302,248 matches
-
eu că ar trebui să schimbe societatea. Deocamdată ce arată politicienii este doar wrestling. deci aștepți că alții să schimbe societatea după care ieși și tu la vot? vocea lui andrei îmi sună foarte cunoscută .... parcă cineva a înviat... Salutare, Numele meu este Olaru Ionuț, și vin cu o intrebare-rugaminte, referitoare la activitatea ta privind Delta Dunarii.Exista posibilitatea de a cumpăra sau de a găsi filme despre Delta Dunării, despre satele din zonă,(Periprava,.Milă 23,Sh Gheorghe,etc),despre
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ciclul de viață pentru managementul ambiental al produsului infuzează “responsabilitate ecologică” în economia de piață. Perspectiva pe ciclul de viață a lumii artefactelor industriale tinde să devină parte din cultura postmodernă. Reprezentarea ontologica asupra unui produs, din această perspectivă, poartă numele de Analiză pe ciclul de viață (ACV), fiind reprezentarea interacțiunii om - natură. Alegeri (‚Choices’) prin judecați de valoare se fac în toate fazele executării corecte a unei Analize pe ciclul de viață. Pentru a nu construi o distopie, este necesar
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Radu Mazăre arătând unor investitori străini albumele sale de proiecții pentru viitoarea Riviera românească, oamenii aceia inevitabil își vor pierde banii ! Forțele geofizice lucrează, sunt infinit mai puternice decât Radu Mazăre, hotelierii, ori statul român. Hai să spunem lucrurilor pe nume! Toate proiectele dezvoltării durabile ale litoralului trebuie să fie exploatabile pentru profit 12 (douăsprezece) luni din an! Și la ora actuală există întrunite absolut toate condițiile favorabile de economie normativa pentru această! Numai că economia politică normativa și normele sale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
bun marxist Dl Liiceanu deplânge precaritatea sistemelor de asistență medicală și lipsa fondurilor pentru cultura. Dar știe foarte bine că la această situație se ajunge atunci cand sistemul permite partidelor să fie finanțate de mediul privat: democrația pluripartinica devine un simplu nume, iar alegătorii doar o masă de manevră. Din tot ce s-a spus astăzi, ultima intervenție a dlui Bucurenci a fost cea mai vehemență. Spre deosebire de noi, care doar am schimbat idei, pe dl Bucurenci discursul său îl obligă la fapte
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
a.m.d. (Concluzia: ce păcat că oamenii vin la pachet cu propriile lor clișee!) De acord cu Andrei, cf căruia marxismul e “răsuflat” (acum se zice “expirat”), dar parcă oamenii care încă mai cred în astfel de ideologii au un nume - nostalgici, nu? Pe de altă parte, n-aș merge atât de departe să susțin că marxismul ar fi “incompatibil cu ființă umană”: în fond, dacă a prins în atâtea țări și la atâția oameni, înseamnă că există un fond uman
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
regimului ontologic al sufletului în insectarul științelor pozitive, adică nu vor să-ți bage pe git ideea că sufletul ar exista ca entitate separată de trup sau că D-zeu există în maniera în care există un marxist răscopt pe nume Bucurenci !Durând și Eliade studiază manifestările religioase, care sînt fapte de conștiință și nu ‘’abur și fum’’! Cît despre suflet, spirit mă rog, sînt sigur că și tu crezi în existența lui, măcar că epifenomen al creierului, pt că , altfel... n-
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
și nici pe genericul filmului (scris, de altfel, sărăcăcios și neglijent, cu greșeli) nu figurează, așa cum e obiceiul la destule filme străine, ca un gest de respect față de spectatori, dar și față de actori, acea clasică listă a personajelor, fiecare cu numele actorului aferent. Așadar, Șerban Marinescu a făcut - a izbutit să facă - un film de actori , în cel mai nobil înțeles al cuvîntului. În bogăția luxuriantă a unui scenariu purtînd "marca DRP" (o încărcătură dramaturgică amintind de teatrul lui DR Popescu
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
întîi, e vorba de o adecvare la scenariul de basm. Făt-Frumos nu s-ar putea însura cu altcineva decît Ileana Cosînzeana, iar aceasta trebuie să fie fată de împărat. Dar nu cred că e o întîmplare faptul că Portia poartă numele celei mai inteligente dintre eroinele lui Shakespeare. Aceea care studiază, inventează teste complicate în simplitatea lor, salvează viața unui om, onoarea altuia... Și cine știe cîte alte lucruri va mai face după ce cade cortina. Nici Portia lui Shakespeare și, păstrînd
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
