275 matches
-
1978, 12; Mihai Ungheanu, „Întâmplări în liniștea unei fotografii”, LCF, 1979, 8; Mircea Mihăieș, Tentația povestirii, O, 1982, 21; Mircea Zaciu, „Paradisul provizoriu” ST, 1982, 5; Al. Călinescu, Viața prozei și proza vieții, CL, 1982, 7; Ioan Holban, Meseria de nuvelist, CRC, 1989, 8; Dicț. scriit. rom., III, 475-477. T.R.
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
scurtă, P. și-a atins totuși maturitatea literară în ipostaza de romancier. Dacă nuvela Reconstituirea a devenit celebră după ecranizarea ei, romanul Cabana (1983) s-a impus de la sine drept cea mai închegată dintre structurile narative semnate de scriitor. Ca nuvelist și autor de schițe literare, el se oprește cu predilecție asupra zonelor fragilității psihologice. Mulți dintre protagoniști sunt copii, iar povestirea Înainte de apusul soarelui din volumul Pentru un călător cu trenul (1986) este, în această categorie, o piesă antologică. Trei
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
publicate mai multe capitole din viitoarea Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, cum ar fi Titu Maiorescu și contemporanii săi Burlă și Petrino, Camil Petrescu romancier, D. Bolintineanu - romancier, D. Bolintineanu autor de „vieți romanțate”, Ion Al. Brătescu-Voinești nuvelist, Al. Macedonski - omul, Ion Pillat, Eminescu romanțat, V. Eftimiu dramaturg, G. Topîrceanu poet, N. Filimon romancier, Aron Cotruș, Tudor Arghezi poet, D. Anghel ș.a. Tot G. Călinescu, la „Cronică mizantropului”, scrie despre Occidental, Oriental, Sentimentul cetății, Frigmania și Bovenia, Definiția
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
Micu, Proză satirică, CNT, 1975, 16; Sorin Titel, Viziune incisivă, RL, 1975, 22; Voicu Bugariu, Viață și animație, LCF, 1975, 31; Adrian Țion, Tragicul în comedie, VTRA, 1975, 6; Val Condurache, „Într-o casă străină”, CL, 1975, 8; Eugen Simion, Nuveliști: Teodor Mazilu, LCF, 1975, 37; Silvia Urdea, Deficit ideatic, VTRA, 1975, 10; Cornel Ungureanu, „Iubiri contemporane”, O, 1975, 11; Mihai Ungheanu, „Într-o casă strănă”, O, 1975, 47; Mircea Ghițulescu, Subtextul modului satiric, ST, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 47-52; Ciobanu
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
obsesive va împrumuta eroilor din romane una din dimensiunile lor distinctive, care le singularizează în segmentul de istorie literară ilustrat de opera lui M. Brațul Andromedei, primul lui roman, cu mari inegalități stilistice, conținând încă intruziuni ale cazuisticii jurnalistice, reproșate nuvelistului, cu o insuficientă motivație a raporturilor dintre personaje și cu o construcție dezechilibrată, rămâne în esență o carte semnificativă atât pentru tentativa reușită a scriitorului de a aborda original o temă recurentă în romanul modern, aceea a inadaptabilității intelectualului la
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
de ură, Eftimie care-l Înjunghie pe Gudică, membru de partid”. Din aceeași sursă aflăm că În nr. 3 al colecției, a apărut nuvela Cifrul de Petre Iosif, iar În nr. 4, Moartea lui Iosif Clisei de Al. Jar. Alți nuveliști editați În Cartea Poporului: Geo Bogza, (Sfârșitul lui lacob Onisia), N. Jianu (Ucenicul Năsturaș descoperă viața), N. Mărgeanu (Focul din pădure), Valentin Silvestru (Trenul regal), ș.a. Revirimentul nuvelei, Înțeles ca o cucerire a noii literaturi, este demonstrat de J. POPPER
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
