242 matches
-
să amintească astfel că din comitetul de redacție a făcut parte „marele Stalin” și că la scrierea lucrării s-a folosit „pana talentată a lui Gorki”. Concepția marxistă a istoriei. Pe lângă contribuțiile teoretice ale marxiștilor M. Roller, P. Constantinescu-Iași, A. Oțetea, Constantin Ionescu-Gulian, Miron Constantinescu, Vasile Liveanu etc., se înregistrează un mare apetit marxist la A. Sacerdoțeanu, reputat specialist în științele auxiliare ale istoriei. Acesta îl recenzează extrem de elogios pe G. Plehanov, Concepția materialistă a istoriei, București, 1946, 36 p., făcându
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fi editată în 1947 sub titlul Români și Ruși, de a cărei editare nu avem cunoștință până azi); T. Holban, „Legarea țăranului de pământ în Principatul Moscovei și în Principatele Române în lumina studiilor lui I.A. Iacovlev”; A. Oțetea, „Dezvoltarea gândirii sociale în Rusia în secolul al XIX-lea” (conferință identică la Facultatea de Litere și Filosofie, București, martie 1947); E. Condurachi, „Cercetările de arheologie clasică în URSS”; V. Costăchel, „Nomenclatura țăranilor ruși în Evul Mediu” (după B.D. Grecov
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al RPR), „Constituția Stalinistă”; O.C., „Informațiile scriitorilor antici despre Sciția și Caucaz” de V.V. Latâșev în Revista de istorie antică, 1947, nr. 2, pp. 326-327. Cei mai activi istorici români din acei ani s-au dovedit a fi A. Oțetea, V. Maciu și P.P. Panaitescu. V. Maciu a ținut mai multe comunicări și a scris articole și recenzii: „Lenin și știința istoriei”; „Concepția istorică a lui Pocrovski”; „Discuții sovietice asupra istoriografiei în URSS”; N. Drujinin: „Concepțiile politice și sociale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe M. Sadoveanu, I. Vitner, G. Călinescu, Perpessicius, A. Rosetti, A. Graur, I. Iordan, pentru pedagogie pe Egon Weigl și pentru etnografie pe Harry Brauner. Istoria era reprezentată, alături de P. Constantinescu-Iași și M. Roller, de P.P. Panaitescu (Al. Grecu), A. Oțetea, Lazăr Rosenbaum, H. Frances, D. Bogdan, A. Sacerdoțeanu și câțiva tineri colaboratori: Gheorghe M. Haupt, S. Știrbu, I. Gheorghiu, C. Șerban, M. Guboglu, D. Berindei, I.R. Mircea, Chrisantema Alecu, V. Costăchel, V. Mihordea și mai puțin cunoscuții Alois Grigorovici, A
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gh. Oprescu, Perpessicius, E. Condurachi, D. Prodan, A. Graur, Camil Petrescu, A. Rosetti, I. Iordan, C. Ionescu-Gulian, C. Balmuș; și-au păstrat titlurile și funcțiile: A. Rădulescu, Tr. Săvulescu, M. Sadoveanu, T. Vianu, A. Sacerdoțeanu, I. Nestor, D. Berciu, A. Oțetea, C. Daicoviciu sau chiar și le-au înmulțit (I. Nestor, C. Daicoviciu, A. Sacerdoțeanu, A. Oțetea); s-au salvat de la represalii (P.P. Panaitescu). Câțiva au devenit miniștri (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu) sau deputați (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu, A. Oțetea, M.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ionescu-Gulian, C. Balmuș; și-au păstrat titlurile și funcțiile: A. Rădulescu, Tr. Săvulescu, M. Sadoveanu, T. Vianu, A. Sacerdoțeanu, I. Nestor, D. Berciu, A. Oțetea, C. Daicoviciu sau chiar și le-au înmulțit (I. Nestor, C. Daicoviciu, A. Sacerdoțeanu, A. Oțetea); s-au salvat de la represalii (P.P. Panaitescu). Câțiva au devenit miniștri (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu) sau deputați (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu, A. Oțetea, M. Sadoveanu, A. Rosetti, G. Călinescu), alții ambasadori (I. Iordan, Gr. Moisil, M. Neculcea, S. Stoilov, M.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
A. Oțetea, C. Daicoviciu sau chiar și le-au înmulțit (I. Nestor, C. Daicoviciu, A. Sacerdoțeanu, A. Oțetea); s-au salvat de la represalii (P.P. Panaitescu). Câțiva au devenit miniștri (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu) sau deputați (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu, A. Oțetea, M. Sadoveanu, A. Rosetti, G. Călinescu), alții ambasadori (I. Iordan, Gr. Moisil, M. Neculcea, S. Stoilov, M. Ralea, T. Vianu). Să notăm și faptul că decanii și rectorii Universităților s-au numit dintre acești oportuniști: S. Stoilov, A. Rosetti, G.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
