491,562 matches
-
va mai fi decît un pas pînă la Normele eticii și echității socialiste. De altfel, cel puțin la nivel declarativ, dacă nu și legislativ, PSD, ca și FSN-ul din care se trage, a încercat în repetate rînduri să impună norme de conduită, dintre care unele îi sînt cu siguranță dragi dlui Pruteanu. De pildă, proscrierea gestului unei minorități naționale de a arbora, la diferite ocazii, drapelul țării respective și de a-i intona public imnul - în ciuda faptului că promotorii acestei
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
Împotriva corupției, fiecare stat parte Încurajează În mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. (2) În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, În cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice. Art. 11: (1) Ținând seama de independența magistraților și de rolul lor fundamental În lupta Împotriva corupției, fiecare stat parte ia, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, măsuri
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
asistăm cum un ministru român plagiază ordinar și nu realizează în nici un fel gravitatea actului săvârșit, așa se face că primul ministru, guvernul în întregime îl susțin în continuare pe colegul plagiator, că Președintele României, “garantul Constituției”, adică și al normelor morale care trebuie să guverneze societatea, justifică prin sofisme puerile gestul incalificabil al ministrului Sănătății! Așa se face că asistăm la apariția unui tratat academic de istorie a României cu capitole întregi plagiate, fără nici-o reacție serioasă și europeană din partea
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
verificate și cenzurate de mai multe ori, din punctul de vedere al conținutului și al formei, la o explozie a diversității, la pulverizarea centrelor, prin apariția de edituri, reviste, ziare, posturi de televiziune etc., „voci” nu totdeauna preocupate de respectarea normelor lingvistice. O lovitură și mai puternică a părut să o dea corectitudinii lingvistice Internetul: spațiu virtual care alătură și amestecă limbi și limbaje, texte oficiale și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd în circulație un număr mare de
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
și amestecă limbi și limbaje, texte oficiale și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd în circulație un număr mare de texte eliptice, neglijente, chiar agramate. Tocmai în asemenea condiții extreme e interesant să vedem în ce măsură rezistă ideea de normă și cum, din interiorul polifoniei haotice, apar mișcări de autoreglare. Există, mai întîi, acțiunea practică și oarecum instituționalizată: „administrațiile” unor pagini web și ale unor forumuri decid să corecteze mesajele și fac apeluri, mai severe sau mai sceptice, la respectarea
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
și cum, din interiorul polifoniei haotice, apar mișcări de autoreglare. Există, mai întîi, acțiunea practică și oarecum instituționalizată: „administrațiile” unor pagini web și ale unor forumuri decid să corecteze mesajele și fac apeluri, mai severe sau mai sceptice, la respectarea normelor: „încercați să scrieți conținutul mesajelor cât mai corect gramatical, să scrieți numele proprii cu majuscule și să respectați regulile de punctuație” (Pet Zone). Chestiunile lingvistice pot fi cuprinse - tolerant dar destul de explicit - în regulamentul inițial: „Fiecare dintre noi mai facem
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
fac membrii acestui forum și să le notăm aici pentru a le corecta și explica” (reflex.ro); se propune cel puțin instituirea unui loc „de descărcat năduful pentru greșelile de limbă” (ib.). Fenomenul mi se pare nou și pozitiv: apărătorii normei intervin fără o autoritate exterioară, dar într-un spațiu al comunicării publice, încercînd - sub protecția unui relativ anonimat al pseudonimului - să menajeze susceptibilitățile și să susțină cu argumente practice importanța corectitudinii: „dacă în vreo ofertă comercială pe care o faceți
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
cele elementare, tipice primei școlarități: rămîn de actualitate principalele probleme ale ortografiei românești - folosirea cratimei (trimite-ți), scrierea în finală de cuvînt cu un i sau doi (pot găsii). Se reacționează la vechi tendințe considerate de multă vreme abateri de la normă - înlocuirea lui a plăcea prin a place, folosirea pronumelui relativ care fără prepoziția pe, frecventa apariție a lui decît (în loc de doar, numai) în structuri non-negative; sînt amintite unele „curiozități lingvistice”, privind în special paradigmele neregulate sau defective (verbe impersonale, substantive
