321 matches
-
sângeră, taie oarecum în carne vie și este în stare să pună mintea în fierbere și să-l zguduie până în rărunchi. Dar, dacă scoți acest tablou mișcător din privazul său firesc și-l așezi în fața unei societăți care nu e oțelită prin frământările religioase, în care controversele filozofice găsesc puțin răsunet și vorbele credinței se rostesc fără pătrundere, fi-va oare și atunci un izvor puternic de emoțiuni sufletești? Nu; pentru că fiecare trăsătură măiastră, fiecare argument ascuțit se pierde în deșert
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vor rămâne o pildă vie a eroismului luptătorilor comuniști. În anii grei ai regimului sângeros burghezo-moșieresc, luptătorii comuniști, pentru care recunoștința și încrederea poporului constituiau cea mai înaltă răsplată, au arătat prin mărețele lor fapte, ce anume este adevăratul patriotism. Oțeliți în luptele de clasă împotriva burgheziei, neclintiți în convingerea lor asupra invincibilității cauzei proletariatului, bazați pe învățătura nemuritoare a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, luptătorii comuniști vedeau întotdeauna principalul izvor al puterii lor în legătura indestructibilă a partidului cu masele populare. În timp ce vârfurile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
poezia lui T. Arghezi: Stupul este păzit de trei plopi ......... A căzut iarna ......... Stupul are felii de miere ......... Grupa nr. 2 Scrieți corect însușirile din paranteze: „În păduri trăsnesc stejarii! E un ger (amară), (cumplită)! Stelele par (înghețat), cerul pare (oțelite), Iar zăpada (cristalin) pe câmpii (strălucitori) ...” (Vasile Alecsandri, Miezul iernii) Grupa nr. 3 Subliniați cuvintele care denumesc însușirile: „Reci și palide-n senin Se ivesc deasupra stele... Fulger negru, trăsnet lung...” (George Topîrceanu, Acceleratul) Alăturarea a două obiecte cu scopul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
s-o refuzi, 145 Îți lua-voi sceptrul și coroană, și-mi rîndui-voi toate mădularele Cu aprigă asprime, si in nedeslușire te-arunca-voi, Unde nimic nu viețuiește 312, să rătăcești acolo; și dacă ostenit te-ntorci, Plîngînd la pragul Existenței, îmi oțeli-voi inima-mpotriva-ți În veci de veci, si nu te-oi mai primi nicicînd. 150 Veșnica-ți soarta va fi Știință cea cu chip de fiara care pe șine se distruge 313. Mînia-mi împotriva ta este mai mare decît
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din toate părțile, care nici se putea desfășura cum se cade, nici putea rezista inamicului, covârșitor prin număr, nici se putea mântui prin fugă repede. Desperarea mări rezistența încunjuraților romei; dar îndărătnicia plină de ură și vitează a agresivilor români oțelea și furia lor. Împăratul însuși era la cea mai mare primejdie de viață și pierdu în luptă casca sa scutitoare de-o formă proprie. Șirurile romilor se răreau văzând cu ochii, se clătinară din ce-n ce în mișcări convulsive
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
anume impresie de artificial. Masivul roman Cumpăna vremii (1943) dezvăluie o viziune mai cuprinzătoare, probând și anumite propensiuni filosofice. Ponderea epică o dețin biografia, stările, gândurile, psihologia, metamorfoza personajului principal, un inginer a cărui luptă dură cu viața l-a oțelit, dar i-a și împietrit sufletul. Deși adversitățile exterioare, propriile defecte, scepticismul provocat de răul, paradoxurile și nedreptățile de tot felul îl fac să treacă prin mai multe crize, aspirația naturală spre realizarea binelui și forța benefică a iubirii îl
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o, în omilii, pe cea a lui Antim Ivireanul), nu o dată prin franchețea expresiei. Ș.A. a contribuit și la îmbogățirea literaturii cu fabulele lui Nicolae Oțelea și ale lui Dimitrie Țichindeal (fie și doar prelucrate), adaptările a diferite scrieri de circulație continentală datorate lui Vasile Aaron și lui Ioan Barac. Prin Ion Budai-Deleanu, a dat literaturii române moderne o capodoperă, Țiganiada, adevărat miracol al creativității românești
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
iunie 1945, editata de Societatea de Lectură „Vasile Alecsandri” a Liceului „Emanuil Gojdu”. Responsabilitățile redacționale îi revin profesorului Augustin Cosma. Articolul-program (Un cuvant lămuritor) e semnat de Teodor Nes, directorul liceului orădean. Colaborează cu versuri Nicolae Țirioi, C. Miu-Lerca, Viorica Oțelea, Nicolae Brădeanu, Eugen L. Groza, Petre Paulescu, Vladimir Drimba, iar cu proza Ovidiu Drimba (Liga Zumbay, A cincea Universitate), Gh. Bulgar (Sub teroarea necunoscutului..., Despărțiri..., În lupta pentru lumină), Traian Birăescu (Copii am fost odată), Gh. Cosma, Traian Blajovici. Ultimul
