177 matches
-
atent la toate detaliile operei sale de sorginte populară nu s-a impus cu ușurință. Cititorul era convins că are în față paginile unui povestitor humuleștean care șade pe o laviță și deapănă povești. Lucrurile nu stăteau diferit în cazul nuvelisticii lui Slavici. Privirea atentă a naratorului desprins din gura satului a fost adesea confundată cu perspectiva scriitorului șirian, fie doar din cauza apartenenței regionale comune a acestora. Lectorul trecea complet cu vederea construcția intelectuală viguroasă a creatorului nuvelelor care devenea în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e unul tragic, dar modul în care acesta își duce povara vinii și suferința eșecului i-a determinat pe unii critici să-l așeze în rândul personajelor care cunosc "prăpastia tragicului"193. Vinovatul fără vină nu reprezintă subiectul preferat al nuvelisticii scriitorului, el va deveni eroul predilect al romanului indiferent de momentul în care a fost scris. Preferința pentru personajele tragice și spațiul mai mare manevră pe care i-l oferă textul romanesc îl determină pe scriitor să spere în realizarea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
literatura a devenit mută și pentru publicul său și lucrurile nu stau diferit nici în lucrările de după 1920: Cel din urmă Armaș (1923), Din păcat în păcat (1925) care se încadrează și ele ca subiecte și metodă narativă acestei serii nuvelistice aflate sub semnul ratării. Capodoperele prozei lui Slavici vorbesc, însă, despre autorul lor ca despre un autentic psiholog al iubirii și, s-ar putea spune, antropolog născut, iar nu făcut, căci Slavici reușește să aleagă, cu ingenioasă premeditare, în creațiile
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
firesc, la obiectivarea (prin dialog) a narațiunii descriptiv-memorialistice din textul originar (notele de călătorie) lucru izbutit numai parțial, deoarece autorul se mulțumește să decupeze pur și simplu episoadele cu potențial dramatic, aglutinându-le într-o manieră mai curând... "impresionistă" decât nuvelistică stricto sensu. Sursa de "inspirație" e indicată, de altfel, chiar din prefață, unde prozatorul își mărturisește intenția romanțării "documentului" (procedeu recurent în toată literatura sa): "Paginile ce urmează sunt compuse după notele luate numai la Florența. Sub condeiul meu de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
schimb materialul faptic menit să probeze aceste automatisme poate fi cu mult mai divers așa se explică interesul lui Lovinescu pentru "intrigă", fie în forma vulgară a colportajului anecdotic, fie în maniera experimentală a "exercițiilor de digitație" din intermezzo-ul nuvelistic. Într-adevăr, în proza scurtă autorul lui Bizu nu adâncește psihologia personajelor (inexistente în afara "rolului" prescris), în schimb consemnează o serie de topoi meniți a scoate în relief nuclee narative cu potențial melodramatic. Iar melodrama, nu trebuie uitat, are la
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și la îndepărtarea definitivă a ei. Discursul mitologic își păstrează liniile mai pronunțate în cele două secvențe sumero-babiloniene; dincoace, scenariul narativ este transferat în lumea personajelor de basm și în viața păstorească, de unde și mutațiile aparente de ordin domestic și nuvelistic. Pe scurt, comportamentul mioritic, așa cum rezultă din poema folclorică, varianta Alecsandri, ca și din complexul de texte agro-păstorești asociate, înseamnă actualizarea unui act mitic, îndelung experimentat din generație în generație. Este vizat orice individ situat fie pe cea mai de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și „de jos”, simboluri esențiale și corespondente dipticului viață-moarte. Este greșeala lui Enkidu. În varianta babiloniană citată, Iștar se salvează, cu condiția să numească în locul ei o persoană apropiată, încă în viață. Este un schimb. Amănuntul amintește de acele narațiuni „nuvelistice” în care omul sărman pleacă de acasă din cauza sărăciei: sau vrea să-l caute pe Dumnezeu, pentru a afla de la dînsul de ce nu are urmași. Cînd ajunge la o margine de lume, îi iese în cale stăpînul locului. Acesta îl
