274 matches
-
urmă. Ea are o filosofie clară de viață: are nevoie de bani și de societate glamoroasă. El are nevoie de ea, este de fiecare dată hipnotizat, oricât de mult ar urâ-o. Până aici telenovelă, romanul amintește de povestirile maestrului de novele siropoase din Mătușa Julia... Lily, să o numim așa pe eroină, cu pseudonimul ales de ea în adolescență ca să-și deghizeze originea modestă în luxosul cartier peruvian Miraflores, este o „material girl“ visătoare, care își pune în practică idealul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
urmă. Ea are o filosofie clară de viață: are nevoie de bani și de societate glamoroasă. El are nevoie de ea, este de fiecare dată hipnotizat, oricât de mult ar urâ-o. Până aici telenovelă, romanul amintește de povestirile maestrului de novele siropoase din Mătușa Julia... Lily, să o numim așa pe eroină, cu pseudonimul ales de ea în adolescență ca să-și deghizeze originea modestă în luxosul cartier peruvian Miraflores, este o „material girl“ visătoare, care își pune în practică idealul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
unui studiu doct despre Literatura și artele române în a doua jumătate a sutei XIX, în trei capitole 250 (de fapt e luat în colimator Ionescu-Gion, un mai vechi adversar), Caragiale anunță: "Planul lucrării va fi acesta: I. Poezia, Romanul, Novela, Drama și Critica literară; II. Pictura, Sculptura și Arhitectura; III. Muzica și Teatrul; Apoi, se înțelege, Concluzie". Aici pastișa divulgă (din perspectiva ideologică a anti-liberalului) lipsa de rigoare și de metodă în cercetare, vidul conținuitstic, mascat de forme promițătoare, falsul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe seama autohtonilor . La 82 de ani de la dispariția puterii hunilor, înfrânți de o coaliție barbară în care rolul principal l-au jucat gepizii, împăratul Justinian, împăratul roman (527-565), include în Imperiu sudul Banatului și al Olteniei, după cum se arată în Novela a IX - a din anul 535 . Aceste teritorii din fosta Dacie Traiană depindeau canonic de arhiepiscopia Justiniana Prima. Nu credem că Justinian ar fi atașat la Imperiu teritorii lipsite de populație. Dimpotrivă, exista o populație creștină, infiltrată de elemente gepidice
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de la sudul Dunării, munți fiind și la nordul și la sudul Dunării. Ioanichie Bălan îi bănuiește a fi vlahi mecedoneni, iar Aurel Stoicanu, întemeindu-se pe faptul că Banatul și Oltenia au fost încorporate imperiului la provincia Justiniana Prima (novela XI din 16 aprilie 535), crede că ar fi din una din aceste regiuni. Se știe că părți din teritoriul nord dunărean au fost stăpânite de Imperiul roman și după 275. Constantin cel Mare leagă, printr-un pod la Celei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
romane, a fost, fără îndoială, Justinian (527- 565). Cult, rafinat, impregnat de doctrina creștină, mare constructor și restaurator al lumii romane, continuă, în alte condiții, politica de recuperare a teritoriului nord-dunărean Justinian atașează imperiului Banatul și Oltenia, lucru atestat de novela a IX-a, dată în 535, teritorii care depindeau canonic de arhiepiscopia Justiniana Prima. Imperiul roman și apoi Imperiul bizantin considerau pierderea provinciilor nord-dunărene ca pe o situație provizorie. Deși era considerat un teritoriu barbar de către autorii contemporani împăratului Justinian
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sa scurtă interesul pentru portretul moral-psihologic al personajului feminin, realizat pe baza opoziției moral - intelectual polemizând cu tradiția epicii romantice și romanțioase: „Ceea ce e ciudat e că femeia asta are toate calitățile de inimă (cum ar zice un autor de novele, iubitor de amănunte psihice), toate calitățile morale; dar despre cele intelectuale, dacă vrem să fim drepți, trebuie să spunem că natura a fost foarte vitregă În privință-i...”. Lipsa Înzestrării ei intelectuale e compensată, evident, de certele calități morale. Și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
