570 matches
-
arheologice este mare, iar informațiile despre ele sunt detaliate în Corpusul din finalul volumului de față, menționăm aici doar câteva localități vasluiene (pe teritoriul cărora au fost găsite minim două puncte): Albești (punctele Cantonul Silvic și Moșeni), Bleșca-Ivănești (punctele Marginea nord-vestică a satului și Școala Generală), Brodoc-Vaslui (punctele Vadul Bârladului și Nord-Est de sat), Chircești-Miclești (punctele Corcoduș, Fântâna lui Vasile Alecu, Dumbravă și Velniță), Coroieștii de Sus-Coroiești (punctele Pereschivul Mic și Marginea de nord a satului), Costești (punctele Vatra satului, Biserica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în colecția lui C. Buraga, Dănești - Vaslui. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 312; Zaharia Em., Buraga 1979, p. 252; Coman 1980c, p. 102, nota 20; Teodor 1997c, p. 48. 14. Bleșca (comuna Ivănești), județul Vaslui a) Marginea nord-vestică a satului: pe panta situată între biserica satului și malul stâng al Pârâului Tulburea s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1975. Materialul se află în colecția Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1956; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 17; Coman 1980c, p. 148, nota 2; Teodor 1997c, p. 93. 62. Ghermănești (comuna Banca), județul Vaslui a) Marginea nord-vestică: la intrarea în localitatea Ghermănești a fost identificată o așezare cu ceramică lucrată la roată, cu microprundișuri și nisip în compoziție, decorată cu incizii, orizontal și în val, aparținând secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1949. Materialul este în colecția Muzeului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 329; Coman 1980c, p. 208, nota 20; Teodor 1997c, p. 129-130. 90. Podu Turcului (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Dănceni: în apropierea unor izvoare din marginea nord-vestică a satului s-au găsit fragmente ceramice din veacurile VI-VII și VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 85 (fig. 6/2), 86 (fig. 7/2, 7); Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 221 (fig. 8/7), 238 (fig. 25/3), 239 (fig. 26/6); Teodor 1997c, p. 142. b) Promoroace nord: pe terasa superioară a Stavnicului, din partea nord-vestică a satului, pe un promontoriu situat pe malul râului s-au descoperit fragmente de vase lucrate la roata înceată, decorate cu striuri orizontale, aparținând secolelor VII-VIII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tănăsachi, 1979. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 427 (fig. 54/11, 21); Teodor 1997c, p. 159. 123. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Dealul Bisericii: pe Dealul Bisericii, situat în marginea nord-vestică a localității, pe teritoriul fostului sat Tămășani, s-au depistat fragmente ceramice din veacurile X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se găsește în colecția Școlii din Umbrărești. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 161; Sion 1999, p. 6-23; Ilie, Nicu 2002
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII); Teodor 1997c, p. 46-47. c) Parcul de odihnă: lângă acest parc, din marginea nord-vestică a orașului, se află cinci movile de pământ, circulare, înalte de 1-1,5m și al căror diametru variază între 10-15m. În 1960 una dintre movile a fost secționată, datorită unor lucrări administrative, dezvăluind prezența unui mormânt de înhumație. Defunctul era
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Mare” Vaslui (nr. inv. 15260-15261, 15263, 15266, 15269-15270, 15761-15762, 15765-15766). Bibliografie: Spinei 1985, p. 110; Maxim-Alaiba 1987, p. 235-239 (fig. 1); Maxim-Alaiba 1993, p. 355, 358 (fig. 4). 142. Grivița (comuna Grivița), județul Vaslui a) Nord-Vest de sat: în marginea nord-vestică a localității, într-o movilă de pământ s-a descoperit mormântul unui călăreț nomad, al cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Piesa se află la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35/7). 169. Vinderei (comuna Vinderei), județul Vaslui a) Marginea de nord-vest a satului: la baza izvorului ce se varsă în Pârâul Jarovăț, în partea nord-vestică a localității, s-au descoperit vase fragmentare din secolele V-VI și VIII-IX. Din același punct provine și o fibulă digitată din bronz, cu placa superioară în formă de semidisc, prevăzută cu cinci butoni și cu placa piciorului romboidală. Arcul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
