4,526 matches
-
oasele pământuluiSub pasii celor știuți și neștiuți... II. .PARTENERI CU NEPĂSAREA, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017. Suntem atâta de singuri, parteneri cu nepăsarea. dureros de orbi, dureros de surzi, decupăm altare uitării, cernem noroiul la limita dintre suflet și lut, cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi. satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să spargă oglinda adâncului? Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
ești, Florile îmi vămuiești! Adânc bat ploile reci, Zilele mi-s tot mai seci. Alei, vânt nebun si hoț, Nopțile mi-ai pus la colț! Vânam stelele pe cer, Azi mi-e trupul ochi de ger. La sân mi-adună noroi, Dorul meu strivit de ploi. Flori de rouă-am strâns cândva, Azi vise de mucava. Alei, vânt pustiu de iarnă, Păsările tu-mi întoarnă, Pe prag de toamnă mă pierde, Sufletul mi-e încă verde! Alei, vânt pustiu și sec
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
ești,Florile îmi vămuiești!Adânc bat ploile reci,Zilele mi-s tot mai seci. Alei, vânt nebun si hoț,Nopțile mi-ai pus la colț!Vânam stelele pe cer,Azi mi-e trupul ochi de ger.La sân mi-adună noroi,Dorul meu strivit de ploi.Flori de rouă-am strâns cândva,Azi vise de mucava.Alei, vânt pustiu de iarnă,Păsările tu-mi întoarnă,Pe prag de toamnă mă pierde,Sufletul mi-e încă verde!Alei, vânt pustiu și sec
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
să-i descânți tăcerea ascunsă-n ochii mei. Când desenez un zâmbet pe ochii tăi atei Se naște un copil ce ne hrănește clipa. Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei Când tu m-ajuți să-mi curăț de noroi aripa. Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei... Culorile adorm târziu în orhidee Pe trupul meu curg lacrimi de femei Cum la poeți plâng doruri din condeie. Culorile adorm târziu în orhidee Tot așteptând privirea-ți pierdută-n primăvară
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
gândurilor măriiși să-i descânți tăcerea ascunsă-n ochii mei.Când desenez un zâmbet pe ochii tăi ateiSe naște un copil ce ne hrănește clipa.Din zbor se-opresc toți fluturii sub teiCând tu m-ajuți să-mi curăț de noroi aripa.Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei...Culorile adorm târziu în orhideePe trupul meu curg lacrimi de femeiCum la poeți plâng doruri din condeie.Culorile adorm târziu în orhideeTot așteptând privirea-ți pierdută-n primăvarăși umbra-i obosită
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
au suflet curat”. (Acum mă strigă). Oarecum testamentar, deși poate prea grăbit chiar de pe acum, în conclusivitate, poetul ajunge la ceea ce declamă drept „Dorința mea”: „Când o să mor nu păcătuiți să mă plângeți/ Vă rog peste mine să se arunce noroi/ Și peste noroi domnia urmelor scriselor mele/ Nu-i spuneți nimănui despre moartea mea/ Tăcerea să domneacă pretutindeni/ Urmele să pornească ele cu mersul lor/ Prin pădurea fără zgomot să vină/ Cronici nenumărate despre lumea cealaltă/ Și să nu se
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
Acum mă strigă). Oarecum testamentar, deși poate prea grăbit chiar de pe acum, în conclusivitate, poetul ajunge la ceea ce declamă drept „Dorința mea”: „Când o să mor nu păcătuiți să mă plângeți/ Vă rog peste mine să se arunce noroi/ Și peste noroi domnia urmelor scriselor mele/ Nu-i spuneți nimănui despre moartea mea/ Tăcerea să domneacă pretutindeni/ Urmele să pornească ele cu mersul lor/ Prin pădurea fără zgomot să vină/ Cronici nenumărate despre lumea cealaltă/ Și să nu se simtă deloc urmele
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
aproape un milion de vieți omenești. Speranța că acest război al tranșeelor se va termina repede și vor putea face Crăciunul împreună cu familia, a fost înlocuită treptat cu deznădejdea. Traiul deosebit de aspru al soldaților le scăzuse moralul. Tranșeele pline de noroi, de excremente și de trupurile camarazilor morți, șobolanii care colcăiau răspândind boli infestând mâncarea, febra tifoida, holera și dizenteria făceau ravagii, iar vremea rece, ploioasa, frigul și umezeală care îi pătrundeau până în măduva oaselor erau tot atât de necruțători inamici că cei
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
