218 matches
-
primise factorii civilizației latine (materiale și spirituale) − și o populație în mare parte transformată, pe cale de a se afirma ca o nouă etnie. Granița Dunării joacă în continuare un rol decisiv: niciodată în chip real provincie a imperiului bizantin, zona nord-dunăreană rămâne totuși în contact direct cu cea sud-dunăreană datorită factorului lingvistic, a celui etnic și, nu în ultimul rând, a celui religios. Fără a suporta din partea centrului de putere, destul de îndepărtat de altfel (Constantinopolul), presiuni instituționale sau militare, populația nord-dunăreană
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nord-dunăreană rămâne totuși în contact direct cu cea sud-dunăreană datorită factorului lingvistic, a celui etnic și, nu în ultimul rând, a celui religios. Fără a suporta din partea centrului de putere, destul de îndepărtat de altfel (Constantinopolul), presiuni instituționale sau militare, populația nord-dunăreană rămâne un timp nediferențiată de cea sud-dunăreană. Atât invazia slavilor din secolul VI, cât și cea din secolul IX acaparează decisiv teritoriul propriu-zis balcanic, abandonând etnia vlahilor nord-dunăreni și acordându-i astfel șansa să evite slavizarea (Brezeanu, Romanitatea orientală 66-74
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de putere, destul de îndepărtat de altfel (Constantinopolul), presiuni instituționale sau militare, populația nord-dunăreană rămâne un timp nediferențiată de cea sud-dunăreană. Atât invazia slavilor din secolul VI, cât și cea din secolul IX acaparează decisiv teritoriul propriu-zis balcanic, abandonând etnia vlahilor nord-dunăreni și acordându-i astfel șansa să evite slavizarea (Brezeanu, Romanitatea orientală 66-74, 172-95). Dunărea rămâne o graniță pe care o vizează în schimb puterea maghiară și politica de prozelitism a papalității. Deschiderea înspre zona de la sudul și estul Carpaților pornind
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Traian apărea în istoriografia externă nu doar în baza unor redescoperiri istorice (referințe la cuceririle romane), ci și a tradiției locale − mențiune care va apărea mai târziu și în letopisețul lui Ureche. Conștiința latinității menținea însă etnia așa-numiților vlahi nord-dunăreni, a românilor, în atenția cercurilor de influență ale imperiului bizantin și a politicii lui generale (Brezeanu, Identități și solidarități medievale 106-37). Or, secolul XIV lăsase deja în urmă schismele, dar și efemerul Imperiu latin de la Constantinopol. Aceeași conștiință religioasă și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ortodoxe, mentalitățile și structurile majore ale imaginarului au fost mai curând împrumuturi decantate în timp îndelungat, realizate prin contacte între nordul și sudul Dunării, decât transferarea lor, după vreun program sistematic al centrului constantinopolitan de asimilare a teritoriilor. Așezarea vlahilor nord-dunăreni alături de statele ortodoxe a fost o alegere care respecta tradiția religioasă, dar și tradiția conștiinței istorice, aceea a apartenenței la o familie de etnii individualizate în imperiul bizantin sau în marginea acestuia, moștenitor de drept (o chestiune discutabilă) al celui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Bizanț", după ce școlile de bizantinologie europene au depășit descriptivismul și faza idilizării Constantinopolului (încă insuficient cunoscut pe atunci), întrebarea anterioară își poate găsi totuși răspunsul. Documentele oficiale, corespondența religioasă și istoriografia românească demonstrează că instituțiile bizantine, dar și formațiunile statale nord-dunărene au fost direct interesate, în contextul regional al secolului XIV, (mai ales) de rezistența politică în plan diplomatic atunci când s-au pus bazele tinerelor "țări". Însăși expresia consacrată prin acord general, de "politică anti-otomană", include pe lângă ideea adiacentă de "anti-păgână
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceea el trebuia să rămână o problemă deschisă pentru viitoarele raporturi ruso-turce. Din punct de vedere rusesc, această zonă de mare interes pentru țarii ruși trebuia, mai înainte de toate, să capete un statut de zonă neutră față de cele două provincii nord-dunărene, Moldova și Țara Românească, tocmai pentru ca statutul juridic al acesteia să poată fi negociat, în funcție de împrejurări și obiective conjuncturale, în directă conexiune cu statutul juridic al Principatelor Române sau chiar separat. Includerea în tratatul de pace de la Kuciuk Kainargi a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Desemnarea, oarecum metaforică, a unor populații și etnii cu o existență reală și care au avut mai mult decât o existență biologică, s-a generalizat la scriitorii și cronicarii bizantini, mergând până acolo, încât orientarea în hătișul etnic nord-pontic și nord-dunărean cu greu se poate realiza. Arhaizarea numelor unor populații seminomade, nomade sau sedentare, a creat confuzii la unii istorici care au fost tentați să vadă în denumirile date diferitelor etnii ceea ce corespundea imaginii care si-o formaseră despre anumite populații