România din zona estică. Deci, această direcție era cea mai periclitată și necesita o deosebită atenție și efort informativ continuu și susținut. Pe lângă U.R.S.S., Frontul de Est avea ca obiective culegerea de informații privitoare la alte țări din regiunile nord-vestice și nordice ale Europei, ca și din Asia: Polonia, Țările Baltice, Finlanda, Suedia, Norvegia, China, Japonia și India. În perioada 1939-1940, Frontul de Est a fost condus de maiorul Constantin Ionescu-Micandru. În structura Frontului, intrau patru birouri, după cum urmează: 1
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
iar în interior era împărțită în cinci spații (nave), despărțite de coloane din granit sau marmură de diferite culori. Pereții erau acoperiți de marmură multicoloră, iar acoperișul era din plăci de bronz aurit pe dinafară. Două clădiri, lipite de peretele nord-vestic al bazilicii, adăposteau bibliotecile. Una dintre ele cuprindea cărți grecești, alta cărți latinești, împreună cu diferite documente de stat și memorii ale împăraților, care puteau fi citite doar cu aprobare specială. Columna lui Traian În spațiul dintre cele doua biblioteci se
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
puține la Săbăoani, confirmă totuși existența unei unități în civilizația dacilor liberi. Ofrandele de vase puse în morminte, cum sunt cănile, cele de carne, existența unor zone speciale în care se organizau diferite „banchete funerare”, cum am sesizat în partea nord-vestică a necropolei, cu marea cantitate de fragmente ceramice, oase, și cărbune, întinse pe o suprafață de peste 40 de m p dovedesc existența unor situații similare cu alte necropole și deci o unitate a civilizației dacilor liberi din secolele II-III d.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acestora doar câteva morminte, mai multe de incinerație în partea de est a necropolei și doar câte unul de înhumație în părțile de sud-est și est. Aceeași situație și cu cele două de înhumație și unul de incinerație în partea nord-vestică a necropolei. De acest fapt trebuie să ținem seama în analiza prezenței unor anumite tipuri de obiecte de inventar, care ar putea aduce unele lămuriri privitoare la cronologia acestui cimitir, precum și unele date privitoare la diferențierile sociale, care pot fi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
10) nu ne pot oferi elemente de datare precisă pentru a folosi la cronologia necropolei. Totuși, din punct de vedere al spațiului în care au fost descoperite ne oferă posibilitatea să conchidem că aparțin celor două grupuri situate în partea nord-vestică a necropolei, unde predomină mormintele de înhumație, respectiv copiii, care purtau asemenea obiecte de podoabă. Pandantivul de argint, descoperit în mormântul de înhumație nr. 70 care face parte din grupul III de morminte, cel mai sărac din cele cinci grupuri
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
La piesele din fier procedeul confecționării poate fi și forjarea. Prezența cataramelor cu placă este tot în partea de nord a necropolei, în zona cu cele mai multe morminte, în timp ce cataramele simple acoperă aproape întreg arealul, lipsind ca de obicei în zona nord-vestică. d3 - Obiecte de toaletă Obiectele care fac parte din această categorie sunt reprezentate de piepteni din os, acele pentru păr, auriscalpium și eventual vreunul din cele trei cuțite din fier. În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperiți
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
jud. Prahova. După cum se poate observa, repartiția acestui tip de inventar în necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, este foarte inegală. În doar trei puncte se semnalează prezența mărgelelor, în marginea de nord-est, la mijlocul necropolei și în partea nord-vestică. În rest, doar două morminte mai izolate, care au avut ca inventar mărgele - unul în centrul necropolei (M. 48) cu un singur tip, respectiv mărgele bitronconice simple și mormântul nr. 57, din marginea estică, cu două tipuri de mărgele - sferoidale
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
iar în mormântul nr. 94, mărgele dreptunghiulare. Cele 10 morminte de înhumație care au avut în inventar mărgele (M. 11, 28, 31, 48, 57, 60, 74, 82, 84, 94) sunt prezente doar în trei zone ale necropolei - în partea nord-estică, nord-vestică și sudică. Un singur mormânt din partea de est a necropolei - M. 57 a avut în inventar, mărgele. Aceeași situație și cu mormântul nr. 28 din centrul necropolei. Cele mai numeroase morminte cu mărgele, fac parte din grupul sudic. Din punct
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
