260 matches
-
importurile; atenuarea atomizării societății, rezultată din războiul dus în lupta pentru câștiguri bănești ce garantează puteri dominante în comunități și la nivel central; modificarea pozitivă a acestor fenomene ar trebui să fie înlesnită de apartenența României la megainstituțiile europene și nord-atlantice nu ca un intrus neașteptat, ci ca un "partener" deschis susținerii acestei Uniuni. Chiar dacă nu împărtășim integral ideea platoniciană despre filosoful-rege (26), pentru că nu se mai poate repeta pregătirea filosofică prealabilă a oamenilor, înțelegerea sensului, consensului, solidarității, libertății, responsabilității, precum și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
originea lui pământească și dependența de Dumnezeu nu se vor șterge. Elucidarea "noului început al Estului", din care s-au parcurs mai bine de două decenii, presupune, uneori, evocarea istoriei mai largi, a formării și evoluției actualelor puteri europene și nord-atlantice. Deși în plan religios ele au adoptat universalismul catolic și apoi religiile reformate și raționalizate, țările occidentale au comunicat pe multe canale și au acționat în Bizanț, în Imperiul Otoman, în Balcani și mai departe, în Rusia. Prin decizia împăratului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
337, 346, 349, 353 tradiționaliști / 29, 52, 150, 152, 159-164, 171, 197 transcendent / 90, 139, 338 transcendentalism / 90-91, 181 Transilvania / 30-31, 59, 101, 111, 128, 322, 325 Transnistria / 163, 216, 233, 281, 309 Tratatul de la Amsterdam / 25 Maastricht / 25, 34 Nord-Atlantic / 34 Roma / 34, 257 Varșovia / 160, 261, 265, 330 Trigg R. / 295, 355 Tristan Flora / 112 Truman / 56 Tuchman F. / 16 Turkmenistan / 72 Tylor F. M. / 63 Tzara T. / 53 Ț Țara Românească / 50, 127 țări emergente / 73, 233, 239, 335
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
științifice dedicate exclusiv studierii analitice a spațiului arab și islamic au început să apară relativ recent, odată ce chestiunea arabă a devenit subiect „la modă” și după ce țara noastră a aderat total și necondiționat la frontul campaniei antiteroriste internaționale alături de aliații nord-atlantici. Lucrările din această categorie sunt relativ puține în literatura de specialitate autohtonă: lucrarea Marcelei Săgeată - “Lumea islamică o rețea dinamică de sisteme” (2006) abordează organizarea structural-sistemică a arealului arabo-islamic în plan teritorial, iar lucrările lui Vasile Simileanu - „Spațiul islamic geopolitică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
muncească în străinătate. Parteneriatul pentru Pace La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace, lansat de N.A.T.O. la 10 ianuarie 1994. Parteneriatul pentru Pace a deschis un nou capitol în cooperarea alianței nord-atlantice cu 27 de state din Europa Centrală și de Est, Caucaz și Asia Centrală, în scopul consolidării stabilității și securității euro-atlantice prin cooperare și dialog între statele participante. Condițiile aderării la acest Parteneriat erau: transparență privind efectivele și bugetele militare, consultare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Fie sunteți de partea noastră, fie de cea a teroriștilor"134. În săptămânile care au urmat, majoritatea țărilor n-au ezitat să facă această alegere. Aliații Americii din NATO au invocat pentru prima dată clauzele de apărare reciprocă ale Tratatului Nord-Atlantic, declarând că atacurile reprezintă un act de agresiune împotriva întregii alianțe. Cu excepția Irakului, toate guvernele din lumea musulmană, inclusiv Iranul și Autoritatea Palestiniană, au condamnat atentatul. Când trupele americane au fost trimise în Afghanistan pentru a-i înlătura pe talibani
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
a unor strategii militare, pe parcursul diverselor conflicte militare până în prezent). Printre alte state de frontieră, cu siguranță că și România contemporană se plasează pe această linie de falie (Rimland), prin faptul că reprezintă atât o componentă a frontierei geopolitice militare nord-atlantice, cât și a celei estice europene. Ajungem, astfel, și la conceptul de "stat-tampon", avansat de Rudolf Kjellén (1916; 1917; 1920), student al lui Ratzel și influențat de acesta în gândirea geopolitică. Potrivit teoriei lui Kjellén despre "topopolitică", unele state pot
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în special în lumea occidentală. Integrismul european și cel nord-atlantic sunt exemple de procese cooperante prin care spații fractale tind să constituie noi forme geopolitice fractale de o complexitate superioară, caracterizate prin "atractivitate stranie" și prin disiparea supersensibilității la condițiile inițiale, datorită standardizării impuse de extinderea organismelor internaționale euro-atlantice. Acestea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
