246 matches
-
în norma juridică, elaborată rațional, infailibilă. S-a observat că și normativitatea juridică este foarte eficace, cu condiția să se respecte! Dacă nu, se destramă urgent. Astăzi acționează în lumea civilizată un melanj de normativitate juridică adresându-se rațiunii, de normativitate religioasă, adresându-se credinței, respectiv de normativitate informală, bunului simț, obișnuinței, adresându-set afectivității. Fiecare are tarele ei. Un sistem juridic impotent, corupt nu poate asigura conformitatea față de norma juridică. De asemenea, ateul scapă constrângerilor normativității religioase. În fine, în absența
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a observat că și normativitatea juridică este foarte eficace, cu condiția să se respecte! Dacă nu, se destramă urgent. Astăzi acționează în lumea civilizată un melanj de normativitate juridică adresându-se rațiunii, de normativitate religioasă, adresându-se credinței, respectiv de normativitate informală, bunului simț, obișnuinței, adresându-set afectivității. Fiecare are tarele ei. Un sistem juridic impotent, corupt nu poate asigura conformitatea față de norma juridică. De asemenea, ateul scapă constrângerilor normativității religioase. În fine, în absența comunităților, normativitatea nescrisă nu acționează de asemenea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
juridică adresându-se rațiunii, de normativitate religioasă, adresându-se credinței, respectiv de normativitate informală, bunului simț, obișnuinței, adresându-set afectivității. Fiecare are tarele ei. Un sistem juridic impotent, corupt nu poate asigura conformitatea față de norma juridică. De asemenea, ateul scapă constrângerilor normativității religioase. În fine, în absența comunităților, normativitatea nescrisă nu acționează de asemenea. Și îndrăznim să spunem că astăzi aceasta din urmă este cea mai importantă, bază a celorlalte două. Sigur, imaginea aceasta este una care consideră cele trei ca acționând
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
adresându-se credinței, respectiv de normativitate informală, bunului simț, obișnuinței, adresându-set afectivității. Fiecare are tarele ei. Un sistem juridic impotent, corupt nu poate asigura conformitatea față de norma juridică. De asemenea, ateul scapă constrângerilor normativității religioase. În fine, în absența comunităților, normativitatea nescrisă nu acționează de asemenea. Și îndrăznim să spunem că astăzi aceasta din urmă este cea mai importantă, bază a celorlalte două. Sigur, imaginea aceasta este una care consideră cele trei ca acționând separat. Or, aceasta nu se întâmplă în
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
noi, ca părinți sau bunici, am fi tentați să facem. În fine, restrângerea ariei libertății se finalizează odată cu împlinirea vârstei de la care fiecare intră sub incidența normelor juridice. Se stabilește astfel un anume raport între aria libertărții și cea a normativității, aceasta din urmă incluzând toate tipurile de normativitate scrisă, nescrisă, formalizată sau nu, prezentate mai sus. Pentru fiecare societate în parte, la fiecare moment al istoriei sale putem accepta ideea că un raport ideal s-ar putea institui, desigur teoretic
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să facem. În fine, restrângerea ariei libertății se finalizează odată cu împlinirea vârstei de la care fiecare intră sub incidența normelor juridice. Se stabilește astfel un anume raport între aria libertărții și cea a normativității, aceasta din urmă incluzând toate tipurile de normativitate scrisă, nescrisă, formalizată sau nu, prezentate mai sus. Pentru fiecare societate în parte, la fiecare moment al istoriei sale putem accepta ideea că un raport ideal s-ar putea institui, desigur teoretic. Atingerea acelui echilibru ar asigura coerența perfectă a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
moment al istoriei sale putem accepta ideea că un raport ideal s-ar putea institui, desigur teoretic. Atingerea acelui echilibru ar asigura coerența perfectă a acțiunii colective, conformitatea față de norme fără restrângerea nelegitimă a ariei libertății sau a celei a normativității. Cu cât un popor se apropie mai mult de acest echilibru, cu atât mai coerentă va fi acțiunea sa. Dezechilibrul acestui raport poate avea două sensuri: 1) restrângerea forțată a ariei libertății, ca în cazul regimurilor totalitare; 2) restrângerea ariei
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Cu cât un popor se apropie mai mult de acest echilibru, cu atât mai coerentă va fi acțiunea sa. Dezechilibrul acestui raport poate avea două sensuri: 1) restrângerea forțată a ariei libertății, ca în cazul regimurilor totalitare; 2) restrângerea ariei normativității ca urmare a incapacității instanțelor respective de a impune respectarea lor și a o controla. Noi pendulăm de multe decenii. Înainte eram departe de echilibru datorită practicilor comuniste care încercau să reglementeze totul și să restrângă libertățile cât mai mult
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