în basme, el trebuie însă să își merite statutul. Adică să știe ce să parieze și pe cine. Cui și cîți talanți să-i dea. Deci, la rîndul lui, să se supună unor teste. Altfel, nu e împărat decît cu numele. Impostorii ce ne înconjoară nu o știu sau nu le pasă. De ce le-ar păsa, în fond, cînd nici societatea nu se sinchisește?! Dacă așa pot să stea lucrurile într-un basm modern, de ce oare nu este la fel și
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
în loc de creier nu poate să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în viziunea lui Daudet, și că aurul nu poate dezvolta inteligența? Nu cred că știu să răspund la întrebare. Oricum, în etapa următoare, personajul fără nume își risipește comoara (creier/aur) în orgii. Iar orgiile epuizează, lasă urme, chiar dacă nu dor. De aceea, într-un moment de cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
întîi, e vorba de o adecvare la scenariul de basm. Făt-Frumos nu s-ar putea însura cu altcineva decît Ileana Cosînzeana, iar aceasta trebuie să fie fată de împărat. Dar nu cred că e o întîmplare faptul că Portia poartă numele celei mai inteligente dintre eroinele lui Shakespeare. Aceea care studiază, inventează teste complicate în simplitatea lor, salvează viața unui om, onoarea altuia... Și cine știe cîte alte lucruri va mai face după ce cade cortina. Nici Portia lui Shakespeare și, păstrînd
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
în basme, el trebuie însă să își merite statutul. Adică să știe ce să parieze și pe cine. Cui și cîți talanți să-i dea. Deci, la rîndul lui, să se supună unor teste. Altfel, nu e împărat decît cu numele. Impostorii ce ne înconjoară nu o știu sau nu le pasă. De ce le-ar păsa, în fond, cînd nici societatea nu se sinchisește?! Dacă așa pot să stea lucrurile într-un basm modern, de ce oare nu este la fel și
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
în loc de creier nu poate să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în viziunea lui Daudet, și că aurul nu poate dezvolta inteligența? Nu cred că știu să răspund la întrebare. Oricum, în etapa următoare, personajul fără nume își risipește comoara (creier/aur) în orgii. Iar orgiile epuizează, lasă urme, chiar dacă nu dor. De aceea, într-un moment de cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
firile neliniștite și grave, aflate uneori la limita exploziei, în rîndul cărora se așază deopotrivă Sandor Ziffer, Kiss Karoly, Camil Ressu, Gh. Vînătoru, pînă la un anumit punct chiar Marius Bunescu, Vasile Popescu, Ion țuculescu, Ion Vlasiu etc. Însă dincolo de numele mari ale artei noastre interbelice, o adevărată revelație o constituie cîțiva pictori remarcabili care, din păcate, nu s-au bucurat pînă acum - și încă nu se bucură nici astăzi - de o percepție la nivelul valorii lor artistice. În această situație
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
apoi să împrumute (fără a da nici un motiv) trăsăturile portretului fiziologic al utopistului scriitorului de distopii. Deși volumul are avantajul unei bibliografii consistente (după cum menționează toți cei trei critici citați pe a doua copertă), anvergura ei nu trebuie supraestimată. Dincolo de nume ce revin pe tot parcursul lucrării (Trousson, Suvin, Servier, Lapouge, Krumar, Antohi etc.), celelalte apar și dispar fulgerător, lăsând cititorul nedumerit și plin de întrebări: există vreun element care să justifice menționarea acestui scriitor/ critic? Oare autorul tălmăcește cu acuratețe
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
propune însă, cu eleganța gestului ce-și uită forța de noutate, consumîndu-se cu noblețea unui fapt vechi, Sanda Nițescu, scriitoare și pictoriță de origine română, aflată de mai bine de treizeci de ani la Paris. Cititorului român îi e cunoscut numele dintr-o carte la fel de fermecătoare apărută cu cîțiva ani în urmă - Un fir de mărar și cerul albastru. Cea de acum, Café, cu subtitlul O microtipologie a cafenelelor pariziene - păcălitor, pentru că te gîndești mai degrabă la un studiu monografic, e
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
aceeași cafea. Care, ne atrage atenția autoarea, la Paris nu e deloc aceeași cu cea de la noi, pentru că francezii nu beau cafea turcească. În schimb franceza e singura limbă în care băutura și locul unde se bea ea poartă același nume - le café, ambiguitate ce dă dovadă de improprietatea oricărei traduceri și de stilul unic al cafelei franceze. Decupez, la întîmplare, un fragment de jurnal: "...Un alt negru, cu o șapcă americană, vorbește la mobil, vorbește foarte tare, parcă înadins pentru
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