stranie" și prin disiparea supersensibilității la condițiile inițiale, datorită standardizării impuse de extinderea organismelor internaționale euro-atlantice. Acestea sunt spații în care apariția catastrofelor, haosului, turbulențelor așadar a stărilor de divergență, criză și conflict tinde să devină aproape imposibilă. Expansiunea panideii nord-atlantice Concomitent cu sfârșitul Războiului Rece, prin prăbușirea sistemului comunist est-european, majoritatea statelor aflate în sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice și-au manifestat intenția de a ieși de sub această tutelă. În planul securității naționale, firește, atitudinea turbulentă a constat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a fost restabilită în drepturile patrimoniale semnificația simbolică a panideii Mitteleuropene, care era "condamnată" la o stare de turbulență în mediul panideatic al "cortinei de fier". Avem aici de-a face cu extinderea de facto a unei noi panidei, cea nord-atlantică. Astfel, conform terminologiei științelor morfogeneticii, fostul bloc sovietic s-a demonstrat a fi o structură disipativă, iar celălalt actor al Războiului Rece s-a dovedit a fi un atractor, prin asimilarea unor state-tampon aparținând Rimland-ului continental. Desigur, caracteristicile panideii nord-atlantice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nord-atlantică. Astfel, conform terminologiei științelor morfogeneticii, fostul bloc sovietic s-a demonstrat a fi o structură disipativă, iar celălalt actor al Războiului Rece s-a dovedit a fi un atractor, prin asimilarea unor state-tampon aparținând Rimland-ului continental. Desigur, caracteristicile panideii nord-atlantice pot fi extrase din însuși Tratatul de bază (1949), dar și din importanța geopolitică, militară și de securitate a actorilor implicați, adică a Mittelpunkt-elor atrase prin procesele cooperante de aderare și de cooperare prin parteneriate (cum ar fi PfP "Partnership
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau prin crearea de forțe constabulare, adică Forțe de obicei de poliție militară, organizate sub forma de trupe militare pregătite oricând să fie trimise în zone de conflict cu misiuni de pace). Consider că două sunt trăsăturile fundamentale ale panideii nord-atlantice: (1) conținutul "Punctului 5" al Tratatului, potrivit căruia (prin proces cooperant) orice agresiune militară la adresa unui stat membru înseamnă un atac la adresa întregii Alianțe; și (2) faptul că o agresiune la supremația de securitate globală a (pan-)Americii (a se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
potențial de care ar trebui să se țină cont. Problema cea mai gravă este că, după destrămarea U.R.S.S., Moscova se află în căutarea unei democrații pe care nu a cunoscut-o încă. Asistăm la o luptă surdă între aliații nord-atlantici, pe de o parte, și rușii care au viziuni proprii asupra securității continentale și a dreptului de exercitare a puterii în zonă, pe de altă parte. Rusia continuă să vadă în N.A.T.O. o umbrelă asupra țărilor din fostul său
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
prevederilor articolului 5 din Tratat, orice atac asupra unei țări membre a Alianței constituie baza legală pentru activitatea obligațiilor membrilor săi. Datorită acestei formulări, Tratatul își păstrează și astăzi valabilitatea, nefiind necesare modificări. Articolul 9 al Tratatului stabilește crearea Consiliului Nord-Atlantic, care prin intermediul Comitetului Apărării, trebuie să asigure implementarea măsurilor de apărare colectivă și rezistență la un atac armat. Comitetul Apărării a adoptat, în decembrie 1949, primul document privind strategia N.A.T.O., denumit „Conceptul strategic pentru apărarea zonei Tratatului NordAtlantic”, document
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
începutul procesului de instituționalizare al C.C.N.A., s-au stabilit următoarele: - întâlniri anuale ale C.C.N.A.; - întâlniri din două luni ale Consiliului Nord Atlantic cu partenerii de legătură la nivel de ambasadori; - întâlniri adiționale ale C.C.N.A. la nivel ministerial sau ale Consiliului Nord-Atlantic cu ambasadorii de legătură; - întâlniri regulate ale comitetelor N.A.T.O. (Comitetul Politic și Economic, Comitetul Militar, Grupul de Analiză Politică). Consultările se vor axa pe probleme ca: - planificarea apărării; - metode conceptuale de control al armamentelor; - concepte democratice privind relațiile civilimilitari
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
instabilității și a divizărilor pe care le-ar putea genera, spre exemplu, disparitățile economice sau un naționalism violent, trebuie să fie asigurată o interacțiune eficientă între aceste elemente diverse. Alianța Atlanticului de Nord și inițiativele sale în cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic sunt esențiale în acest sens. Alianța însăși constituie mijlocul indispensabil de consultare între țările membre și este cadrul în care acestea pot lua decizii legate de angajamentele asumate în materie de securitate și apărare în termenii Tratatului Atlanticului de Nord
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
http://www.9am.ro/stiri-revista presei/International/49077/NATO-discuta-un-nou-pericol-arma energetica.html); footnote> Încă un aspect important care s-a luat în discuție la Summit-ul de la Riga din noiembrie 2006 au fost consecințele unei viitoare aderări a Ucrainei la structura nord-atlantică. Declarațiile pe care ambasadorul rus în Ucraina le-a dat cu privire la o posibilă aderare a Ucrainei au fost cele care au subliniat natura problemei: „ deși Rusia nu este împotriva intrării Ucrainei în N.A.T.O., acest lucru ar putea duce la
