137 matches
-
presupune dialectizarea rațiunii, dar nu în sensul lui Hegel, ci mai degrabă în acela al inițiatorilor geometriilor neeuclidiene, care înseamnă a pune rațiunea să facă polemică, a-i da libertate față de ea însăși "mlădiind aplicarea principiului de contradicție" (adică de noncontradicție), invitând-o să completeze în mod dialectic noțiunile fundamentale 780. Rațiunea a însemnat prudență și tradiție. Ea este invitată să riște pentru inovație: "în domeniul gândirii, imprudența este o metodă"781. Raționalismul clasic ne-a invitat să gândim "în termeni
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu restricții formaliste ca și în cazul variantelor de logici intuiționiste..."795. Gaston Bachelard nu pomenește, în legătură cu tema logicilor non-aristotelice, de încercările lui Jan Łukasiewicz, care sunt anterioare celor prezentate de el. În primul rând, este vorba de critica principiului noncontradicției al lui Aristotel, cuprinsă într-un studiu din 1910 (Uber den Satz des Widersprachs bei Aristoteles)796. În al doilea rând, ar trebui amintite cercetările care au constituit baza a ceea ce se va numi mai târziu logică polivalentă. Dacă proiectele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
uzajul contradicției, Paulhan arată că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră că logica trebuie să cerceteze și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie regândit sau restrâns: "principiul contradicției are o aplicare dificilă, variabilă, nuanțată și totodată marcată de un coeficient de îndoială"802. Încât, autorul conchide: "Dacă contradicția este o otravă pentru spirit, aceasta este o otravă necesară, la fel ca fosforul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al logicii paraconsistente este redefinirea ideii de contradicție, astfel încât să fie delimitate contradicțiile clasice sau C-contradicțiile de contradicțiile paraconsistente sau P-contradicțiile. Scopul final este de a arăta că raționalitatea nu este în mod obligatoriu definită prin consistență sau noncontradicție și că este foarte posibil ca logica clasică să nu fie cel mai bun model al raționalității umane, atâta vreme cât se pot identifica teorii netriviale care conțin anumite contradicții 811. De fapt, logica paraconsistentă nu respinge în totalitate ideea de consistență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
suveranitatea logicii și în mitul raționalității totale a științei o realiza Gödel, care, prin teorema sa de indecidabilitate, formulată în 1931, "demonstra că orice sistem formalizat comportând aritmetica (...) presupune în mod necesar enunțuri indecidabile (nici demonstrabile, nici refutabile) și că noncontradicția sistemului constituie o propoziție non-demonstrabilă în acel sistem"873. Așadar, logica nu poate găsi în ea însăși un fundament absolut cert. Aceste breșe în raționalitatea cunoașteri, în logicitatea ei, duc la două lecții, în opinia gânditorului francez 874. Prima este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
una dintre posibilele chei. Dificultate cea mai mare a gândirii de a se deschide spre o asemenea paradigmă specifică complexității o constituie, în opinia lui Wunenburger, dubla ei condiționare intelectuală: pe de o parte, cea a logicii clasice (a identității, noncontradicției și terțului exclus), "ce comandă, într-o manieră latentă, toate activitățile cunoașterii"; pe de altă parte, cea a normelor semantice și sintactice ce caracterizează limbile indo-europene și care "servesc formulării discursului comun al viziunii noastre despre lume"895. Regulile logice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 121. 720 Prin aceasta, Blaga anticipa o preocupare a epistemologiei contemporane pentru nuanțarea conceptului de raționalitate, în sensul că împreunarea dintre raționalitate și noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum pretinde logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceeași persoană care semna delațiuni scrise împotriva lor cu toată patima invectivei și care, urându-i pe toți și iubindu-se doar pe sine, într-un mod paradoxal, scârbit și torturat, dar cu un amor-propriu feroce, nu „respectase“ nicicând principiul noncontradicției și nici logica terțului exclus (care ar fi trebuit să-l facă să nu poată fi în același timp în două tabere opuse - și cu Securitatea, și cu „frații“ din exil). La el, însă, absolut nimic nu era exclus. Sau
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
stabilire a relațiilor cauzale dintre fenomene. De asemenea ia în considerare regulile raționamentului de tip analogic precum și regulile și rolurile ipotezei în știință. De asemenea sintetizează legile fundamentale ale gândirii corecte descoperind până acum patru legi respectiv legea identității, legea noncontradicției, legea terțiului exclus și legea rațiunii suficiente. Se ocupă de cercetarea manifestării lor în diverse acte ale gândirii. Cel mai constant logica tradițională își arată rezultatele în activitatea de demonstrație și combatere. Aici logica tradițională trasează principiile demonstrației, structura demonstrației
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
cel puțin în aparență, de principiile logicii aristotelice. Logica lui Lupașcu definește natura energiei și comportă trei orientări principale valabile atât în cadrul elementelor cât și în cele ale operațiilor logice. Prin intermediul acestei logici, Lupașcu își revendică dreptul de-a relativiza noncontradicția afirmând că "" (excluderea terțului) trebuie să fie înlocuit cu "" (includerea terțului). Așadar, în "Principiul antagonismului și logica energiei", postulatul logicii contradictoriului este enunțat astfel: „"Oricărui fenomen, sau element, sau eveniment logic, ca și judecății care îl gândește, propoziției care îl
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
el însuși și numai cu el însuși. Din acest principiu se deduce că putem avea un act de gândire corect dacă și numai dacă păstrăm în cursul unuia și aceluiași act de gândire același înțeles al unui cuvânt. 2. Principiul noncontradicției Un lucru ori este ori nu este, în același timp. Deci un lucru nu "este" și totodată " este". Cu privire specială la raportul între două judecăți dintre care una neagă ceea ce cealaltă afirmă nu pot fi ambele adevărate. Suntem obligați
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
ea nu conține contradicții.Dacă ea conține atât o formulă cât și contradictoria ei atunci ea este formal inconsistentă. Inconsistența este dată de proba conjuncției celor două formule care este o auto-contradicție.Este un caz particular de manifestare a legii noncontradicției. 2. Completitudine Orice propoziție A aparținând sistemului poate fi sau demonstrată sau respinsă, adică din orice cuplu de propoziții contradictorii A și non A, din sistem, trebuie să fie demonstrată cel puțin una. 3. Independența Această regulă se referă la
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]