S. Stoilov, M. Ralea, T. Vianu). Să notăm și faptul că decanii și rectorii Universităților s-au numit dintre acești oportuniști: S. Stoilov, A. Rosetti, G. Oprescu și E. Condurachi (București), E. Petrovici și C. Daicoviciu (Cluj), A. Myller, A. Oțetea, J. Livescu și C. Balmuș (Iași). în ciuda carlismului sau chiar legionarismului (C. Daicoviciu) lor, acești intelectuali s-au înregimentat cu succes în frontul politic (pro)comunist. A. Oțetea era pe punctul de a deveni un personaj de prim rang deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
E. Condurachi (București), E. Petrovici și C. Daicoviciu (Cluj), A. Myller, A. Oțetea, J. Livescu și C. Balmuș (Iași). în ciuda carlismului sau chiar legionarismului (C. Daicoviciu) lor, acești intelectuali s-au înregimentat cu succes în frontul politic (pro)comunist. A. Oțetea era pe punctul de a deveni un personaj de prim rang deoarece evoluția sa a fost rapidă: membru în comisia de epurare a Universității Iași, alături de I. Iordan și A. Myller (1944-1945), este numit rector (noiembrie 1945), este transferat la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la 14 septembrie. însă calitatea de director-„delegat” va lua sfârșit în septembrie 1948, când P. Constantinescu-Iași este instalat director al nou-înființatului (reorganizatului) Institut de istorie și filosofie (acesta din urmă era și prim-vicepreședinte al Marii Adunări Naționale). A. Oțetea este numit la 11 februarie 1947 președintele consiliului de administrație de la Cartea Rusă, iar în martie 1947 participă alături de alți intelectuali de stânga (E. Condurachi, A. Rădulescu, C. Balmuș - dintre istorici) la înființarea Institutului de Studii Româno-Sovietice (ISRS), fiind ales
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și S. Sanielevici, director general fiind Ștefan Nicolau, iar secretar general Valer Novacu. în această din urmă calitate ține nenumărate conferințe la lectoratul ISRS, la Universitatea Liberă, Ateneu, la radio. Ca mulți alții din aceeași categorie a intelectualilor colaboraționiști, A. Oțetea a intrat în PCR în 1945 și a activat în PNP, devenind chiar vicepreședinte. Tot el este numit președinte al subsecției de istorie-filosofie a ARLUS (unde era coleg cu G. Oprescu, C. Balmuș și A. Graur). Compromisul se poate măsura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Istorie Națională), N. Iordăchescu (idem) - Iași; Ion Iosif Rusu (asistent Institutul de Studii Clasice) - Cluj-Napoca. Tot atunci erau pensionați slavistul P. Cancel (București) și istoricul literaturii române vechi Grigore Scorpan (Iași). Cei apropiați orientării guvernamentale au fost privilegiați: A. Oțetea a trecut de la Catedra de Istorie economică (desființată) în locul lui Gh. Brătianu (Istorie universală), E. Condurachi și-a transferat Catedra sa de Numismatică, sigilografie și arheologie medie și modernă de la Școala Superioară de Arhivistică la Facultatea de Litere din București
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici atunci când el a fost epurat și de la direcția Institutului (tot în octombrie 1947). Cu timpul s-au conformat priorităților momentului și au rămas docili între angajații noului institut creat prin decretul din 15 iulie 1948 și condus de A. Oțetea (1947-1948). în ultima fază a perioadei de tranziție (noiembrie 1947-1948) nu mai exista decât o alternativă la colaborarea cu regimul comunist prosovietic: martiriul, căci granițele fuseseră închise și erau extrem de bine supravegheate. Seria victimelor gulagului românesc o deschide țărănistul I.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