zigzaguri buimace, cu echilibrul fragil. Am înțeles apoi că acesta le era rostul: să-mi rupă câte o secundă din trup și să zboare departe, reconstituindu-mă în văzduh pentru ochii tăi în serile cu ploaie. Timp Cu fruntea în noroi se cern secundele dincolo de imposibilul din noi. Ca pe-o zăpadă iubită caut o ușă veche din lemn cu clanța ruginită. Bunico, mai ții minte când aburii laptelui fiert luau forma trupului meu rătăcit în cuvinte? Mi-am uitat chipul
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
uita să vorbească, înnebuniseră de foame, o năpârcă/ a fost scoasă din greabănul vacii lui Zâmb ori din cârcă/ supsese supsese și se-auzeau chițcăind cuiburi de șoareci sub șoriciul viu al porcilor ca sub grind" (Prispa cu sfinți de noroi). Greața e o senzație curentă: "s-a oprit din mâncat/ îi venea greață/ voi ce faceți cu noi?/ privea la viermii cei albi din farfurie/ privi spre perete gunoi" (copiii paiaței). Caricaturala priveliște miroase pestilențial: "N-am grădină însă am
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
îngeri-lipoveni prin pâine./ Suntem doar două lacrimi paralele./ Ne-om întâlni în Infinit probabil/ când trupul meu va fi demult arabil,/ dar pân' atunci scutește-mă de dijmă,/ de spaima de-a fi viu, de cifra șapte,/ îngăduie-mă ca noroi pe cizmă/ căci, ori de câte ori te simt pe-aici, mă/ frec de zid și zidul îmi dă lapte." (Copil de zid ). Indiferent de tema aleasă și de registrul în care o plasează (grav ori ironic, amar sau sentimental), poetul își obține
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lor firesc, limanuri ale deșertăciunilor<footnote Monah Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că prin ei ia ființă pofta nerușinată care poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, tipărit cu binecuvântarea Preasfințitului Iustinian, Episopul Maramureșului și Sătmarului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, p. 127. footnote>. Fiind adevărate porți prin care veninul otrăvitor al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu diametrul de 20 mm, cu defect de umplere voluminos și imprecis delimitat în porțiunea terminală. Se practică o minimă papilotomie, limitată de morfologia papilară. Cu sonda Dormia și sonda cu balonaș se extrage o mare cantitate de calculi și noroi biliar conglomerat. Se face lavaj al CBP. Control final negativ. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Cazul nu se pretează la diagnostic diferențial al simptomelor, deoarece asocierea acestora, constituind triada Charcot, și secvențialitatea lor sunt foarte relevante pentru dg. de angiocolită secundară obstrucției de
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
boi, încărcate cu butoaie cu vin. Tranziția de la sat la oraș se face chiar sub ochii locuitorilor pentru care, probabil, în epocă un asemenea cadru, făcea parte din cotidian, era perceput ca firesc. Mahalalele emană mizerie, alternativa la praf este noroiul, dincolo de gardul Spitalului Brâncovenesc se înalță, mândră, o căpiță de fân, malurile Dâmboviței sunt locul favorit de deversare a gunoaielor, adevărate focare de infecție. Igiena pare un moft și simpla privire a unor poze poate aduce în nările cititorului de
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
o sticluță cu grâu și a agățat-o la grindă, lângă icoană, alături de busuiocul ce-i înmiresmase, în noaptea nunții, sânul tânăr. ...N-am cunoscut-o pe femeie, deși nu se dusese de mult la Domnul, când hălăduiam eu prin noroaiele satului aceluia. Am revenit de mai multe ori, locul nefiind departe de satul meu natal - dar degeaba. Într-un târziu, am cunoscut un nepot, aflat el însuși, acum, la vârsta bătrâneții. O viață petrecută, ca mai toți de pe-aici
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
2014, conform planificării Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. „Comunele Tutova, Coroiești, Voinești și Perieni vor primi microbuzele școlare de care aveau nevoie de atâția ani. Sacrificiile pe care copiii de la țară le fac pentru a ajunge la școală, prin noroi, vânt, arșiță, ploaie și zăpadă, pe distanțe de kilometri întregi, nu sunt normale pentru România anului 2014. Îmi aduc aminte ce însemna, in copilăria mea, sa înfrunt crivățul dimineții, mergând cu tatăl meu spre școala din Fulga de Jos. Prin