numai a vorbi corect, el învață a gândi și a simți românește.” (M. Eminescu), „Mai copiez aici și unele părți din cele din urmă trei scrisori ce le-am primit de la Popovici căci vor interesa pe cei ce au citit novelele și poeziile lui și desigur pe cei ce l-au cunoscut în persoană.” (T. Maiorescu) Dubla realizare a complementului direct Dubla realizare a funcției de complement direct se concretizează în trei variante semantico-sintactice: • multiplicarea funcției prin coordonarea disjunctivă, opozitivă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Subiectul baladei este, fără îndoială, conceput cu o bogată și adesea fericită varietate...” (Al.Odobescu, 191) • sintagme nominale, formate din cel puțin doi termeni între care se stabilește o relație sintactică: „Nu avem activitate literară și - lucru caracteristic - romanuri și novele nu se scriu de loc, toate se traduc.” (T. Maiorescu, 115) • enunțuri nominale, „... Mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atâtea ori, i-a potrivit părul...” (I.L. Caragiale, IV, 91) • propoziții: Într-o zi, prin luna mai, aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nestimate [...] reîntoarcerea formelor, cuvintelor și espresiunilor învechite" (Aron Densușianu, "Starea criticei literarie la români" (1868), în Cercetări literare, ediție îngrijită de Georgeta Antonescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 44). 104 Cum e de pildă cartea lui V.A. Urechia, Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii, Iași, 1854. 105 D. Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", în Opere, X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1988, p. 160. 106 Ibidem, p. 161. 107 Ibidem. 108 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rânduri solicitând informații prin apelurile și chestionarele pe care le lansa. SCRIERI: Rusalin a lui Dămian, Brașov, 1881; Stan Bolovan, Brașov, [1886]; Țiganii, Blaj, 1886; Isteață și pace!, Brașov, [1887]; Norocul și mintea, Brașov, [1887]; Leonat cel tânăr, Gherla, 1893; Novele și schițe, I-II, Gherla, 1898-1899; Povestiri din viața țăranilor români, I-II, Sibiu, 1900-1901; Novele, București, 1901; Povestiri, pref. Octavian Goga, Sibiu, 1908; Lucă-minte slabă și alte povestiri pentru popor, Sibiu, 1925; Stan Bolovan și alte povestiri ardelenești, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
sus și ne lasă clătinându-ne pe picioare", cum provocare este și scrisul lui Cioran. RECEPTAREA LITERATURII HISPANO-AMERICANE ÎN EUROPA "Literatura latino-americană, marea literatura, a fost întotdeauna o mărturie a vremii și un instrument de luptă." Miguel Angel Asturias, La novela latino-americană, testimonio de la época (Românul latino-american, mărturie a epocii), cedat în manuscris Editurii pentru literatură universală, 1964, p. 5. "Perceperea literaturii latino-americane în Europa a fost, de la Darío, sursa a numeroase neînțelegeri, ajungând a fi o luptă între exotism și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
n. 195-197, 1965, p. 4. Premio Miguel de Cervantes 1984, Anthropos, Editorial del Hombre, Colección Ambitos literarios, Madrid, 1984. Respuesta al cuestionario Proust, art. publicat în ziarul "La Vanguardia", Barcelona, febr. 1980. Sartre contra Sartre o la misión trascendente de la novela, Sur, Buenos Aires, n. 311, marzo-abril 1968, pp. 31-45. Tango, canción de Buenos Aires, Indice de Artes y Letras, Madrid, XIV, n. 140,1960, pp. 1-2, 18. Un suburbio en el crepúsculo, interviu realizat de Joaquín Soler Serrano, în ciclul "Mis personajes