adâncime. (Ă). Orice planificare a efortului cultural - privit istoric - nu e realizabilă, fără cunoașterea dispozitivului de forțe, fără sprijinirea și Încurajarea acelora de la care există posibilitatea cea mai mare să se obțină mai curând și mai sigur rezultate valabile. (Ă). Nuveliștii pe care-i citam se mulțumeau să prizeze viața ca o Încărcătură de tabac și să o strănute În cuprinsul câtorva pagini. Ei nu cunosc realitatea, pentru că nu o gândesc, pentru că nu o sensibilizează. La ei procesul de analiză de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chiar În decorul camerelor, În patina mobilelor. (Ă). Subiectul Sufletelor moarte ale lui Gogol i-a fost furnizat de către Pușkin. (Ă). După unii istorici, povestea Sufletele moarte venea dintr-o nuvelă picarescă a lui Vladimir Ivanovici Dahl. (Ă). Mulți din nuveliștii noștri procedează după metoda lui Dahl, care a fost un remarcabil lexicograf, dar un mult mai puțin Însemnat artist. Gogol arată cum Într-o operă literară nu poate exista amănunt nesemnificativ. (Ă). Tipicul literar vine tocmai din combinarea aceasta infimă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
evocare a vieții. (Ă). În Steagul de pe furnal a lui Petru Vintila, portarul fabricii cu mutră de iepuroi bătrân se ploconește la vederea oricărui „beamter”. (Ă). Acolo unde realitatea n-a fost Înțeleasă, n-a fost cunoscută, cât ar vrea nuvelistul să-și rezume În concluzie tâlcurile, ele trec dincolo, ca o bătaie de pușcă trasă acolo unde rața sălbatecă și-a luat demult zborul. O atare literatură nu poate educa. Ea nu poate fi armă de luptă pentru că Încărcătorul ei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Toma P. Șipoteanu, pentru piesa La gura minei nr. 3. Premiul III: C.Șt. Păcuraru, pentru piesa Răfuiala”. Acestea sunt premiile; mențiunile sunt Însă mult mai numeroase, peste 20 pentru fiecare specie literară din concurs; tot sub semnul efemerului stau și nuveliștii premiați cu „mențiune”: Ana Gherasim, Zizi Munteanu, Niger Caius, Al. Gârneață, Vasile Fulgeanu, M. Adam, George Nestor, Vera Hudici, George Dan, Gh. Roman. Și pentru ca demonstrația să fie mai convingătoare, În frunte cu Scânteia 12, o serie de comentarii, cum
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Hudici, George Dan, Gh. Roman. Și pentru ca demonstrația să fie mai convingătoare, În frunte cu Scânteia 12, o serie de comentarii, cum ar fi cel din Flacăra 73 sau Viața Românească demonstrează ancorarea prozei În realitate, forța epic-luptătoare a tinerilor nuveliști, majoritatea cenacliști provenind din rândul oamenilor muncii. Să aflăm și noi argumentele unei asemenea pledoarii, susținută de N. MORARU 74: Au trecut doar câteva luni de la publicarea cunoscutului articol al lui Ovid S. Crohmălniceanu, În care autorul flagela nuvelistica nouă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
parte a gospodăriilor țărănești individuale vor renaște În mii și mii de așezări colective. (Ă). Temelia este un roman al actualității imediate, evenimentele descrise În el trezesc În noi sentimentele și gândurile luptătorilor pe fronturile diferite ale făuririi socialismului. (Ă). Nuveliștii, poeții și dramaturgii noștri au dovedit din plin falsitatea teoriei burgheze a necesității unei Îndelungi gestații pentru realizarea operei de artă, a «perspectivei» căpătată prin trecerea deceniilor, pentru a putea «zugrăvi» cu meșteșug evenimentele istoriei. Scriitorii noștri care și-au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de viață nu pot da roade pe de-a Întregul satisfăcătoare”. Apariția acestor romane ale actualității n-a influențat negativ dezvoltarea celor două specii epice considerate „populare”, așadar, mai accesibile, adică nuvela și povestirea. Dimpotrivă, acum „În pragul Planului Cincinal”, nuveliștii sunt și „mai aproape de viață, de oameni, de faptele lor” - demonstrează Geo ȘERBAN 45 Într-un comentariu chiar astfel intitulat, cu subtitluri la fel de transparente: Oameni și mașini, Femei noi În lumea satelor ș.a. care pun În lumină scrieri de N.