486 matches
-
la mai marii Europei, ca să înțeleagă că această căruță a lor este șubredă, iar cu asemenea vizitii impotenți (cum sunteți) nu au șansa decît să o ducă și să ajungă cu oiștea în gard și s-o răstoarne în valurile noroioase ale unei istorii de plâns. Chiar vă sunt indiferenți semenii voștri care duc o viață de calvar? De ce le dați asemenea condiții inhumane, care-I scopul vostru, un genocide prin care să distrugeți o națiune? Deci, amărâții din stradă nu
CINISM ŞI PERVERSITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346662_a_347991]
-
Perfect, sperjurul din vitralii, / Iar lăcrimarea rupe digul / Când pe picioare speli canalii. // Cerșetor la lună prea umil, / Neștiind la care rug mă-nham, / Praștie din plânset de copil / Spărgând vitraliile Notre Dame, // Trăiam becisnic cu hamalii / Ruga sub vulcanii noroioși, / Abia mocnind înspre vitralii / Sparte chiar de sfinți cu ochii scoși.» (Vitralii sparte, p. 6). Verismul „cancerizării“ eurosimbolurilor de panou central-creștin, între care un distinct-incendiar loc este ocupat de fireasca pereche / familie sacră, Vir / Bărbat - Femina / Femeie (programat-dinamitată prin alarmanta
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
energii negative, parcă învelite cu accente pozitive. Avea un chip angelic, cu părul frumos împletit, puțin rebel, cu fire groase și în nuanțe de galben șters, până la auriu murdar sau brun, asemeni unei bucăți de aur proaspăt desprins din roca noroioasă sau chiar un lingou. *ascultând Sam Smith Lay me down* Expresia feței nu se schimba, dar starea da. Aveam impresia că ușor, ușor, sufletul ei se desprinde de trupul ei micuț. Stătea ca un înger închis într-o colivie imensă
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe când o mâța le taie calea, Chiar de mațele zic - foamea, Se-ntorc la pân'd-estul de mult, Pe cât norocul se părea avut. Sunt mulți atât de ‘norocoși, Precum acei munți noroioși, Că de tu pari mai mult cumva, Imediat îți spun că ești altcineva. De pari mult mai norocos ca ei, Le ieși în al lor vizor fără să vrei, De-ai fi și echilibrat mai cu talent, Echidistant chiar, eii
AI ‘FURA DE LA ‘SĂRMAN ? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358553_a_359882]
-
cu emoțiile ce conduc la ilogic. Numai citită cu atenție această piesă de teatru își defoliază tainele prin care, pornind, dinspre psihologie, ajungem la problema creației, fiindcă, Soarele, spunea Femeia cu lună, este în barca mea Eu îl trec apele noroioase și-l scot dimineața, mai proaspăt, ca un mire. Zice la finalul scenei 16 (Coborârea pe treptele fântânii), Femeia cu lună. În această piesă descoperim o încercare de determinare a unui fait primitiff de sens istoric, ce conduce la circumscrierea
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
cu emoțiile ce conduc la ilogic. Numai citită cu atenție această piesă de teatru își defoliază tainele prin care, pornind, dinspre psihologie, ajungem la problema creației, fiindcă, Soarele, spunea Femeia cu lună, este în barca mea Eu îl trec apele noroioase și-l scot dimineața, mai proaspăt, ca un mire. Zice la finalul scenei 16 (Coborârea pe treptele fântânii), Femeia cu lună. În această piesă descoperim o încercare de determinare a unui fait primitiff de sens istoric, ce conduce la circumscrierea
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
de producție agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire, și anume: a) terenurile cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă; b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogașe, ravene, torenți; c) terenurile afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase; d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; e) terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale; f) terenurile cu exces permanent de umiditate; g) terenurile sărăturate sau puternic acide; h) terenurile poluate
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
gama largă de tipuri de alunecări, combinate cu surpări, șiroiri și torențialitate. Alunecări active sau mai vechi, sunt întâlnite și în cadrul văilor principale sau secundare din acest sector înalt. În zonele în care predomină marnele, se pot declanșa torenți noroioși. În etajul montan, degradarea terenurilor este generată în special de despădurire. Procesele geomorfologice cu potențial accentuat de degradare, precum torențialitate și alunecări de teren, pot afecta direct habitatele forestiere. Acestea sunt vulnerabile în situația în care se suprapun pe teritorii
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
