1,291 matches
-
cer“ - „pământ“ ce să fie „3“? Benveniste îl explică prin radicalul ter/tr, „depășire“ a seriei de 1-2 către pluralitate. Acad. Alexandru Graur scrie: „Ideea că lat. tres ar veni de la trans „peste“ adică nu merită nici o atenție“. Și actualul numeral „3“ a avut un sens concret. De exemplu chin. sân este identic cu engl. [sân] „soare“, ori asemănător cu luna sumeriana sin ori „fiu“ sun. (Cerul = tatăl. Pământul = mama, Soarele = fiu), cf. frizianaul sân „astru diurn” (Olanada). Magh. harom „3
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
Sevortian, op. cît. p. 642 cu alte ipoteze) care poate fi decupat din v. pers. rauča „lumină“, skr. raoča, cu lat. lux, lucis, sl. luč, rom. a luci, tot în legătură cu strălucirea soarelui (uča). Prof. Ion Carstoiu Mai ciudate sunt denumirile numeralului „1“ în ainiană shine (limba în Japonia) pentru care cf. engl. shine „a străluci“ (cerul strălucitor?), în semitica uahăd „1“ pare a se compară cu iranicul bagă „cer“ cu u=b și h Referință Bibliografica: ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
ciudate sunt denumirile numeralului „1“ în ainiană shine (limba în Japonia) pentru care cf. engl. shine „a străluci“ (cerul strălucitor?), în semitica uahăd „1“ pare a se compară cu iranicul bagă „cer“ cu u=b și h Referință Bibliografica: ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
și tu, / Veni-vor alții să viseze dacă totul e fals sau nu ... (Vae soli, din latină: vai de cel singur). Dacă vom urmări în profunzime sensul acestor două versuri, vom constata că după verbul adormind poetul folosește, nu întâmplător, numeralul o dată și nicidecum adverbul de timp odată, ca sens edificator al unei singure morți în care apare trinitatea existențială a unor pronume temeinic uzitate de toți vorbitori, indiferent de situația sau profesia pe care o au, sunt trei pronume care
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
ordoneze alfabetic adjectivele. Cei opt eroi, sprâncenați și fruntelați, Pronumele personale, sunt la fel de năstrușnici și fac o mulțime de pozne și ghidușii, vorba autorului: „Orice frază înflorește/ Când gurița le rostește” (Fel de fel). Aflăm apoi Povestea Pronumelor și a Numeralului cu ajutorul unor pisicuțe. Fără acestea, aritmetica ar fi imposibil de învățat. De fapt, nici n-ar exista. Dezlegăm apoi un Aritmogrif foarte năstrușnic care ne dă numele și rostul Numeralului. Despre Verb ce să mai vorbim și ce să mai
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
rostește” (Fel de fel). Aflăm apoi Povestea Pronumelor și a Numeralului cu ajutorul unor pisicuțe. Fără acestea, aritmetica ar fi imposibil de învățat. De fapt, nici n-ar exista. Dezlegăm apoi un Aritmogrif foarte năstrușnic care ne dă numele și rostul Numeralului. Despre Verb ce să mai vorbim și ce să mai aflăm? Mai bine îl conjugăm. Cu număr și cu persoană, ca să nu cădem în capcană. El este, ne spune autorul „Miezul comunicării”: „Adâncită-n judecată,/ Minunata noastră fată/ Porni pe
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. ... XXVIII. ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015. Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015. Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“. După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“. După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
fulgerul, tunetul și alte fenomene cerești. Omul, fiind ... Citește mai mult Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“.După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“.După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
-ți mărturisesc ceva... Și îi arată la mai multe forme, politicoase și personale, multe, multe! -Ăștia sunt o mică parte din prietenii mei. Sper că nu te deranjează că i-am adus aici. -Chiar deloc, prietene! Atunci prin ușă izbucnesc Numeralul, Verbul și Adverbul, urmăriți de Prepoziție și Conjuncție, ținând-o în brațe pe Interjecție, toți strigând: -Petrecere! -Ce surpriză plăcută! Dar de când vă cunoașteți toți așa bine? întrebă Substantivul. -Ne-am întâlnit la BAC, luă cuvântul Verbul. Tu de ce n-ai
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
op. cit., p. 109) ar trebui legat de semiticul beka „câmpie“ (Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 93), deci e vorba de substratul mediteranean, în cazul de față semitic. La fel lat. decanus poate fi legat împreună cu gr. dekan nu de numeralul decem, deka „10“, ci de ugaritic dkn „bătrân“, corespunzător ebraicului zakan „bătrân“. Lat. cornu, germ. horn, gr. keras-atos, sl. rog., v. ind. cringa „corn de animal“ au legătură cu semitic keren „corn“. C. Tagliavini are dreptate când afirmă: „Numele însuși
