi printre barbari, îți spui că dacă druizii chiar au fost ceea ce ne spune arheologul francez că au fost (și nu e
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
Corespondență specială de la Magda Mihăilescu ... «în septembrie, a adăugat ea, pentru precizie. La vârsta asta contează lunile, contează și orele. Lăsați, o să aveți și dv. 80 de ani». Prezența marii vedete italiene la Cannes a avut nimbul unui moment de grație, de emoție, adevăr și modestie nejucată cum rar mi-a fost dat să mai întâlnesc, într-o viață în care meseria m-a dus în apropierea a nu puține staruri. Invitată să țină un masterclass, a
Cannes 2014 - Sophia Loren: "Sunt fericită cu cei 80 de ani ai mei... " by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62211_a_63536]
-
Ion Zubașcu, Moarte de om, ce ar fi putut fi subintitulată „Cronica unei morți anunțate". Cu o stăpînire de sine pilduitoare, poetul suferind își înregistrează minuțios evoluțiile unei cumplite maladii, analizele, tratamentele, toată cohorta de dureri, unele „insuportabile", dar și nimbul acestei stranii existențe secunde în care trece nu neapărat ca într-o anticameră a extincției, ci ca într-o nouă etapă a vieții, aptă a stîrni observații, atracții, idei, emoții. O iluzie sau un nou semnal al neființei sfîrșitului? Oricum
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
că hoitul luminând în întuneric. / Nu mi se mai observa fragilă mea carcasa, / nici ochiul devenit mai fix și sferic, // nici zdreanța mâinilor pe obiecte, / nici mersul, inutil desfigurat de jind, / - ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte, / că nimbul putregaiului sclipind". Poeziile vor fi citite pe 20 iulie, la Londra, la ceea ce specialiștii de la Southbank Centre se așteaptă a fi "un eveniment fără precedent". În cadrul manifestării, 50 de persoane, de la actori la poeți, vor recita câte un poem din
Poezii de Nina Cassian și Doina Ioanid, în TOP cele mai frumoase poezii de dragoste din lume by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/61990_a_63315]
-
a-l comenta. În această privință, cazul autorului din Humulești e fascinant. Anticipînd, deși Creangă nu e un autor cult, cazul lui e o problemă de filozofie cultă, depășind marginile unei chestiuni de judecată estetică. Căci diaconul răspopit, al cărui nimb auctorial are un farmec pentru care ar trebuie să-l invidieze mai toți clasicii noștri, diaconul acesta ridică trei teme de reflecție: legătura dintre talent și erudiție, dintre geniu și limbă și dintre notorietate și operă. Să încep cu ultima
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
sau nevoit, un element de fabulație. Scriind, adăugăm ceva, introducem un număr de fantasme, recreăm, pe scurt, viața.“ (p. 70) Și chiar aceasta e autoficțiunea. Dar să ne întoarcem la virtuțile filosofice ale cazului Creangă. Cine s-a obișnuit cu nimbul literar care îi înconjoară numele va resimți o decepție acută citindu-i proza. Filosofic vorbind, opera lui Creangă e de o netezime seacă și deplorabilă, trădînd nu doar lipsa apetenței meditative, dar o îngustime vădită a orizontului de gîndire. Creangă
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
întregul ei: astfel artistul e surprins de aparat în ipostaza de răstignit pe propria-i operă, uneori e arătat purtând crucea astfel încât brațele ei îl fac să pară înaripat, alteori pictura, alături de silueta autorului, iese din întuneric, înconjurată de un nimb de lumină. Pe de altă parte, fotografiile artistului în lume formează și ele un zid de momente pe care liantul amintirii le pune împreună într-un ansamblu afectiv: arborele genealogic, fotografiile familiei și ale prietenilor, casa copilăriei, locuințele din Franța
La porțile sacrului by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/6721_a_8046]
-