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Tratatului de la Varșovia în afară de Turcia (membră NATO) statele riverane Mării Negre aveau aceeași direcție a politicii externe. La 24 mai 1958 la Moscova a fost elaborat un proiect al unui Pact de neagresiune între statele Tratatului de la Varșovia și statele Pactului Nord-Atlantic. Explicația unui asemenea pact în concepția Uniunii Sovietice era foarte simplă: „considerând că, în condițiile existenței în Europa a două grupări de state opuse una alteia, o mare însemnătate pentru însănătoșirea atmosferei internaționale, pentru încetarea cursei înarmărilor și îndepărtarea pericolului
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
80 și a durat până spre mijlocul anilor '90 s-a putut constata o răcire accentuată a raporturilor româno-maghiare. În căutarea unor mecanisme internaționale prin care să-și urmărească obiectivele de securitate, ambele state s-au adresat NATO. Atitudinea organizației nord-atlantice față de aceste cereri a fost clară: cele două state pot fi acceptate doar dacă își rezolvă diferendele atât dintre ele, cât și cu ceilalți vecini, insistând ca viitorii membri nu fie generatori de tensiuni în cadrul Alianței, condiție în deplină concordanță
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
faptul că literatura de factură neoliberală nu a ocolit nici OIG cu caracter de alianță politico militară. Astfel, hegemonia statocentrismului realist în cadrul Studiilor de Securitate a fost, pe alocuri, pusă în discuție, sugerându-se că dezvoltarea organizațională a Organizației Tratatului Nord-Atlantic (NATO) a avut un anumit impact asupra deciziilor și comportamentului NATO după sfârșitul Războiului Rece. Totuși, dintre OIG, alianțele militare se numără printre candidații cu cele mai puține șanse de a fi tratate drept actori autonomi pe scena internațională. Organizațiile
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
unor ajutoare financiare consistente statelor din Europa Centrală și de Vest pentru ca acestea să lupte împotriva instaurării comunismului. În al doilea rând, este vorba despre securitatea Europei Centrale și de Vest. Ca atare, el a dezvoltat ideea creării Organizației Tratatului Nord-Atlantic (NATO) în 1949, prima alianță militară pe timp de pace din istoria Statelor Unite, după cea cu Franța, la sfârșitul Războiului de independență din 1776-1783. Astfel, politica externă americană este conturată la două niveluri: la un prim nivel își propunea să
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
și materiale, de aceeași amploare precum cele produse de un atac militat." Încă un aspect important care s-a luat în discuție la Summit-ul de la Riga din noiembrie 2006 au fost consecințele unei viitoare aderări a Ucrainei la structura nord-atlantică. Declarațiile pe care ambasadorul rus în Ucraina le-a dat cu privire la o posibilă aderare a Ucrainei au fost cele care au subliniat natura problemei: „ deși Rusia nu este împotriva intrării Ucrainei în N.A.T.O., acest lucru ar putea duce la
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Canada, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia și Statele Unite. În 1952, Grecia și Turcia, iar în 1955, R.F. Germană. În fața Organizației se aflau două obiective majore: - crearea unei structuri capabile să pună în aplicare Tratatul; - elaborarea unei politici de apărare comune. Consiliul Nord-Atlantic, organul suprem al N.A.T.O., s-a întrunit pentru prima dată la 17 septembrie 1949 la Washington. Era format din miniștrii de externe ai țărilor membre, care au hotărât să se întâlnească anual, cu excepția cazurilor de forță majoră. Consiliul a
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
a deveni mai eficientă rol ce a revenit Consiliului miniștrilor adjuncți creat în mai 1950 cu sediul la Londra. În mai 1951 structura N.A.T.O. a suferit modificări prin desființarea Comitetului apărării și cel financiar și economic al apărării. Consiliul Nord-Atlantic a rămas singurul for ministerial al Organizației și Consiliul miniștrilor și Consiliul adjuncților singurul organism permanent de lucru creându-se și o structură birocratică care să-l sprijine în realizarea obiectivelor sale. La întrunirea de la Lisabona din februarie 1952 Consiliul
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
a rămas singurul for ministerial al Organizației și Consiliul miniștrilor și Consiliul adjuncților singurul organism permanent de lucru creându-se și o structură birocratică care să-l sprijine în realizarea obiectivelor sale. La întrunirea de la Lisabona din februarie 1952 Consiliul Nord-Atlantic a salutat intrarea Greciei și a Turciei în N.A.T.O. dar importanța acestei reuniuni a constat în reorganizarea din temelii a organismelor civile. Consiliul Nord-Atlantic a devenit un organism permanent cu sediul la Paris în care fiecare guvern a numit
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]