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru colocvial), atunci cînd descrie căutarea unor căi de scăpare onorabile, între norma rigidă simțită ca prea aulică sau învechită și uzul descalificant: „Mie mi se par ușor forțate chiar și formele verbale ale lui «a conchide», de-aia încerc să le evit și pe-alea folosind perifraze” (id.). Evident, discursul corectitudinii provoacă
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
verbale ale lui «a conchide», de-aia încerc să le evit și pe-alea folosind perifraze” (id.). Evident, discursul corectitudinii provoacă în forumuri și reacții polemice, cu argumente previzibile (e important să se realizeaze comunicarea, contează fondul și nu forma, normele se schimbă, respectarea lor strictă împiedică libertatea și expresivitatea etc.) sau reduse la simpla exprimare a disprețului pentru chestiune („vai domle ce sa zic nu am scris corect gramatical pe forum...”), rezolvat chiar printr-o înjurătură finală. Tind totuși să
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
una prin care fenomenul artistic însuși transmite un semnal de siguranță și de vigoare. Deși, în tăietură proaspătă, rupturile și salturile revoluționare, mai mult sau mai puțin sîngeroase, au o mare putere de impact și impresionează tocmai prin ieșirea din normă și din scară, în momentul imediat următor ele se dovedesc a fi, de multe ori, simple gesticulații și strigăte în pustiu, în vreme ce mișcările aparent lente, dar care lucrează chiar la baza unui fenomen sînt, în mod doar aparent paradoxal, evenimentele
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
astfel am intrat în Veneția.// era sînge pe străzi/ soarele se înălțase/ era timpul/ de-aceea împodobindu-l cu pene și flori/ am dat drumul violoncelului plin cu lacrimi pe apă” (Veneția). Abil regizor al „stării de poezie” care poartă normele sale inexorabile, Ion Mircea o extinde în direcția dublu profitabilă a belșugului de corespondențe. Pe de o parte, „starea” în cauză se străduiește a reface modelul universal, neadmițînd granițe și parcelări (însăși utopia țelului degajă calorii lirice), iar pe de
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
secțiuni autorul îi dă cîte un titlu metaforic, pentru a sintetiza originalitatea celor patru mari faze prin care a trecut romanul european și pentru a sugera cheia de pătrundere în universurile enorme, diverse, dar solidare între ele: La transcendance de la norme; L’enchantement de l’intériorité; La naturalisation de l’idéal; L’art du détachement. Cînd se vorbește despre roman, majoritatea exegeților au în minte specia ajunsă la maturitate în Anglia secolului al XVIII-lea și purtînd semnătura prozatorilor “clasici” Richardson
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
DEX și DOOM: „eu... copiez la multe”; “e bine să copiezi... îți protejează neuronii”; „la noi... se copiază pe rupte”. De-a lungul schimbului de mesaje, variația formelor pare a fi neglijată sau tolerată; de două ori este totuși invocată norma, într-o acțiune de autoreglare lingvistică în care intervine și competiția dintre interlocutori. În Internet, în ciuda unei extreme proliferări a inovațiilor și a erorilor și a unei generale relaxări a normelor, apelurile la corectitudinea lingvistică nu sînt rare; vorbitorii iau
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
neglijată sau tolerată; de două ori este totuși invocată norma, într-o acțiune de autoreglare lingvistică în care intervine și competiția dintre interlocutori. În Internet, în ciuda unei extreme proliferări a inovațiilor și a erorilor și a unei generale relaxări a normelor, apelurile la corectitudinea lingvistică nu sînt rare; vorbitorii iau asupra lor sarcina corectării reciproce. Rezultat al cunoștințelor dobîndite în școală, competența teoretică relativă în domeniul normativ devine în genere „lingvistică populară”: acționînd împotriva devierii, dar adesea cu argumente atacabile științific
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
întîmplă adesea nespecialiștilor - morfologia și ortografia, planul formei gramaticale și cel al scrierii: ”și vezi băi... că se scrie corect e bine să copiezi nu să copii cum zici tu”. Formele (să) copii, (să) copie sînt variante morfologice neadmise de norma actuală, dar atestate în trecut; în dicționarul academic (DA), o formă fără -ez apărea într-un citat din N. Iorga („neglijă să le copie din nou”), indicîndu-se și tendința de a se folosi forma fără -ez mai ales la conjunctiv
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
permite interogații asupra credințelor în general, asupra proceselor prin care indivizi sau grupuri fabrică, produc sens și valoare. Imaginarul permite așadar progresiv să fie raportat la un mare număr de probleme nu doar estetice, ci și epistemologice și axiologice, atingînd norme și valori. Această folosire a lui în domeniul francofon, care a cunoscut un mare succes și în România, cunoaște o înflorire specială în arii culturale precum America Latină sau Extremul Orient unde raționalitatea europeană occidentală a întîlnit tradiții anterioare autohtone, în