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țăranii muncitori. (Ă). A fost remarcat faptul că În nuvelele de până acum ale lui Petru Dumitriu În timp ce eroii negativi trăiau intens, fiind puternic conturați de scriitor cei pozitivi apăreau mai stinși nediferențiați, Învăluiți În ceață. În Nopțile din Iunie nuvelistul a știut să depășească deficiența semnalată de critica noastră și să dea viață unor eroi pozitivi tipici pentru categoria socială ce o reprezintă, oamenii noi trăind prin toate acțiunile și vorbele lor prefacerile revoluționare ale vremii de azi. Un astfel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mircea etc). Lupta de clasă - problemă centrală care constituie Însăși coloana vertebrală a acțiunii - nu mai este În aceste nuvele un exercițiu de opunere mecanică, simetrică, a două tabere față În față, așa cum procedau adesea, mai anii trecuți, unii dintre nuveliștii noștri. (Ă). Scriitorul care a obținut succese remarcabile În această privință este Petru Dumitriu. În Dușmănie, În Vânătoare de lupi, dar mai cu seamă În Nopțile de Iunie, chipul dușmanului de clasă al țărănimii muncitoare este Înfățișat cu deosebită forță
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Scânteia de a publica În suplimentele ei de duminică nuvele și schițe legate de problemele cele mai acute ale procesului de construire a socialismului a dat roade Îmbelșugate. În tot acest răstimp Scânteia n-a Încetat să sprijine pe nuveliști, publicându-le operele. Nume valoroase s-au afirmat pentru Întâia oară la Scânteia. Exemplul ei ar trebui urmat și intensificat cât mai mult de revistele și publicațiile noastre literare”. 20. Horia Stancu. - Ana Roșculeț de Marin Preda. În: Viața românească
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tratate în tehnica miniaturizării. Atitudinea fundamentală este antifilistinismul (Mișu Gerescu visează că se scufundă într-o mlaștină având buzunarele pline de aur). Însă această atitudine purcede din prețuirea unui „odinioară” patriarhal, în numele unei tihne călduțe. O ușoară amărăciune umbrește seninătatea nuvelistului, parcă pentru a oferi măsura exactă a realității, care nu este nici idilică, nici catastrofală, doar cenușie. Dintr-o „amară mizantropie”, se distilează o acceptare stoică, ușor olimpiană. Printre armele de apărare, povestitorului nu-i este străin în primul rând
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
că este scriitorul care face tranziția între generația lui Vlahuță și aceea a lui Sadoveanu. Din acest punct de vedere, putem spune că el este începătorul literaturii noastre celei mai noi și, fiind un scriitor de talent și un adevărat nuvelist, putem adăuga că de la el începe nuvela noastră - ca gen căruia să i se fi consacrat un scriitor. G. IBRĂILEANU SCRIERI: Nuvele și schițe, pref. Nerva Hodoș, București, 1903; În lumea dreptății, Iași, 1907; Pe marginea cărților, București, 1911; Întuneric
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