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cei din răsărit, îi numește totdeauna romani și nu ausoni. Dacă ținem seama că “cei care au de a face cu romanii, se stră duiesc să învețe limba ausonilor”, trebuie să admitem existența, la mijlocul secololui al V- lea, a romanitații nord-dunărene, a ausonilor care vorbeau limba ausonică, care nu poate fi altceva decât latina vulgară în evoluție spre limba română . Rămâne de stabilit dacă bă știnașii, locuitorii satelor amintiți de Priscus, vorbeau limba ausonică, deoarece nu ni se spune în ce
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
loc pentru valorile bizantine, imperiul restrângându-și treptat teritoriul la orașul-stat Constantinopol. Spre deosebire de Italia ostrogotă, Spania vizigotă, Galia francă unde au continuat să funcționeze o parte din instituțiile romane, cărora li s-au suprapus instituțiile germanice ale cuceritorilor , în spațiul nord-dunărean aceiași germanici nu s-au putut fixa în absența fie și a rudimentelor de putere romană și nici bizantinii nu au reușit să-și extindă stăpânirea efectivă peste viitorul spațiu etnic românesc. După ce construiseră o Goție teoretică, reflectată în scrierile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
secolul al XIII-lea . Să reținem că în acest proces îndelungat a avut loc distrugerea Romaniei Orientale, existentă ca realitate politică până la anul 602, odată cu trecerea masivă a slavilor la sudul Dunării, a cărei urmare directă a fost izolarea romanității nord-dunărene, intrată într-o evoluție lentă, când barbarizarea societății locale se generalizează, dar, în același timp, se generalizează cultura materială de factură romano-bizantină care poate fi urmărită arheologic, prin cultura Bratei din Transilvania , Costișa - Mănoaia - Botoșana - Hansca pentru Moldova . Evoluția lentă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a geto-dacilor, de care au fost deposedați de goți , și cel mai de preț dar al cuceritorilor romani - Sigiliul Romei - ținut cu sfințenie în lada lor de zestre, constituindu-se în două motive suficiente pentru dăinuire și devenire. Pentru populația nord-dunăreană, năvălirile, pustiirile, jafurile, silniciile, dislocările de populație, deposedările, au avut menirea de a-i întări convingerea în steaua ei norocoasă. Fără a exagera, putem afirma că cea mai mare realizare a dacoromanilor și protoromânilor a fost capacitatea de rezistență în fața
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
organizației de stat, caz în care acest proces poate fi dirijat, conștientizat și impus . Dăinuirea daco-romanilor poate fi explicată și prin coborârea cifrei migratorilor barbari la dimensiuni rezonabile, îndeosebi a celor veniți după plecarea vizigoților și dispariția „imperiului hun”. Spațiul nord-dunărean a fost folosit ca sursă de aprovizionare prin jaf sau prin înțelegere cu autohtonii, ca bază de atac împotriva Imperiului roman de apus și asupra celui de răsărit. Măcinați de războaie interne, de presiunea altor barbari, aceștia au dispărut din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
daco-romane după retragerea strategică dintre anii 271 și 275, vorbește despre un proces de ruralizare, de abandonare a vieții urbane și retragerea în locuri mai ferite din calea barbarilor. În ce măsură ruralizarea nu este echivalentă cu barbarizarea populației și a spațiului nord-dunărean? Dacă admitem barbarizarea viitorului spațiu etno-politic românesc, trebuie să spunem că această barbarizare nu se datorează daco-romanilor, numai că sub incidența elementelor temporar dominatoare, de stepă, care nu erau decât populații virtuale, fără chemare istorică, acest spațiu și locuitorii săi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a petrecut și în alte zone ale Europei, foste provincii romane, cum ar fi Panonia, Noricum, Raetia, fiind o realitate cunoscută, cel puțin pentru Raeția, din scrierile Sfântului Severin . Situații similare se întâlnesc și pentru zonele de interferență dintre spațiul nord-dunărean și stepele nordcaucaziene și caspice. Pentru a percepe mai convingător procesul de ruralizarebarbarizare, vom apela la situații asemă nătoare petrecute în spațiul nord-caucazian, dominat, începând cu secolul al VII-lea, de turcii kazari. Kazarii, după ce au adoptat religia mozaică pe la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la români sunt inseparabile, elemente esențiale pentru mintea și sufletul românilor vechi. Dogmatizarea conceptelor: latinitate, creștinism, continuitate, supraevaluarea a ceea ce am fost și suntem nu a putut decât să dăuneze unei aprecieri corecte a situației reale în care populația locală nord-dunăreană a putut să se afirme spiritual și politic. Mult mai profitabil pentru istoria noastră veche și de la începutul evului mediu ar fi să privim continuitatea în dinamica etnică și politică a întregii Romanii Orientale, fără să punem o graniță de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