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]
-
un cercetător pasionat, care apelează la surse de prima mână, valorificând arhive și publicații vechi, îndeosebi cele privind spațiul transilvan. Scoate la iveală multe informații istorico-literare noi (precum cele privind prima carte de fabule din literatura noastră, aparținând lui Nicolae Oțelea, sau începuturile teatrului în Transilvania) și participă la elaborarea unor instrumente de lucru utile, cum sunt Istoria presei literare românești din Transilvania de la începuturi până în 1918 (1980, în colaborare cu Valentin Tașcu) și bibliografia Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918) (2000
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Lucian Blaga, Ceasornicul de nisip, pref. edit., Cluj-Napoca, 1973, Vederi și istorie, pref. edit., Galați, 1992; George Bariț și contemporanii săi, II-III, București, 1975-1977 (în colaborare); Vasile Goldiș, Scrieri social-politice și literare, introd. edit., pref. Ștefan Pascu, Timișoara, 1976; Nicolae Oțelea, Alese fabule, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Emil Isac, Teatru. Proză, pref. edit., București, 1986; Victor Papilian, Lacrima. Amintiri din teatru, pref. edit., București, 1988 (în colaborare cu Cornelia Papilian), Decameronul românesc, pref. edit., Timișoara, 1996; Grigore Cugler, Apunake și alte
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
credeți că ați dat o spărtură, și că o s-o lărgiți. Efectul e tocmai contrariu celui scontat de voi. Blocul nostru are o minunată Însușire: atunci când simte că-l atinge ghiara necurată a dușmanului se strânge și mai tare, se oțelește și mai mult”. Acestea au fost seismele pe care le-a Înregistrat poezia În acest an. Multe, față de evoluția aparent liniștită din ultimii doi ani, când bătăile s-au consumat În spațiul prozei și al criticii literare. Poate așa se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
într-un colț apăruse fierarul Mazarache. Zgribulit, își încălzește palmele la foc, în timp ce în vârful nasului îi atârnă o picătură tulbure. Slab, cu dinții galbeni și-o gâlcă de piele pe obraz, moșneagul ascute topoarele și din când în când oțelește gazdei câte-o pereche de foarfeci. Bun meșter, mai ales de zăvoare. Când are de jugănit purceii, orice gospodar îl cheamă pe Mazarache. țiganul supune godacii între picioare și, c-o custură de oțel, îi ușurează cât te-ai șterge
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
n-o să ai. Stau de vorbă c-un Cotnar Chiar de-s septuagenar, Și aștept cu interes Să fiu martor la cules. 17 mai 2004 ȘI UNDE EL NU ESTE În corpul de elită Al blândului Domn Crist, Credința-i oțelită, De ești evanghelist. În cuget e lumină În inimă - nectar, Sfințitul eu în tină Cu glas de argintar. Și unde El e-n lipsă, Păcatu-i pe suhat, Un soare sub eclipsă Și negură pe hat. Și când vine sorocul Pe
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
și mai tare. Naji s-a repezit la vâsle, iar Jina către fiul ei, numai că un puști de doisprezece ani, care tocmai își serba ziua de naștere, ținea cu ghearele de anumite lucruri. Pumnii lui Danny se strânseseră ca oțeliți în jurul mânerelor vaslelor. Puștiul a refuzat să le dea drumul, iar Mary a chiuit, ceea ce a făcut-o pe Irene să se uite la ea cu o expresie șocată. Stați liniștiți cu toții, le-a zis Mary. O să tragem la mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a fost un fapt agravant, ci modalitatea prin care au pătruns în acel spațiu, băieții folosindu-se de paratrăsnetul clădirii ca să coboare în camera fetelor. Au intrat pe geam ca niște hoți. Dacă se întâmpla să se desprindă acea bandă oțelită de pe peretele școlii? Inconștiența lor ar fi băgat la închisoare multe persoane. Pe bună dreptate ați fi fost revoltați și ați fi așteptat să vi se facă dreptate... În fine... Accesul în cameră se pare că le-a fost facilitat
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Fermín mă surprinse cu o Îmbrățișare bruscă și sinceră. — Dumneata ești Îndrăgostit, murmură el emoționat, bătîndu-mă cu palma pe spate. Sărăcuțul. În după-amiaza aceea, am ieșit din librărie la ora exactă, ceea ce a fost suficient ca să ne atragem o privire oțelită din partea lui taică-meu, care, tot văzîndu-ne cum ne duceam și ne Întorceam, Începuse să ne bănuie că umblam cu ceva dubios. Fermín bolborosi ceva incoerent despre niște comisioane rămase nerezolvate și ne-am făcut nevăzuți cu repeziciune. Am presupus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