incapacității instanțelor respective de a impune respectarea lor și a o controla. Noi pendulăm de multe decenii. Înainte eram departe de echilibru datorită practicilor comuniste care încercau să reglementeze totul și să restrângă libertățile cât mai mult. Astăzi restrângem aria normativității datorită unui complex de factori cum ar fi absența comunității, respectiv slăbiciunea sistemului juridic. Dar aceasta din urmă este tot consecința celei dintâi. În definitiv, presiunea legii se resimte doar atunci când vrei să o încalci sau chiar o încalci. Daca
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de a interioriza normele școlare și valorile sociale acceptate. Cu alte cuvinte, el exprimă orientarea și stabilitatea atitudinilor elevului față de ambianța școlară. Cele două perspective de abordare a fenomenului de adaptare/dezadaptare se completează reciproc: perspectiva juridică atrage atenția asupra normativității sociale care trebuie respectată, în timp ce perspectiva psihologică evidențiază caracterul întotdeauna individualizat al comportamentului dezadaptat. Într-adevăr, actul deviant poartă, de fiecare dată, „pecetea” psihologică a personalității autorului lui (mai precis, el reflectă modul în care persoana respectivă își privește existența
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rezolvarea, ca profesionist, a unei situații de criză a unui copil aflat în dificultate. "Toate acțiunile umane sunt regizate social, derulându-se după modele socialmente sintetizate și sancționate. Ajutorarea indivizilor și grupurilor aflate în dificultate se supune și ea aceleiași normativități comunitare, aceleiași condiționări contextuale în privința stabilirii beneficiarului, a conținutului și a manierelor de intervenție. Acesta este motivul pentru care, într-o organizare academică a teoriei asistențiale, analiza contextuală este o componentă de primă importanță" (Bocancea, 2003, p. 112). Sigur, contextual
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
era, de fapt, o neplăcută versiune seculară a elecțiunii 21. Isaac Deutcher și Elie Wiesel recomandau tăcerea, considerând că exterminarea rămâne pentru totdeauna dincolo de puterea de cuprindere a inteligenței omenești. Într-adevăr, în anii 1950-1960, genocidul dobândește un statut de normativitate, iar proximitatea evenimentului contribuie la a-l menține în afara câmpului istoric. Desigur, cu timpul care trece și cu distanțarea pe care el o face posibilă, începe să apară un efort de istoricizare. Se putea susține de acum inteligibilitatea, cel puțin
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trebui să tindă. Desigur, puteam face un proiect de cod universitar studiind doar codurile marilor universități din Vest. Însă credem că Blaga avea dreptate: „Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura”. Pe scurt, credem că demersul spre normativitate (juridică, etică) cuprinde: a) documentarea pe legi din societăți avansate; b) cercetarea problemelor specifice propriei comunități din zona care urmeză să fie așezată sub normă; c) proiectarea normelor în funcție de standarde și rezultate; d) normele trebuie să conțină și reguli de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
clică sau de clan. Autoevaluarea este rară. Evaluarea externă vine doar la cei în proces de autorizare și acreditare și este mai ales cantitativistă. Față cu această stare de fapt, reieșită din cercetare și ținând cont de modelele bune de normativitate etică în universitățile occidentale, am elaborat un proiect de Cod Etic care conține: a) principii și valori generale: libertatea academică, autonomia personală, dreptatea și echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea și corectitudinea intelectuală, transparența, respectul și toleranța, responsabilitatea, bunăvoința și grija; b
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
învățare 80 3.2.2. Fundamentele psihologice ale competențelor socio-relaționale 81 3.3. Dimensiunea socială 83 3.3.1. Clasa ca grup social 83 3.3.2. Structura informației în grupul-clasă 85 3.4. Dimensiunea normativă 88 3.4.1. Normativitatea în clasa de elevi 89 3.4.2. Convergența norme clasă - cultură școlară 91 3.5. Dimensiunea operațională 92 3.5.1. Proceduri și strategii de intervenție ale cadrului didactic 93 3.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasa
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin arta formulării întrebărilor, dar și prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor. Dialogul elev - profesor necesită un climat educațional stabil, deschis și constructiv; - conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitatea educațională. Durkheim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune; - coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale și cele comune ale clasei
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
au rol de reglare și de evaluare a grupului și pot fi: după un anumit criteriu, de tip constitutiv (cu referire la activitatea de învățare) sau instituționale (cu referire la specificul instituției), iar, după un alt criteriu, implicite și explicite. Normativitatea, s-a constatat în urma cercetărilor, poate să afecteze atitudinea elevilor față de procesul de instruire și chiar performanțele lor școlare. Climatul grupului școlar depinde de convergența dinamică a tipologiilor normative din clasa de elevi. Vom rezerva în legătură cu problematica normativă în clasa