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în evidență. Aceeași netă departajare ar rezulta și din redactarea unui curs de stilistică prin exemple și contraexemple din opera lui Caragiale. Mai concret, dacă toate cerințele privind corectitudinea, claritatea, proprietatea, precizia și puritatea stilului sunt îndeplinite atât în scrierile nuvelistice, polemice și jurnalistice caragialiene, cât în cele în care contribuția discursivă auctorială este mult redusă, în schimb vorbirea și scrierea personajelor se caracterizează prin obscuritate, non-sens, prolixitate, folosire improprie a termenilor, frecvența barbarismelor și multe alte derapaje de la respectivele norme
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
destinului: mai Întâi, identificăm tentative de Îmbunare a destinului prin practica masa ursitoarelor, după care Înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (Întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare În care sunt redate practici magice de Îmbunare a ursitoarelor. La Întrebarea Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau Înainte, informatoarea răspunde astfel: uite ierea obicei te țâneai de pat sau te țâneai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
subliniat de metalul din care este făcut (aur și, respectiv, argint); În această calitate poate simboliza căsătoria mistică cu domnul (inelul primilor creștini), cunoașterea și Înțelepciunea. g. Sortitul Semnalăm, de asemenea, căsătoria ca motiv central Într-o serie de basme nuvelistice. În Despina, naratorul popular insistă asupra rolului jucat de noroc În alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi În lume, dar soțul ori soția nu, șinsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu. După
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe mine și pe partea pe care a căzut ea, am Înălbit. Pentru binele care mi l ai făcut de m-ai scăpat de ea, Îți mulțumesc de o mie de ori și-ți zic și bogdaproste. Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], În care băiatul Își Îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și și va găsi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
desăvârșită artistic cu o viziune asupra lumii și vieții fundamental tragică, cum remarcă G. Călinescu. Puterea de asimilare a datelor epocii, uneori până la confundarea cu ele, cu tot ceea ce se definise ca tipologie morală, înainte și odată cu ei, în evoluția nuvelisticii, Rebreanu continuă să pregătească cu tenacitate, noua eră a romanului obiectiv modern. „Plăsmuit în laboratorul său mental”, cu o înțelegere lucidă și printr-o muncă asiduă, după cel de-al doilea război mondial, el a creat un roman de tip
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici magice de îmbunare a ursitoarelor. La întrebarea [ Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau înainte?], informatoarea răspunde astfel: "[...] uite ierea obicei te țâneai de pat sau te țâneai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
subliniat de metalul din care este făcut (aur și, respectiv, argint); în această calitate "poate simboliza căsătoria mistică cu domnul (inelul primilor creștini), cunoașterea și înțelepciunea." g. Sortitul Semnalăm, de asemenea, căsătoria ca motiv central într-o serie de basme nuvelistice. În Despina [ChițimiaJ, naratorul popular insistă asupra rolului jucat de noroc în alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi în lume, dar soțul ori soția nu, și-nsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zile negre. Noi ne-am călătorit de pe-acolo, vorba curcanului, că nu suntem chiar: dintre acei ce cară noroc la fetele cele bătrâne: asta rămâne în socoteala vreunui suflet bun și ușor la purtat păcate grele!" Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], în care băiatul își îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: "va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și-și va găsi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
naturi sălbatice, oamenii pământului. Construită pe schema literaturii de aventuri, povestirea oferă o lectură antrenantă prin imprevizibilul acțiunii și derularea ei alertă, prin comicul multor situații, vorbirea mucalită a țăranilor implicați în acțiune, prin tonul degajat al relatării. Cu ciclul nuvelistic din volumele Eroul necunoscut (1957), Steaua magilor (1957) și Linia vieții (1958), V. își asumă ambiția (și riscurile) epicii de proporții. Timpul narațiunii se întinde pe durata unei jumătăți de secol, între 1907 și 1957, și aduce în prim-plan
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