84 cu un șirag format din 73 bucăți, din sticlă albastră și verde, descoperite în zona gâtului. Cel mai bogat, din punct de vedere al numărului de mărgele, este mormântul nr. 74, care face parte din grupul de morminte din partea nord-vestică a cimitirului. În inventarul acestui mormânt au fost descoperite, în zona pieptului, nu mai puțin de 215 mărgele, constituite, cel puțin în patru șiraguri, unul de 15, al doilea de 25, al treilea de 36 și cel de al patrulea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
al treilea din 6 mărgele, prezente în aceeași zonă (Pl. 146/2,3,7; 218/2-4; 219/ 1.5). Urmărind prezența obiectelor de podoabă în câteva zone ale necropolei, observăm gruparea fibulelor și cataramelor descoperite aici, mai puțin în zona nord-vestică, unde nu a fost descoperită nicio fibulă sau cataramă, dar lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să atribuim folosirea acestor obiecte de podoabă de către femei sau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la gaze. Doamna de fier a Europei e singura din păcate care poate rezolva problema ucraineană, împreună cu Putin. Angela merge mai departe... Obama face play-back. Dar, după Soci, a venit și reacția lui Putin. Ucraina, sau poate numai jumătatea sa nord-vestică, reprezintă în continuare "spațiul vital" de care nemții simt că au nevoie, de data aceasta împreună cu polonezii. Problema este cît sunt dispuși rușii să piardă aici, după Balcani, țările baltice și chiar Basarabia. În Cecenia nu au cedat, în Armenia
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Arad, Caraș, Hunedoara, Timiș) cu -6,32‰, în vreme ce zona de centru, centru-vest (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) înregistrează un indice negativ al sporului natural de -1,39‰ (pragul cel mai de jos al sporului negativ). Prin urmare, România centurii nord-vestice, vestice și de centru-sud este subîntinsă de o zonă rurală cu un spor negativ de prag maxim. Centrul sporului negativ de prag coborât cuprinde zonele de centru și centru-vest. Practic, harta României este încadrată de cele două centuri demografice opuse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
alegerea bună constă în viața filosofică. Vila Papirusurilor oferă exemplul inventării unor posibilități de existență alternative la implicarea directă în cetate. Ea funcționează asemenea comunității lui Epicur, despre care nu aven nicio informație: cum arăta această faimoasă Grădină de la periferia nord-vestică a Atenei? Ce suprafață avea? Importantă, din câte se pare, pentru că se știe, de la Diogene Laertios, că prețul terenului și al clădirii s-a ridicat la optzeci de mine - mai mare decât acela al unei trireme, navă de război lungă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
află chiar într-o poziție excentrică în raport cu restul teritoriului statal, cu efecte nefaste în privința gestionării adecvate a teritoriului: capitala N’Djamena situată în extremitatea sud-vestică a Ciadului, controlează cu dificultate regiunile din nord unde acționează grupări rebele, Tripoli în partea nord-vestică a Libiei. În funcție de tipul de frontieră adiacentă (terestră, fluvială sau maritimă), se evidențiază capitalele maritime (AlKuwait, Abu Dhabi, Doha, Manama, Masqat, Beirut, Tripoli, Tunis, Alger, Rabat, Nouakchott, Valetta, Moroni) și capitalele de frontieră fluvială (N’Djamena, la confluența râurilor Logone și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
insulă, iar în iulie 1991 au avut loc fricțiuni armate bilaterale privind insulele Hawar, aflate în apropierea coastei qatareze, dar sub jurisdicția Bahrainului. De asemenea, guvernul de la Manama a emis pretenții în mod constant asupra orașului Al-Zubarah (situat pe coasta nord-vestică a Qatarului), aflat până în 1937 sub stăpânirea familiei domnitoare al-Khalifa din Bahrain, originară din acest oraș qatarez. Toate cele trei dispute au fost soluționate prin arbitrajul Curții Internaționale de Justiție de la Haga în 2001, care a hotărât menținerea insulelor Hawar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
secuiască, a Banatului și a granițelor dinspre nord-vest, din Crișana 47. Concomitent, prin “Neamul românesc” el a publicat o serie de materiale, care au stat ca argumentări naționale la Conferința de Pace. Acestea sunt: Problema săcuiască, Problema Banatului, Problema graniței nord-vestice din Crișana și Raporturile etnice din teritoriul politic al românilor din Transilvania și Ungaria 48. În primul material, Lapedatu propunea soluția pentru rezolvarea problemei secuiești, ce consta în acordarea unei autonomii culturale și administrative acestora, care să le asigure menținerea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]