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
defectuos, de către cadrele didactice. Clasificarea și configurarea principalelor resurse educaționale exploatabile la nivelul managementului clasei se realizează pornindu-se de la criteriul statutului lor epistemologic în structura activității instructiv-educative și se prezintă astfel: a. Resurse valorice: - idealul educațional (concepția despre om); - normativitatea socială (raportul libertate/autoritate și concepția despre disciplină). b. Resurse materiale: - spațiul de învățământ al sălii de clasă; - mobilier școlar; - materiale didactice și mijloace de învățământ. c. Resurse financiare: - bugetare: - cheltuieli materiale; - burse; - extrabugetare: - autofinanțare; - sponsorizări. d. Resurse umane: - capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acesteia și a climatului școlar. Comportamentul colectiv în clasa de elevi a fost analizat de specialiștii în psihologie socială pornindu-se și de la ideea emergenței acestuia, fiind reglat atât de norme instituționale, cât și de norme generate de participanții elevi. Normativitatea reprezintă, după opinia noastră, o dimensiune aparte, chiar privilegiată, putem spune, a managementului clasei de elevi și, ca atare, va fi tratată într-un spațiu separat, în subcapitolul următor. 3.3.2. Structura informației în grupul-clastc "3.3.2. Structura
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acesteia de către elev semnifică posibilitatea lui de a se integra activ în viața socială a clasei. La început, normele apar ca imperative externe fiind posibil ca prin intermediul unor elemente de convingere să devină forme interioare de comportament. 3.4.1. Normativitatea în clasa de elevitc "3.4.1. Normativitatea `n clasa de elevi" Profesorul Emil Păun arată că normele sunt ansambluri de reguli ce reglează desfășurarea unei activități. Particularizând problematica normativă la specificul clasei de elevi, putem desprinde câteva concluzii privitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
se integra activ în viața socială a clasei. La început, normele apar ca imperative externe fiind posibil ca prin intermediul unor elemente de convingere să devină forme interioare de comportament. 3.4.1. Normativitatea în clasa de elevitc "3.4.1. Normativitatea `n clasa de elevi" Profesorul Emil Păun arată că normele sunt ansambluri de reguli ce reglează desfășurarea unei activități. Particularizând problematica normativă la specificul clasei de elevi, putem desprinde câteva concluzii privitoare la rolul constructiv al normelor în ceea ce privește organizarea internă
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clar exprimate; b. norme implicite: sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul grupului. a. Normele explicite pot fi divizate la rândul lor în două categorii: norme constitutive, care decurg din caracteristicile procesului de predare-învățare și de transmitere a valorilor cunoașterii (normativitatea didactică) și norme instituționale, care decurg din prezentarea instituției școlare ca instituție socială. Ambele categorii de norme explicite au rol de reglementare a activității școlare (Păun, 1994). Normele explicite sunt sistemul de referință al organizației grupale, ele preexistând apartenenței la
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și cultura elevilor, se poate observa că la nivelul elevilor cultura implicită dezvoltă o serie de strategii de supraviețuire, care cuprind o multitudine de elemente de identificare, de descoperire și de angajare cu ajutorul unor competențe sociale, în adaptarea la exigențele normativității explicite. De foarte multe ori, capacitatea de reușită școlară a elevilor (la nivel de solicitări formale) poate fi influențată de puterea elevilor de a detecta și pătrunde „logica ascunsă” a procesului instructiv-educativ. Problema pusă în atenția cadrului didactic nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
șanse de succes a fiecărei strategii în parte. 3.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasa de elevitc "3.5.2. Conformare [i complian]\ comportamental\ `n clasa de elevi" Dimensiunea operațională a managementului clasei de elevi, cu relevanță asupra normativității clasei, este reprezentată și de un subiect „fierbinte”: conformarea la anumite norme socio-educaționale. Acțiunea de influență educațională desfășurată de cadrul didactic în scopul respectării normelor explicite de către elevi se soldează, de cele mai multe ori, cu fenomene de conformare acceptată (la singular
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu ajutorul autodefinirii, prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal de către elevi. Cercetările privind conformarea s-au realizat în direcții diferite, metodologic și teoretic: behaviorist, cognitivist (Sheriff, Asch), interacționist (Milgram) etc. După
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]