tăcere, fără să răspundă. Trecură cinci secunde eterne. — Bea? am murmurat eu. Tu ești? Glasul care a răspuns mi-a căzut ca o lovitură de ciocan În stomac. — Ticălos nemernic! Îți jur c-o să te stîlcesc În bătaie. Tonul era oțelit, de mînie reținută. Rece și senină. Asta m-a Înspăimîntat cel mai mult. Mi-l puteam imagina pe domnul Aguilar cu telefonul În mînă, În vestibulul casei sale, același pe care Îl folosisem de multe ori ca să-l sun pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
rege dacă oamenii săi nu s-ar fi strâns numaidecât în juru-i despărțindu-i pe combatanți.. Rinaldo s-a pomenit, aproape fără voia lui, astfel, de partea vrăjmașilor Angelicăi, lucru de care prea puțin se sinchesea, atât de cumplit îl oțelise înghițitura din fântâna urii, împotriva ei. Lupta a continuat mai multe zile la rând fără vreun rezultat de seamă. Rinaldo se măsura cu cei mai viteji cavaleri din tabăra Angelicăi și-i învingea unul după altul. În cele din urmă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Rick și Thomas prinseseră la mijloc o fată ca Într-un sandvici și se Învârteau. Înțeleg. —Pen, hai, iubito, nu e chiar așa. Le știu pe fetele astea de la serviciu și vor doar să fie amabili. —Serviciu? Vocea ei era oțelită, iar ochii se transformaseră În ace de gheață. Toată lumea se aștepta la un scandal colosal, așa că am Început să discut simultan cu Elisa, Philip, Danny și Sonja, În timp ce-i făceam semn Penelopei să se Îndepărteze puțin, ca să ne scutească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii, vom primi suferințele cu drag. Fiecare suferință e un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor și asupra familiei lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica Șefului de Cuib, punctul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să nu se mai simtă bine. Când îl vede pe Briggs, portarul școlii, venit să-l întâmpine, un personaj cu barbă stufoasă și gambetă, este tentat să rămână în tren, să încerce stația următoare, King’s Lynn. Dar apoi se oțelește, coboară, se prezintă și este condus spre sat într-un docar vechi, tras de un căluț. Abia schimbă o vorbă. Briggs face o singură referire gnomică la vreme, pe care o consideră frumoasă, dacă ne gândim. La ce anume, Jonathan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
chiar și evenimentele recente precum războiul care le-a răpit elevilor lui unchi și frați mai mari, se estompează în această dualitate artificială: perioade lungi, cețoase, de activități vag sportive, masculine - luptă și rezistență întunecată - aruncând pepite de transsubstanțiere. Carne oțelită în măreția uleiului și a vopselei. Macii de pe câmpurile Flanders. Ca și serbarea premianților, istoria trebuie să fie un imbold spre acțiuni viitoare, pentru succes în lumea de după școală. Un astfel de succes este dreptul de a se naște al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pomenise faptul că Hiram întârziase cu două săptămâni predarea celui mai recent manuscris fiindcă mama lui era foarte bolnavă - o contravenție care, în ochii lui Vivian, îl reducea la statutul de „scriitor de rahat“. Doamna Grant și-a întors privirea oțelită către mine, iar eu am simțit cum îmi îngheață sângele în vene. — Ai văzut copertele de la Confidențial Despre Casa Albă? m-a întrebat ea pe un ton scăzut. Mult prea scăzut. Prin minte mi-a trecut o emisiune pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
munca serioasă provocau surâsuri de compătimire și dispreț; era indiciul naivității și al inferiorității. Aceasta era morala socială pe care o propagau prin fapte unele familii, societatea și uneori, din nefericire, chiar școala. Am ținut cont însă că sufletele se oțelesc și caracterele se întăresc prin lupta grea cu viața”. Iar despre situația din anul 2008, scrie : „Miaș dori să văd din nou în jurul meu eleganță, bun gust, politețe, respect față de ceilalți, decență, modestie, bună creștere. Adică așa cum era și vedeam
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
A. Boldur - „a fost acceptat în mod solemn. Tot ce se petrece în urmă în Basarabia poate fi socotit ca o afacere internă a României întregite. Prin urmare, în cursul unui scurt interval de timp, vreo cinci luni, caleidoscopul evenimentelor oțelește sentimentul național și voința națională, transformând ideea slujirii poporului în ideea slujirii națiunii. Principiul naționalității a învins furtuna socială, recunoscându-i cerințele”. Unirea era rezultatul unei ample solidarități, o sinteză a factorilor interni și externi. Toate elementele mișcării naționale: „centrul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]