Ana Birchall rezolvă problema tranSportului elevilor la școală în colegiul său by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28202_a_29527]
-
apă, care „bolborosesc“. Peisajul pare fantastic, de pe altă planetă, la baza acestui fenomen aflându-se constituția marno-argiloasă a terenului și existența în adâncuri a hidrocarburilor și gazelor de zăcământ, precum și a apelor care înmoaie masa argiloasă și o transformă în noroi. Gazele din adâncuri izbucnesc la suprafață și antrenează noroiul într-o fierbere continuă, de aceea localnicii le spun „La fierbători“. Interesantă este și prezența aici a două specii de plante declarate monumente ale naturii: gărdugărița și ghirinul. O. NICA Sarea
Agenda2004-6-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282050_a_283379]
-
la baza acestui fenomen aflându-se constituția marno-argiloasă a terenului și existența în adâncuri a hidrocarburilor și gazelor de zăcământ, precum și a apelor care înmoaie masa argiloasă și o transformă în noroi. Gazele din adâncuri izbucnesc la suprafață și antrenează noroiul într-o fierbere continuă, de aceea localnicii le spun „La fierbători“. Interesantă este și prezența aici a două specii de plante declarate monumente ale naturii: gărdugărița și ghirinul. O. NICA Sarea și sănătatea l Stațiuni balneare de profil Din cele
Agenda2004-6-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282050_a_283379]
-
noiembrie l C.N.S.A.S. a anunțat că va reanaliza dosarul lui Corneliu Vadim Tudor, în urma informațiilor cu privire la colaborarea liderului P.R.M. cu fosta Securitate. l Cel puțin 170 de persoane și-au pierdut viața în Indonezia, după ce puhoaie de apă și noroi au măturat localitatea turistică Bukit Lawang. l Președintele srilankez, Chandrika Kumaratunga, a provocat o criză politică de proporții după ce a destituit miniștri și a dizolvat Parlamentul. l Plasate pe locul doi într-un sondaj de opinie în rândul europenilor, referitor
Agenda2003-45-03-45-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281671_a_283000]
-
pădure, lângă calea ferată. La sfaturile localnicilor, au făcut cale întoarsă și au pornit spre poligonul din Giarmata Vii. Au sărit peste garduri, au făcut pasul piticului pentru a se putea strecura pe sub tufele pline de spini, au mers prin noroaie. Într-un final, au ajuns la canalul de scurgere în care calul zăcea, lovit serios la pulpa piciorului. Cu mari eforturi, animalul a fost scos afară și transportat cu un vagon până la șosea. Din cauza multiplelor leziuni, ulterior, acesta a fost
Agenda2004-24-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282531_a_283860]
-
era desfundat, diligența abia lua o poștă pe zi. Iată cum își amintește Ion Ghica („Scrisori către V. Alecsandri“) o călătorie de la București la Iași înainte de 1848: „... la barieră se isprăvise caldarâmul și o luăm pe șleau cu roatele în noroi până la bucea, caii la pas, surugiii croindu-le cu bicele dungi beșicate pe spinare. După patru ore de răcnete, înjurături, cruci și răscruci, sfinți și evanghelii, pe la opt seara intrăm în curtea poștei de la Șindrilița, făcusem 16 km. Până la jumătatea
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
liniștiți dragii noștri conducători auto pentru că situația se prezenta cu mult mai prost acum mai bine de-un veac și jumătate, adică atunci când la Timișoara se terminau lucrările primului „drum făcut”, cu alte cuvinte a întâiului drum pietruit al urbei. Noroiul omniprezent Prima descriere - și încă una augustă - despre starea drumurilor bănățene aparți-nea chiar kaizerului Iosif al II-lea, habsburgul opinând că ele au fost făcute de către „die liebe Natur” - draga Natură. Drumurile nu erau altceva decât simple urme de roți
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
forma lui mai dezvoltată, drumul bănățean avea săpate pe ambele margini șanțuri care-l delimitau de restul câmpiei. Pământul din aceste rigole era aruncat pe mijloc, înălțând drumul. Desigur, după o ploaie zdravănă totul se transforma într-o mare de noroi în care, poștalioane și căruțe deopotrivă, se împotmoleau, nefiind rare ocaziile în care vizitii și călătorii treceau la lopată ca să nu înnopteze pe coclauri. Romantic, nu-i așa? De fapt, încă în 1660 Evliya Čelebi amintea că „dacă plouă, în
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]