de concepte, de metodă, de perspective. "(Carmen Huluță, în Con-text-ul final) Aduce proiectul acesta cu un ritual de trecere. Unul reușit, din moment ce am trecut de eclipsă, suficient de teferi ca să înțelegem și să apreciem așa cum se cuvine cartea de față. Numele celor care au alcătuit arhiva și au regizat ritualul: Daniela Alexandrescu, Carmen Huluță, Cosmin Manolache, Irina Nicolau, Ciprian Voicilă. Lecturile la zi v-au propus pe această pagină două cărți fascinate de banal. Am renunțat să vorbesc despre tehnica jurnalului
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
pe două scene faimoase ale Bucureștiului - la Nottara și la Național. Ca zăpada... face parte din volumul editat de UNITEXT, pe cînd Legenda ultimului împărat, care din punctul de vedere al autorului se numea Fotograful Ma-jestății Sale (Ultimul împărat), dă numele cărții publicată de Polirom. În postfața Ultimul împărat, Dan C. Mihăilescu scria: "Adevărul este că a scrie despre teatrul unui autor ale cărui lucrări nu le-ai văzut niciodată pe scenă e ceva asemănător bancului cu nebunii care sar zilnic
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
divergente, dar cu scopuri comune, e o temă destul de veche. Teatru și dans Gigi Căciuleanu e unul dintre cei mai apreciați dansatori și coregrafi contemporani, Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor în Franța, fondator al unei companii care-i poartă numele, director al Baletului Național din Chile și încă multe altele, iar în 2001 a montat, la Teatrul Ariel din Tîrgu Mureș, la invitația regizorului Gavril Cadariu, spectacolul de teatru coregrafic Jungla X. Textul, "substanța literară" a spectacolului, a apărut inițial
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
interesul editorilor, puținii absolvenți de Litere care ar dori să se consacre filologiei își caută altceva de lucru. Trebuie să ai vocația și devotamentul Gabrielei Omăt ca să continui a scoate Agendele lovinesciene, scotocind prin biblioteci, arhive și dicționare, pentru un nume, o dată sau un cuvînt. Rarii specialiști care mai sînt în viață dintr-o generație excepțională de erudiți în texte literare invocă zadarnic sponsorizări pentru ediții care nu mai rețin atenția nimănui. Pentru o revistă ca a noastră, a devenit o
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
de replici, de ironia personajelor și de autoironia autorului am descoperit și un registru al durerii, al tulburării unor experiențe criminale, ca cele de la Auschwitz, de pildă. Piesele din acest volum nu sînt crispat legate de problematici contextual românești, de nume, de mentalități, de istorii autohtone, provinciale. Există o respirație, fie ea și amară, universală, care îl poate plasa pe Dumitru Solomon în orice spațiu teatral european. De la spectacolul-lectură, pînă la complexe montări scenice, piesele dramaturgului oferă suport. Abstract, concret, palpabil
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
cu Dan. Nu mă grăbesc că dă posteritatea peste mine. - Prin scrisul Dvs. din 90 încoace, ați dobândit ceva mai important decât banii sau onorurile (bune și ele, să nu fim ipocriți): prestigiul unui jurnalist cinstit, care spune lucrurilor pe nume și care încearcă mereu să descopere și să sublinieze adevărul. Există, cred, un adevăr al faptelor, grăitor prin el însuși, dar și unul al interpretării lor: subiectivă, datorită personalității comentatorului, dar obiectivă prin adecvarea la natura obiectului supus analizei. Mai
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
proaste de sus pînă jos. în JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă e supărat că memorialiștii care au murit nu mai au loc de cei vii, printre care îl integrează și pe fostul președinte Constantinescu pe care îl consideră "Emil C. pe numele său de scriitor". Totuși să fim serioși, oricît de scurt ar fi un editorial, nu ne putem rezolva absența ideilor prin prescurtarea numelui celui despre care scriem. în CURENTUL, Tia Șerbănescu constată că politicienii tranziției "nu ne-au umplut buzunarele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
vii, printre care îl integrează și pe fostul președinte Constantinescu pe care îl consideră "Emil C. pe numele său de scriitor". Totuși să fim serioși, oricît de scurt ar fi un editorial, nu ne putem rezolva absența ideilor prin prescurtarea numelui celui despre care scriem. în CURENTUL, Tia Șerbănescu constată că politicienii tranziției "nu ne-au umplut buzunarele sau cămările. în schimb au avut grijă să ne umple rafturile bibliotecilor cu scrierile lor. Zilele trecute și dl Constantinescu și-a făcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]