eram în picioare și ne-am “îmbarcat” în căruța unui localnic destoinic trasă de doi cai, obisnuiți cu acele poteci șerpuite prin desișul pădurii. O noapte rece umedă și...neagră ca păcura ne-nvăluia. Drumul spre Domnița era de pământ, noroios și plin de hârtoape și rădăcini. Avea și o porțiune fără pădure, dar în rest circa cinci-șase kilometri șerpuiau numai printre stejari și arboret. Nu foloseam lanternele pentru că ne-ar fi trădat prezența de departe. Trebuia să ne bazăm doar
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
rupsese tăcerea spunându-mi: ,, Hai să facem o ronda când este un timp că cel de acum e bine că rondele să le facem în doi.” Am pornit amândoi prin ploaie, un timp am mers pe ciment, apoi pe pământul noroios. Priveam clădirea spitalului în noapte, pe jumătate construită părea că caracterul unui om în formare. Cu pas hotărât înaintea mea mergea Corbacho. Îl încântă această muncă, disfruta, lucrând că vihilante făcând ronde dandu-mi indicații, acest loc de muncă era
GREUTATEA NOPTII (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340683_a_342012]
-
și existența unor monumente istorice. Turismul are tradiții balneare, prin prezența unor stațiuni balneo-climaterice de interes internațional, național și local (Complexul Băile Minerale Telega, Breaza, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal). Alte atracții turistice sunt: rezervațiile naturale "Zanoaga", "Peștera Ialomicioarei", vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici etc. Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: Lacul Vulturilor, Barajul Măneciu, Barajul Paltinu, Barajul și lacul Siriu, Cascada Cașoca, Mina de sare de la Slănic Prahova
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
cândva, o mică scrisoare?... ți-am răspuns: - Da! ... ... și, fără titlu, mi le-ai redat: ”Privesc la cel ce-mi stă înainte, la planul lui atât de stupid și amar, la dorința lui de a mă apleca într-o zonă noroioasă și crudă. Am nevoie de timp, de toată puterea și lumina din mine, pentru că el este prea sigur de reușită. Îl privesc încruntat pentru că am gustat prea viu din primejdie.Vreau să-l contrazic, dar, ridicându-mi ochii, mă izbește
ELEGIA I PE FIRUL GÂNDULUI CĂLĂTOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344269_a_345598]
-
câteva priviri neputincioase cu Doc, reluându-și postul de ariergardă în grup. * Trecuseră de prima etapă a urcușului, cea mai dificilă, când escaladaseră și câțiva bușteni căzuți de-a curmezișul potecii, ajutându-se unul pe altul, ferindu-se de zonele noroioase ori de micile aglomerări de pietriș. Inimile lor își reglaseră oarecum ritmul, ici-colo ajutate și de binefăcătoare exerciții respiratorii, ca în cazul lui Doc și al Diplomatului. Miramoț nu contenea să se închine în gând bunului Dumnezeu pentru minunea că
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
acumulare care au avut loc pe fondul evoluției hidrografice a văii Arieșului. Depozitele coluviale de la baza Coastei Lunii s-au format în urma proceselor geomorfologice de deplasare a maselor pe versant, reprezentate îndeosebi de alunecări de teren și curgeri noroioase. La acestea se adaugă materialele depuse sub formă de conuri de dejecție de către scurgerea torențială care a avut loc în Cuaternar pe versantul stâng al râului Arieș. În cadrul rezervației naturale Dealul cu Fluturi se întâlnesc doar depozite Sarmațiene
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
cu strășnicie, cu toate că în perioade tulburi ideologii nelegiuite au încercat să sluțească omul curat și frumos, așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Descrierea de natură așază temporal acțiunea: Ninsoarea s-a întețit. E mai degrabă o ploaie deasă care îngroașă stratul noroios în care se afundă bocancii (Nimic deosebit în timpul serviciului meu); era o primăvară frumoasă, cu raze fierbinți ce jucau vesele peste satul Hințeu. Triluri de păsări răsunau din zori în noapte (Vâltoarea). Natura preia din stările sufletești apăsătoare ale personajelor
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
ideea să dăm mai întâi pe la cireși, să ne luăm grija de pe cap, spusese, să vedem dacă nu cumva alții înaintea noastră or fi umflat potul. Aleea pe care apucasem spre așa-numita fermă, cândva îngrijită după toate aparențele, era noroioasă, desfundată de vehicule grele. În făgașele adânci rămase în urma acestora băltea o apă tulbure. Urme de pași, mai mari sau mici, se zăreau pretutindeni, ca și cum ne-ar fi precedat o întreagă procesiune. Ceva nu este în regulă, a mormăit prietenul
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