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
GEORGESCU, P.A., Cartea întrupărilor, Paidea, București, 1999. GEORGESCU, P.A., Ernesto Sábato y el estructuralismo, Ed. Nueva Estafeta, Madrid, aprilie 1982. GIACOMAN, H.F., Homenaje a Ernesto Sábato. Variaciones interpretativas en torno a șu obra (conține texte semnate de: F. Alegría, La novela total: un diálogo con Sábato; A. Dellepiane, Sobre héroes y tumbas: interpretación literaria y análisis structural, M. Coddou, La teoría del ser nacional argentino en Sóbre heroes y tumbas; E.B. Cersósimo, Sobre heroes y tumbas: de los caracteres a la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Conversación con Ernesto Sábato, Anthropos, Barcelona, 1988. LOMBARDI,L.B., Aproximaciones críticas a la narrativa de Ernesto Sábato, Universidad del Zulia, Maracaibo, 1978. MARTÍNEZ, N., Ernesto Sábato, Librería del Colegio, Buenos Aires, 1974. MARTINEZ DACOSTA,S., El Informe sobre ciegos en la novela de Ernesto Sábato. Sobre heroes y tumbas. Comentario crítico a la luz de las teorías de S. Freud , Universal, Miami, 1972. NEYRA, J., Ernesto Sábato, Ministerio de Cultură y Educación, Buenos Aires, Serie "Argentinos en la letra", 1973. PETREA, M., Ernesto
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de época", Buenos Aires, nr. 387, 2005. Soler Serrano J., Ernesto Sábato: Un suburbio en el crepúsculo, Revista "Teleradio", Resumen de las más famosas entrevistas en el programa "A fondo", 1994, p. 4. Vela, C.G, Alterío en el Túnel La novela de Ernesto Sábato llega a escena, în ziarul "ADN", Madrid, 26.04.2006. http://www.letras.s5.com/es100805.htm, pagina Internet "Proyecto Patrimonio". http://alhim.revues.org/document 1492.html, La palabra migrante: escritores argentinos en búsqueda de un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Alianza Editorial, Madrid, 2007, traducere del daneză, prolog y note de Demetrio G. Rivero. KAFKA F., Carta al padre, Ed. Lumen, Barcelona, 1984, traducere în spaniolă de Feliu Formosa, Estudio y notas de Ricard Torrents. Kundera M., El arte de la novela, Tusquets Editoriales, Barcelona, 2001 MALANCIOIU I., Vina tragică, Polirom, Iași, 2001. MARCUSE, L., Freud, Alianza Editorial, Madrid, 1970, traducere în spaniolă de Alfried Sánchez Krellenberg. MARIÁRTEGUI, C., citado por Hernando Valencia Goelkel, în America Latină en șu literatura, coord. César Fernández
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
evocă mai tarziu nu fără a simți "oroarea față de acele dimineți infernale de singurătate în Paris". Trăiește singur într-o pensiune de la numărul 2 din rue La Pérouse, unde, chinuit de dorul de țară, scrie eseul Cómo se hace una novela (Cum se scrie un roman), pe care i-l da lui Jean Cassou ca să i-l publice într-o revistă pariziana. Eseul apare în revistă Mercure de France și va constitui una din operele fundamentale din gândirea lui Unamuno. 8
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Arnaldo Liberman, scriitor și poet, Mónica Lieberman și Luis García Martín, licențiați în filologie hispanica, si Trinidad Barrera, de la Universitatea din Sevilla. Volumul se numește Ernesto Sábato. Premio Miguel de Cervantes 1984, Ed. Anthropos, Madrid, 1986. 52 Mónica Liberman, La novela como indagación de la condición humana, text publicat în seria Premios Cervantes din colecția Ambitos literarios, Ed. Anthropos, Madrid, 1986, p. 21. 53 Ibid., p. 85. 54 Idem. 55 Isabel Allende, Ernesto Sábato: "Un hombre atormentado", în revistă "Paula", Buenos Aires, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Ibero-Americana de la Universidad de Pittsburgh, 2002. 68 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 393. 69 Augusto Roa Bastos, Yo, El Supremo, Presses Universitaires du Mirail, Collection Hespérides, ediția în franceză, 1991. 70 Milan Kundera, El arte de la novela, Tusquets Editoriales, Barcelona, 2006. 71 Ernesto Sábato, Hombres y engranajes, Alianza Editorial, Madrid, 2000, p. 77. 72 Jaime Perales Contreras, Paz y Neruda: Historia de una amistad, Revista Americas (Organizacion de los Estados Americanos), iulie 2008. 73 Ernesto Sábato, Premio