embrionar românesc în Carpați, unde s-a păstrat și limba și creștinismul și romanitatea, nu explică convingător devenirea noastră ca popor, nici structura psihică, nici viața socialeconomică și politică. Viziunea triumfalistă privind progresele fă cute de noua credință printre locuitorii nord-dunăreni, poate fi temperată dacă aruncăm o privire asupra Imperiului roman de răsărit, considerat creștin, sau, oricum, spațiu al creștinismului, chiar de la sfârșitul secolului al IV-lea: la începutul secolului al V-lea, mai precis la anul 421, la Athena, fiica
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Romanii populare autohtone, mentalitățile sunt legate de aceste activități. Nu pot fi neglijate nici activitățile de schimb, cu orașele de la Dunăre, cu migratorii întâmplă tor dominatori, în căutarea unui loc de așezare. Prin intermediul biroului pentru barbari, existent la Constantinopol, locuitorii nord-dunăreni își rezolvă problemele lor, cel puțin pe cele confesionale, de cult care, oricât de simplificat ar fi fost, avea nevoie de cărți și de preoți. Barbarii pentru Imperiu , romani pentru ei înșiși, românii vechi își continuă existența modestă în comunități
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
împărtășii soarta, o soartă de oameni liberi, într-o comunitate neviciată de stridențe sociale. După cum este îndeobește admis, slavii, ca element de adstrat, asemenea germanilor pentru galo-romani, sunt cei care, printr-o îndelungată conviețuire în care sunt asimilați, individualizează romanitatea nord-dunăreană . Dacă, așa cum se spune în Cronica lui Nestor , vlahii iau determinat prin luptă pe o parte din slavi să plece spre nord, spre teritoriul de astăzi al Poloniei, dacă cea mai mare parte au trecut la sudul Dunării la anul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
după cum ne informează Geografia lui Anania, atribuită lui Moise din Chorene . După ce a fost lămurită identitatea balac-valah , se cuvine să ne întrebăm cine erau cei care „îi zic Balac” acestei țări necunoscute. Cei care ar fi putut denumi teritoriul nord-dunărean drept Balac-Valah erau bizantinii, dar la cronicarii lor numele de blacus-vlah și Vlahia apare mai târziu, slavii de răsărit nu erau încă organizați în ceea ce se va numi Rusia Kieveană, și nici creștinați, ungurii rătăceau în stepele dintre Don și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
geostrategică și factorul economic au jucat un rol important și în grade diferite de-a lungul secolelor, devenind în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o chestiune de prestigiu și de orgoliu. O scurtă incursiune în istoria teritoriilor nord-dunărene ar putea arunca o altfel de privire, dintr-un alt unghi, asupra raporturilor româno-otomane, pornind tocmai de la politica romano-bizantină față de o Dacie abandonată de armata și administrația romană. Stategia romană impunea, în timpul lui Galienus și Aurelian, o retragere strategică la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ultimul mare împă rat roman, sub raportul viziunii asupra lumii romane, a fost, fără îndoială, Justinian (527- 565). Cult, rafinat, impregnat de doctrina creștină, mare constructor și restaurator al lumii romane, continuă, în alte condiții, politica de recuperare a teritoriului nord-dunărean Justinian atașează imperiului Banatul și Oltenia, lucru atestat de novela a IX-a, dată în 535, teritorii care depindeau canonic de arhiepiscopia Justiniana Prima. Imperiul roman și apoi Imperiul bizantin considerau pierderea provinciilor nord-dunărene ca pe o situație provizorie. Deși
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
condiții, politica de recuperare a teritoriului nord-dunărean Justinian atașează imperiului Banatul și Oltenia, lucru atestat de novela a IX-a, dată în 535, teritorii care depindeau canonic de arhiepiscopia Justiniana Prima. Imperiul roman și apoi Imperiul bizantin considerau pierderea provinciilor nord-dunărene ca pe o situație provizorie. Deși era considerat un teritoriu barbar de către autorii contemporani împăratului Justinian, avem în vedere pe Procepius din Caesarea, politica imperială de refacere a Imperiului roman nu considera înglobarea ținuturilor nord-dunărene drept cucerire, ci recuperare; aceste
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Imperiul bizantin considerau pierderea provinciilor nord-dunărene ca pe o situație provizorie. Deși era considerat un teritoriu barbar de către autorii contemporani împăratului Justinian, avem în vedere pe Procepius din Caesarea, politica imperială de refacere a Imperiului roman nu considera înglobarea ținuturilor nord-dunărene drept cucerire, ci recuperare; aceste teritorii, în principal Dacia Traiană, erau privite ca aparținând imperiului. În acest sens, Porcopius din Caesarea, vorbind despre ținuturile străbătute de Dună re, spune răspicat: „Ajungând în vecinătatea Daciei, se pare că desparte mai întâi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]