în învolburata primăvară 1990, în grădina Casei Scriitorilor. Aurel Dumitrașcu era atunci un tînăr blond, de germanica alura, cu o fizionomie emaciata și cu un păr abundent în așa fel revărsat încît sugera în juru-i o luminiscenta, o promisiune de nimb. Se arătă plin de o decentă voie bună și de proiecte ce nu dădeau de bănuit că în puține luni nu se va mai află în viață. A rămas, aidoma congenerului sau moldav, N. Labiș, mai mult decît o promisiune
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
Ce-n niciun pergament descrise nu-s, / Cu fragede minuni de rotunjime / Și Înălțări la cer, precum, Isus!" (Rugăciune laică). Totul nu e decît o chemare eroticească ce-și caută martori convenabili sub raportul caligrafiei: "Îngerii se enervează, dau cu nimbul de zid, / Cînd în rouă, cotropitoare, coapsele ți se deschid..." (Distih). Extazul nu e angelic, ci lasciv: "Erai atît de frumoasă! / Frîngeam pentru tine flori largi / Umplute cu îngeri de-amiază/ Ce raze-ndesau în desagi" (Caligrafiile acelorași cuvinte). Îngereasca
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
în epocă „problema femeii”. Prin constante referiri la meseria lor, la binele pe care îl fac, precum și prin pledoarii publice pentru drepturile lor, pentru o avantajoasă lege a presei, jurnaliștii își câștigă pe zi ce trece un statut privilegiat, un nimb și, mai important decât asta, capătă conștiință de sine. Își fac sindicat și-și strigă nu numai drepturile, ci și pretențiile. La 1907, când apare la noi primul anuar al „presei române și al lumei politice”, dovedind că între cele
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
era înăuntru, o minune de aur, se îngroșă și se transformă în cele din urmă într-o masă compactă la fel ca trupul ei, și ea se desprinse de pământ în sus și pluti printre coloane de aur, arcuri și nimburi plutitoare, iar aerul dens, pe care îl atingea cu mâna, era ca o binecuvântare, ca o mângâiere... Nu-și dădu seama că stă demult pe banca lată, confortabilă, alături de alții, dar nu-și aminti cine a adus-o și a
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
registru special, cu o curgere firească a versului, într-o tendință accen tuată de plasticizare a metaforei comună liricilor ce stau sub semnul imagismului baroc. Poemul de mare succes se încheie cu stofa: Dar povestea lor trăi-va / Ca un nimb al nemuririi / Cât îi lumea dăinui-va / Lacul Roșu, al Iubirii. În anul 2002, a apărut la Editura Sitech din Cra iova, volumul de versuri Ridică-te, iubire peste moarte, cu poezii de factură religioasă, lucrarea fiind cea de-a
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
milenii de existență? Ce pot spune organizatorii de programe de la Radio România Cultural, ghemuiți în culpabila lor suficiență, timp de lungi săptămîni, cînd au suprimat arbitar orice emisiune aptă să abordeze, la nivel gîndit, responsabil, tezaurul de suflet al cărui nimb nu va înceta nicicînd să ne lumineze? Reluări și tot reluări, ceai fiert a doua și a treia oară, umplutură fără de rațiune, inepții publicitare, au fost iarăși abuziv folosite, în acele zile de supremă sărbătoare, - ce trebuiau să fie un
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
auz a fost anume cizelat în această privință. În al doilea rînd, aceste armonice nu pot fi înregistrate de nici o tehnică din lume, oricît de sofisticată ar fi ea. Tocmai de aceea o înregistrare în studio pierde un sfert din nimbul sonor al concertului viu, introducînd în schimb un bruiaj produs de chiar undele emise de tehnică. Reacția obișnuită a dirijorilor la ascultarea pe bandă a unui concert propriu e de contrariere, cu nerecunoașterea sunetului originar. „Am avut șansa să mă
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