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
viață ↔ moarte, înțelept, liber, amar, pelin. • culoare roșie ori galbenă, foc, roșu, facără, sânge, rană, vin, a cânta, aur, galben. • (temperatură): cald, fierbinte, a fierbe, vară, praf, nisip, făină, cenușă, a sorbi, ciorbă, sobă, a usca. • bun ↔ rău, vină, păcat. • numerale: 3, 20, 1, singur, sărac (?), orfan (?) • acțiuni: a mânca, a roade, dinte, animale rozătoare: șoarece, șobolan, câine, pisică, cal, lup, urs, oaie, berbec, bou, vacă, leu, veveriță, porc, iepure, nurcă și lucruri cu dinți: ferăstrău, furcă, pieptene etc. • a lovi
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
Ca să glumim, vom spune că primul cuvânt scos de om a fost au! din care par a proveni sum. an „cer“, iran. ag>bag, căci u>n ca în unde, ori în g ca gde „unde“ la slavi (vezi și numeralele pentru „1“). În tot cazul cel puțin trei sunt lucrurile probabile: - că limbajul este rezultatul unei exprimări metaforice; - că el a fost codificat și datoria noastră este să găsim codul și să-i arătăm evoluția semantică; - că în alcătuirea diverselor
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
de altfel, numai că unii o știu tot timpul, alții o află în momentele de mare cumpănă ale vieții, iar alții n-o afla niciodată!. Sigur că înțelegerea simbolisticii românului și decodificarea metaforelor, a mesajelor, a poveștilor, a inter-relaționării nominale/numerale....depind de cultură acumulată de fiecare cititor, însă există și reversul - acela că suntem împinși spre propria informare și propriul studiu în cazul în care nu deținem încă toate cheile. Ceea ce nu poate fi decât benefic! „Cel mai dificil lucru
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
în Australia and overseas. THE FRENCH GIRL În sleeping streets, a young girl is searching for cosmic alphabets Her guardian attends to her through the vehicle of dreams, a dissipating poet writing în acronyms and constructing parlance from nuance and numeral His voice is emigrating from the lines, squeezing ouț from lowercase letters and lingering messages ‘I love you,’ he mouthed forty-eight times today and blew her a pastel kiss ‘Tomorrow, you should look for me în shards of broken triangles
DIANNE CIKUSA'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340209_a_341538]
-
formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor. ... – Pronumele (zamjenica) - pronumele personale, posesive predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative. ... – Numeralul (brojevi) - numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, ... – Adverbul (prilog), conjuncția (veznik), interjecția (uzvik), onomatopeea (onomatopeja) - tipuri/clasificare; prepoziții și orientare spațială (prijedlozi i orijentacija u prostoru) ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
de comparație ale adjectivelor: forme analitice și sintetice ● Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ și dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politețe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât ● Adjectivele pronominale. Ci, vi, ne cu valoare pronominală și adverbială ● Numeralul: clasificare, folosirea numeralului cardinal și ordinal ● Verbul: conjugare și diateză. Modurile și timpurile. Conjugarea verbelor regulate, neregulate, defective. Folosirea auxiliarelor. Acordul participiului trecut. Folosirea formelor pronominale cu imperativul și cu modurile impersonale. Folosirea conjunctivului. "Periodo ipotetico". Concordanța timpurilor la indicativ și conjunctiv. Vorbirea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor ... – Pronumele - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative ... – Numeralul - numeralele cardinale, numerale ordinale, colective ... – Adverbul, postpozitia, conjuncția, interjecția, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
propriu-zis; pronumele reflexiv; adjectivul de întărire; pronumele de politețe; pronumele și adjectivul posesiv; pronumele și adjectivul demonstrativ; pronumele și adjectivul interogativ; pronumele și adjectivul relativ; pronumele și adjectivul nehotărât; pronumele și adjectivul negativ); cazuri și funcții sintactice; ortografie și ortoepie. ... – numeralul - tipuri de numeral (cardinal și ordinal), categoria numărului, genului; valoarea adjectivală, substantivală și pronominală; cazul; funcții sintactice; ortografie și punctuație. ... – adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație. ... ● Organizarea propoziției și a frazei – enunțul. Tipuri de enunț ... – propoziții
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]