proiectului World Poetry Movement - Mișcarea Poetică Mondială, organizat în date anterioare de Ioana Trică, Victoria Milescu, Elena Armenescu. De această dată coordonatoarea a fost Victorița Duțu, care a avut ideea ca mesajul poetic să fie transmis prin Undele ... XIII. "VULCANII NOROIOȘI", DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1302 din 25 iulie 2014. VULCANII NOROIOȘI Impresii de călătorie Ne aflam într-una dintre excursiile cu scop documentar, organizate de Centrul Cultural al M.I.R.A., București, pentru membrii Cenaclului literar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
Armenescu. De această dată coordonatoarea a fost Victorița Duțu, care a avut ideea ca mesajul poetic să fie transmis prin Undele ... XIII. "VULCANII NOROIOȘI", DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1302 din 25 iulie 2014. VULCANII NOROIOȘI Impresii de călătorie Ne aflam într-una dintre excursiile cu scop documentar, organizate de Centrul Cultural al M.I.R.A., București, pentru membrii Cenaclului literar “Ioan Tecșa”, condus de scriitorul și jurnalistul Geo Călugăru. Primul obiectiv turistic prevăzut în programul de vizitare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
care, împreună cu niște prieteni din București am plecat la Rotorua. Drumul până acolo a fost superb! Noua Zeelandă este așezată pe o centură vulcanică, având și acum o activitate destul de intensă. Rotorua este cel mai vizitat oraș de turiști. Gheizere, vulcani noroioși, ceață, sulf, plante unice... s-u-p-e-r-b! Am fost într-un loc unic unde erau niște copaci înalți (seqvoia) de peste 100 de metri. Printre ei, un nou colț de de paradis... un izvor, căprioare, liniște... A doua zi am fost și am
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
ușa, trase zăvorul și se tolăni în pat obosită după atâta trudă. A doua zi Leta lui Mandache își duse gâștele la apă, dar, cu cât se apropia, cu atât i se deslușea mai clar un trup într-un colț noroios al gârlei. Înspăimântată de ce-i văzură ochii, își puse mâinile în cap și începu să urle disperată: - Aoleu, săriți, oameni buni! Săriți, nenorocire mare! Câțiva săteni ieșiră la poartă nedumeriți de țipetele femeii. - Dar ce pățiși, fă, întrebă Bebe Nastasiu
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
trecutului i-a trecut vremea de odihnă cuvintele s-au ferecat pe dinăuntru prea târziu să-i mai coși mantie zăpezii prea târziu să-i mai spui luminii lumină cărbuni ne scufundăm pe rând în tăcere ca într-o baltă noroioasă după topirea omului de zăpadă Referință Bibliografică: omul de zăpadă avea ochii de cărbune / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI, 27 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
OMUL DE ZĂPADĂ AVEA OCHII DE CĂRBUNE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378037_a_379366]
-
Devotament > 1 DECEMBRIE Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: Un popor grav rănit încă mai pășește, anevoios, ca printr-o lacrimă amară, dar vie, pe un drum de pământ noroios, de la Sarmisegetusa Regia, prin Blaj, spre veșnicie. Pe ulița ce traversează de-a lungul și de-a moartea România, căutând omenia, am trecut în această dimineață, devreme, pășind agale, la braț cu istoria scrisă în binecuvântări și blesteme. Undeva înainte
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > PAINGII DIN RÂMA Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PAINGII DIN RÂMA Noroios vulcan de invidii și ura neoplasm cangrena napalm venin supurează eternul zoilyagocain în toți evii prin trânde sub tăvălug lumi hulește minte calomniază trage șforile tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]
-
salturi căderi meandre drum drept,prin toate spre mine mă-ndreptunde-n adâncuri floarea de minăbeznele-o șlefuiesc în surdinăHațeg, 7 februarie 2015Raul Constantinescu... XI. PAINGII DIN RÂMA, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015. PAINGII DIN RÂMA Noroios vulcan de invidii și ura neoplasm cangrena napalm venin supurează eternul zoilyagocain în toți evii prin trânde sub tăvălug lumi hulește minte calomniază trage șforile tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
se apleacă s-o străpungă, Dar un vânt ușor iar o ia ca s-o ducă, Până ce pe-un cap de orc o urcă.. Arătarea o scutură și ce-o mai strivește, O îndoaie cu-o copită de-o zapăcește, Noroioasă și-n inimă tare străpunsă Pân va veni iarna tot așa pe jos ..răpusă. Mai tare îi este de-al ei falnic copac, Că toata vara în iubire Ea a căscat, Dar acum golaș, căci Ea la părăsit.. Ce soartă
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]