Cum tratarea monografică n-a fost, în nici un domeniu, scopul prezentei cercetări, ne vom limita și de data aceasta la reproducerea fragmentară a câtorva articole, urmând să menționăm în note50 câteva aspecte din vasta activitate a lui V. Silvestru, reporter, nuvelist, comentator literar, politic ș.a. Să-ncepem cu unul din factorii care, după opinia criticului, asigură reușita unui spectacol, dincolo de repertoriul adecvat și anume „studiul actualităților politice” de către actori și regizori. Scrie Valentin Silvestru 51: „Piesa Undeva într-o țară de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și celor din jur. Personajele din planul secund, fiecare cu o biografie posibilă, se mișcă și vorbesc cu naturalețe. Excesele naturaliste din unele scene, care pot fi regăsite în mai toate romanele, nu se adună într-o caracteristică generală. Experiența nuvelistului se simte și chiar dăunează construcției, legătura dintre episoade lipsește, lăsând o impresie de neîmplinire, de nesiguranță a montajului. Preferința pentru ciudățenie caracterologică, grotesc, scene crude se manifestă mai pregnant în Viermii pământului. Scriitorul ezită între un roman al vieții
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
Scrisori către Vasile Alecsandri (I-II, 1947). O contribuție mai amplă este Poezia lui Andrei Mureșanu (1943), scrisă din convingerea că o revalorificare obiectivă, în perspectivă istorică și critică, era necesară. Receptiv și la literatura contemporană, încearcă în Victor Papilian - nuvelist (1940) să demonstreze modernitatea acestui prozator, insistând asupra nuvelelor fantastice - o „creație poetică” izvorâtă mai mult din imaginație decât din observație, cu un conținut „mistic” generat de funcția activă a superstiției și a supranaturalului. În Proza lui Pavel Dan (1943
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
Révolution roumaine de 1848, Paris, 1930; Biografiile românești ale lui Ubicini, Cluj, 1932; Povestiri istorice, Sibiu, 1935; Teatrul lui Cehov, Oradea, 1937; O chestiune personală, Cluj, 1938; Periodicele ardelene în răstimp de o sută de ani, Cluj, 1938; Victor Papilian - nuvelist, Oradea, 1940; Raporturile românilor cu Ledru-Rollin și radicalii francezi în epoca revoluției de la 1848, București, 1940; Slavici și Italia, București, 1941; Din laboratorul literar al lui O. Goga, Sibiu, 1942; Progresul cultural al Transilvaniei după Unire, Sibiu, 1942; Memoriile lui
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
dificite prin chiar excesul lor. Calități ce înscriu de pe acum chiar pe dl Anton Holban nu între promisiunile dar între reprezentanții autorizați ai romanului psihologic de la noi, alături de dna Hortensia Papadat-Bengescu, de Camil Petrescu, de F. Aderca ca și de nuveliștii H. Yvonne Stahl și Ion Vinea." PERPESSICIUS, Mențiuni critice, Editura Albatros, București, 1976, pag. 87-89. " Tema romanelor sale izbutite - și ne referim la O moarte care nu dovedește nimic, Ioana, Jocurile Daniei - este de fiecare dată un exercițiu în zona
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mea, după atâta vreme, numai din pricină că s-au sfârșit într-un anumit chip. Și să nu vă închipuiți, dragii mei, nici o tragedie, nici un pumnal, nici o izbucnire de sânge; povestirea mea nu se sfârșește tragic cum se sfârșesc de obicei povestirile nuveliștilor noștri. Nu știu cât oi fi stat eu cu capu-n perne, măi băieți, dar știu că la urmă, tot truda a învins fiorii - și am adormit. Când m-am trezit, era lumină în odăiță și focul pâlpâia în hoarnă. Și - dragii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
anul 1907, anul X, din 6 noiembrie 1906, apoi povestirea a fost reluată și în Viața românească, nr. 10 din decembrie 1906. Fiica poetului, dar și critica literară au observat că Sadoveanu s-a inspirat aici din Pădurea vâjâie a nuvelistului rus Korolenko. „Dacă comparăm Păcat boieresc cu povestirea Codrul, observăm că aceasta din urmă e mai fină, păstrând o anume nesiguranță a faptelor, deși de un dramatism mai redus. E de remarcat că rafinarea povestirii sadoveniene merge paralel cu scăderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]