fiind progresiv cenzurate de intelectualism și - într-o mișcare de retorică dublată - de reflecția asupra lui. Conștiința de sine duce la un exces de abstractizare, iar incursiunea în universul poeziei lui Vinea relevă „o dramă a sterilității”. În schimb, tripticul nuvelistic din Paradisul suspinelor va fi valorizat drept cea mai interesantă operă ficțională a autorului studiat, aici viziunea sa modernistă găsindu-și aplicarea și justificarea. Un caz diferit este cel din Introducere în opera lui Vasile Voiculescu (1980), carte scrisă cu
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
țărilor recent intrate în Uniunea Europeană: Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Din fiecare țară a fost ales un juriu format din cincisprezece persoane, care va desemna o carte publicată între 1990 și 2004 Ăroman, nuvelistică, memorialistică) și care să nu fi fost tradusă în mai mult de trei limbi europene. Fericitului câștigător, Dumnezeul traducerilor îi va pune mâna-n cap. Volumul său va apărea în engleză, în limbile țărilor nou aderate și în celelalte cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
bătrânețea și neputința, însă într-o dimensiune diferită și mai puțin cizelată în raport cu scrierile sale anterioare. Considerat un adevărat eșec de către unii critici, intrigați de spațiul narativ mult diminuat și de neverosimilul unor contexte, Umilirea este mai degrabă un exercițiu nuvelistic despre ratare și depresie decât un roman propriu-zis. Simon Axler, un actor apreciat pentru talentul și prezența sa scenică, trece printr-o criză de proporții. A îmbătrânit, memoria nu-l mai ajută să asimileze scenarii și roluri în care altădată
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
dovedește nimic. „Această carte a fost scrisă îndelung, în ani de zile, și nu este pagină pe care să nu fi sângerat, pradă tuturor întrebărilor. Personajul principal trebuia să fie Moartea care revine mereu, ca un laitmotiv.” Personajul masculin al nuvelisticii lui Holban, întrebat fiind de o verișoară care-l surprinde în livadă notându-și ideile într-un carnețel, răspunde că scrie „o carte cu copaci, cu o casă, și cu o grădină.” Romancierul face ceea ce generația sa considera a fi
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
clasică. Dar practica literară a apărătorului „simplității“ nu pregetă, cum știm, să-l dezmintă. Parodiindu-l pe Alexandrescu, Heliade se parodiază pe el însuși! Ceva asemănător, deși sub forme mai temperate, se întâmplă la C. Negruzzi, în primele lui lucrări nuvelistice. Elaborată în 1829, Zoe se prezintă, în linii generale, ca o proză debitoare romantismului minor, plină de efecte melodramatice. Dar O alergare de cai? Scrisă cu șapte ani mai târziu, nuvela urmărește alternativ două acțiuni, în cadrul a două registre afective
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Păcatele tinereților”, primul volum, cuprinde patru părți: „Amintiri din junețe”, „Fragmente istorice”, „Neghină și pălămidă”, „Teatru” și „Negru pe alb”. A tradus din opera lui V. Hugo și Voltaire, dar și din limba rusă , Al. Pușkin. „Alexandru Lăpușneanul” este capodopera nuvelisticii de inspirație istorică din literatura noastră. Ea „ar fi devenit o scriere celebră ca și Hamlet, dacă literatura română ar fi avut În ajutor prestigiul unei limbi universale” Costache Negruzzi plasează acțiunea nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” În Moldova celei de-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
I. L. Caragiale poate fi socotit unul din cei mai mari dramaturgi și prozatori români din toate timpurile; un scriitor care poate servi ca model de artă literară. Mihail Dragomirescu spunea spre luarea aminte a celor din viitor: „Arta dramatică și nuvelistică a lui Caragiale poate servi de model pentru toate timpurile; și cine-și dă seama de bogăția de forme, cele mai multe din ele desăvârșite, ale povestirilor sale... nu poate șovăi un moment să vadă Într-Însul pe unul din cei mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice: istorie, logică, politologie, psihologie, biologie, demografie, drept etc. Se știe că, începând cu perioada vieneză, Mihai Eminescu participă cu dăruire și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice: istorie, logică, politologie, psihologie, biologie, demografie, drept etc. Se știe că, începând cu perioada vieneză, Mihai Eminescu participă cu dăruire și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]