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Emil Cioran, Eseuri, p. 53. 22 Emil Cioran, Pe culmile disperării, pp. 102-103. 23 Ernesto Sábato, El cuerpo, el otro, articol publicat în revista "Sur", Buenos Aires, ianuarie 1977, inclus în Heterodoxia. 24 Ibid., p. 141. 25 Marină Gálvez Acero, La novela como indagación de la condición humana, în volumul dedicat lui Sábato la primirea Premiului Cervantes în 1984, intitulat Ernesto Sábato, Premio Cervantes, 1984, Ed. Anthropos, p. 22. 26 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos, din volumul Sobre héroes y tumbas. 27 Ernesto
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
1912; Împăratul Rogojină, Orăștie, 1912; Volintirii, Orăștie, 1912; Povești de sărbători, Orăștie, 1913; Povești de Crăciun, București, 1914; Sărăcuțul, București, 1915; Firimiturile lui Dalib, București, 1916; Bucovina, București, 1916; Jurământul, București, 1916; Cântecul eroilor, Fălticeni, 1918; Povestea cucului, București, 1921; Novele și schițe, București, 1921; Novele și povestiri pentru copii, București, 1922; Odiseia bătăliei de la Mărășești, București, 1923; Codreanu haiducu, București, 1924; Icoane vechi și noi, București, 1924; Nuvele și povestiri, București, 1924; Povestea crinului, București, 1924; Poveștile florilor, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
Volintirii, Orăștie, 1912; Povești de sărbători, Orăștie, 1913; Povești de Crăciun, București, 1914; Sărăcuțul, București, 1915; Firimiturile lui Dalib, București, 1916; Bucovina, București, 1916; Jurământul, București, 1916; Cântecul eroilor, Fălticeni, 1918; Povestea cucului, București, 1921; Novele și schițe, București, 1921; Novele și povestiri pentru copii, București, 1922; Odiseia bătăliei de la Mărășești, București, 1923; Codreanu haiducu, București, 1924; Icoane vechi și noi, București, 1924; Nuvele și povestiri, București, 1924; Povestea crinului, București, 1924; Poveștile florilor, I-II, București; Povestiri biblice populare, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
Eugen, Sfidarea retoricii, Editura Cartea Românească, București, 1985. I.L. CARAGIALE (1852-1912) I.L. Caragiale s-a născut în satul Haimanale, județul Prahova, la 30 ianuarie 1852. A studiat la Ploiești și București. Opere: Schițe (1897); 1907, din primăvară până-n toamnă (1907); Novele, povestiri (1908); Teatru (1908); Momente, schițe, amintiri (1908); Schițe nouă (1910); Abu-Hassan (1915; Culegeri postume (1920); Opere I-III (1920-1932), IV-VII (1938-1942); Alte povești (1939) etc. UNIVERSUL ARTISTIC I.L. Caragiale a scris momente, schițe, nuvele, povestiri, piese de teatru. Scriitorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fatalității (înțeleasă nu ca forță oarbă, ci conținută de însăși ființa umană) ce înfrânge vieața omenească în lupta ei pentru ideal"4 sunt argumentele care susțin afirmația tranșantă de mai sus. La patruzeci și șapte de ani de la apariția volumului Novele din popor și trei ani de la moartea autorului lor, în perioada cea mai nefastă a receptării critice a operei scriitorului ardelean, George Marinescu se încumetă să facă o apreciere critică superlativă a uneia dintre operele acestuia. Cu douăzeci de ani
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]