acustica sălii și după dispoziția instrumentiștilor. Ideea că o partitură trebuie cîntată invariabil în același tempo aduce cu dorința de a gusta un vin bun cu ochii pe cronometru. Un dirijor obsedat de rigoarea metronomică a tactului pierde din vedere nimbul sunetelor, intensitatea lor, și de aceea el jertfește densitatea în favoarea duratei. S-ar putea spune că expresivitatea nu se capătă decît printr-un tempo lent, dar senzația de lentoare apare abia la audiția unei înregistrări, fiindcă într-un concert pe
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
repetiții. A cincea a lui Beethoven e de fiecare dată altă cascadă alcătuită din alte armonice însoțitoare. Exigența eufoniei nu pune accentul pe melodie - care e acel șir de note pe care îl surprinde oricine fredonează un refren -, ci pe nimbul armonic al refrenului, pe acea boltă de sunete concomitente care alcătuiesc un tunel sonor, un fel de „gaură de vierme” care te transpune într-o stare de spirit. Pentru novici, muzica se reduce la refren, cu ignorarea tunelului sonor din jurul
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
posibilul să-l cunosc. Îmi doream foarte mult să stau de vorbă cu acest poet chinuit și neliniștit de marile probleme ale țării și ale existenței poporului român. Talentul lui Gyr strălucea: N-auzi cum mocnesc În adâncuri,/ Răzmeriți cu nimb de feratec?.../ Cu fulger de smalț la oblâncuri/ și ropot de pegas sălbatec?... În penitenciarul din Cluj, În timpul procesului, am cunoscut camarazi din Frăția de Cruce de la Sighetul Marmației. De la ei am Învățat o poezie formidabilă a lui Radu Gyr
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
Sorin Dumitrescu iese în întîmpinarea criticilor precizînd că însuși poetul, alegînd drept moto un pasaj din Exodul 32, și-a pus volumul sub spectrul cuvîntului divin. E drept, Nichita nu și-a cultivat niciodată credința, dar în ultimii ani un nimb de trăire revelată îi devenise peremptorie. Nichita nu mai scria omenește pentru a-și delecta semenii, ci scria neomenește pentru a-și asculta daimonul. Fără această stihie teandrică, care și-a făcut loc în ființa lui Nichita, Noduri și semne
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
lui Kadare trece natural de cruzimea plină de răceală la poezia pură, pe măsură ce acesta leagă firele povestirii de cele ale legendelor balcanice străvechi.“ Le Figaro „În această istorie dramatică, pe care Kadare ne-o spune într-o poveste cu un nimb fantastic, în manieră balcanică, sunt amintite atrocitățile comise în timpul epurărilor staliniste, când Albania a fost marioneta jalnică a unei ideologii criminale. Totul este înspăimântător, implacabil, de un absurd tragic, sub pana acestui romancier refugiat în Franța în 1990.“ Lire Capitolul
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
monolog) Interpretează Victor Rebengiuc Mă mișc stîngaci, hainele atîrnă pe mine, transpir artezian și mi se pare (ba chiar sînt sigur!) că am pantofii murdari, prăfuiți; scame batjocoritoare îmi atîrnă de manșetele pantalonilor, de coate, basca e-o bazaconie terfoasă, nimb bășcălios de înger priponit cu strășnicie pe pămînt. Lectura-i împleticită în franjuri jalnici de plictis: las baltă "cititura" și plec neras, ca din pușcoci, la periferia orașului, pe străzile înguste, în pantă, cu case mici în curți largi, cu
Înger la conovăț (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14951_a_16276]
-
Emil Brumaru Copil al blîndului Soare Apune, Mă întorceam să-ți spun o rugăciune. Degeaba fluturii să-i sprijini cauți În aerul cu îngerii precauți De cînd li s-a topit de spaimă nimbul. Și în zădar plimbi coapsele în schimbul Vreunui surîs ce ți-ar veni anume Din roua-n clăi, din stivele de brume Sau din izvorul fumegînd pe prunde Care-au avut cîndva nimfe rotunde. Și fără rost cu sînii tulburi dulce
Elegie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15109_a_16434]