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
dar care îți oferă, totuși, sentimentul puterii”. Mijloacele ascensiunii carieriste a bardului de la Bîrca erau prin urmare extraliterare, ducînd treptat la proiecții antiliterare. Situîndu-se într-un ceas retrograd al limbajului poetic, acesta s-a dedat, s-ar zice că de dragul normei „realist-socialiste” a „accesibilității”, la jurnalistica versificată, la acea discursivitate a întemeietorilor poeziei românești (pură moralmente la originile ei istorice!). Și nu s-a sfiit a pune accentul pe afectivitatea gregară, pe capcanele stilului agitatoric al primilor ani de comunism, asociate
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
Am pus ghilimelele, fiindcă noțiunea de greșeală este relativă în aprecierile criticilor. Poate că ar trebui să folosim alt cuvînt. Opinia „corectă” e aceea pe care talentul unuia sau mai multor critici o impune la un moment dat. În raport cu această „normă” apare greșeala. Cînd „norma” se schimbă, greșeala devine, eventual, corectitudine. Cam așa se întîmplă. În fine, autorii țin seama în felul lor de opiniile criticilor. Glumind, aș spune că țin seama mai ales de opiniile favorabile. Dar e greu de
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
noțiunea de greșeală este relativă în aprecierile criticilor. Poate că ar trebui să folosim alt cuvînt. Opinia „corectă” e aceea pe care talentul unuia sau mai multor critici o impune la un moment dat. În raport cu această „normă” apare greșeala. Cînd „norma” se schimbă, greșeala devine, eventual, corectitudine. Cam așa se întîmplă. În fine, autorii țin seama în felul lor de opiniile criticilor. Glumind, aș spune că țin seama mai ales de opiniile favorabile. Dar e greu de stabilit cînd și cum
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
Rodica Zafiu Limbajul textelor folclorice e în bună măsură o construcție cultă: operațiile de transcriere și selecție reduc uneori particularitățile dialectale și cenzurează aproape întotdeauna zona populară a vulgarității. Norme variabile în timp au acționat pretutindeni, stabilind ceea ce este sau nu interesant, ceea ce se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX-lea a teoretizat interesul științific pentru autenticitate, dar a
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
exemplu: protecțiune, generațiune, educațiune, condițiune, revoluțiune, administrațiune, considerațiune etc.), abandonate în a doua jumătate a secolului; astăzi, în toate cazurile citate se folosește varianta în -ție (protecție, generație ș.a.m.d.). Desigur, substituția a fost impusă de modificări „oficiale” ale normei academice, dar faptul că regula s-a impus cu ușurință e semnificativ. Istoria și-a lăsat însă și de această dată amprenta: formele excluse în -țiune conotează o anumită ținută culturală antebelică, cu valori ambigue: învechită, ceremonioasă, elegantă, pretențioasă. Care
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
e semnificativ. Istoria și-a lăsat însă și de această dată amprenta: formele excluse în -țiune conotează o anumită ținută culturală antebelică, cu valori ambigue: învechită, ceremonioasă, elegantă, pretențioasă. Care este totuși situația actuală a variantelor în -țiune eliminate de normă sau plasate într-o poziție subordonată? O investigație în Internet poate oferi și în acest caz câteva date și sugestii utile. În cazurile variantelor nespecializate, raportul este în genere zdrobitor în favoarea formelor în -ție recomandate de normele actuale. Sînt totuși
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
-țiune eliminate de normă sau plasate într-o poziție subordonată? O investigație în Internet poate oferi și în acest caz câteva date și sugestii utile. În cazurile variantelor nespecializate, raportul este în genere zdrobitor în favoarea formelor în -ție recomandate de normele actuale. Sînt totuși unele excepții: DEX propune, de exemplu, ca formă-titlu malversație (malversațiune fiind doar tolerată, ca variantă învechită). Citatele din presa actuală și din Internet arată totuși o clară preferință pentru malversațiune: “relatările ziarelor despre malversațiuni inimaginabile” (EZ 3345
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
lecția lui de rătăcire să se învețe ceva.” (Fie vorba între noi, destui intelectuali francezi de după război nu prea au învățat!). Ministrul lui De Gaulle nu poate fi de acord cu propaganda stalinistă în Franța, cu ruperea de tradiție, de normele libertății spiritului: „Nimeni nu are voie să ne dispenseze de valorile eterne”. „Stalin nu înseamnă nimic față de Dostoievski”. Și încă: „Există o dată importantă în istoria Europei liberale, e ziua când un domn n-a mai zis: «am puterea fiindcă am
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]