admis decât la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesănătoasă. Preocupările mele mă duceau spre istorie. La toate facultățile erau vizite de prezentare a instituției. La istorie a venit să ne arate facultatea însuși profesorul Andrei Oțetea, căruia m-am adresat spunându-mi numele. Și, întrebându-l dacă mă sfătuiește să dau examen la istorie, mi-a răspuns discret, dar ferm, că acolo n-aș avea nici o șansă. M-a sfătuit să-mi încerc norocul în altă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Banu. Constituit legal la 19.III.1946 - vezi ANIC, fond M.I., Direcția Administrației de Stat, dosar 65/1947, vol. II, ff. 22-34. Director general - Ștefan Nicolau. Comitetul de direcție al revistei era format din cinci directori, `ntre care și A. Oțetea. Acesta era prezent și `n consiliul de administrație al Editurii Cartea Rusă. Dintre istorici `i mai `nt`lnim pe A. Rădulescu, A. Rosetti și E. Condurachi, care s`nt membrii fondatori ai ISRS, alături de alte zeci de „intelectuali progresiști”. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Central pentru sărbătorirea Centenarului Anului Revoluționar 1848”; chiar și numismatica (bancnota de 100 lei, medalii, plachete) și filatelia demonstrează locul privilegiat al lui N. Bălcescu. Adrian Drăgușanu, „Simboluri istorice `n filatelie (1944-1989)”, `n Miturile..., ed. cit., II, pp. 31-44; A. Oțetea publica articolul „La révolution de 1848 et les paysans” `n Revue d’histoire comparée, 1948, nr. 1, pp. 19-34. Despre Șt. Pascu, vezi D. Prodan, Memorii, București, 1993, pp. 172-212. Foarte critic este privit și C. Daicoviciu, pp. 159-171. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
216-218. AIINI, fond Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei R.P.R., dosar State de plată; Idem, fond Procese-verbale (1948-1949), 2 volume. Monitorul oficial, nr. 239/16.X.1947. Enciclopedia istoriografiei românești; Monitorul oficial (partea I), nr. 161, pp. 5888-5889. A. Oțetea ajunsese `n 1948 unul dintre cei mai influenți istorici români, ocup`nd multe posturi științifice și politice de prim-plan. A. Oțetea va suferi `nsă cur`nd marginalizarea datorită manualelor sale de clasa a II-a, a V-a și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oficial, nr. 239/16.X.1947. Enciclopedia istoriografiei românești; Monitorul oficial (partea I), nr. 161, pp. 5888-5889. A. Oțetea ajunsese `n 1948 unul dintre cei mai influenți istorici români, ocup`nd multe posturi științifice și politice de prim-plan. A. Oțetea va suferi `nsă cur`nd marginalizarea datorită manualelor sale de clasa a II-a, a V-a și a VI-a. Un adevărat scandal s-a declanșat la R`mnicul Sărat `n Gimnaziul Teoretic de fete, unde inspectorul Zuckermann și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
solitar”, precum și cu un studiu-fluviu care se referă la „cauzele și perspectivele revoluției ruse”. Pertinente cronici externe dau Eugen Filotti, apoi Constantin Vișoianu. Frecvent se publică „scrisori”, pe teme culturale, dar și politice, provenite de la Mihai Ralea, Petre Andrei, Andrei Oțetea, Petre Pandrea, D.D. Roșca, Mircea Mancaș, fiecare „transmițând” din orașul european în care se află pentru a-și desăvârși studiile. Primul este și cel mai activ, furnizând și studii, cronici, recenzii, comentarii pe teme de actualitate. De altfel, după întoarcerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Story of Modern Greece. London: Faber & Faber, 1968. ROMÂNII Chirot, Daniel. Social Change in a Peripheral Society: The Creation of a Balkan Colony. New York: Academic Press, 1976. Giurescu, Dinu C. Illustrated History of the Romanian People. Bucharest: Editura Sport-Turism, 1981. Oțetea, Andrei, editor. The History of the Romanian People. New York: Twayne, 1970. Seton-Watson, Robert W. A History of the Roumanians from Roman Times to the Completion of Unity. Cambridge: Cambridge University Press, 1934. SÎRBII, CROAȚII ȘI SLOVENII Auty, Phyllis. Yugoslavia. New York
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Coalition", în Richard Clogg, ed., The Struggle for Greek Independence: Essays to Mark the 150-th Anniversary of the Greek War of Independence, Archon Books, Hamden, Conn., 1973, pp. 99-100. 8 Frangos, "The Philiki Etairia," pp. 87-94. 9 Citat din Andrei Oțetea, ed., The History of the Romanian People, Twayne, New York, 1970, p. 317. 10 Oțetea, History of the Romanian People, p. 320. 11 Dan Berindei, L'Année révolutionnaire 1821 dans les Pays roumains, Editura Academiei, București,1973, p. 182. 12 Vezi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
150-th Anniversary of the Greek War of Independence, Archon Books, Hamden, Conn., 1973, pp. 99-100. 8 Frangos, "The Philiki Etairia," pp. 87-94. 9 Citat din Andrei Oțetea, ed., The History of the Romanian People, Twayne, New York, 1970, p. 317. 10 Oțetea, History of the Romanian People, p. 320. 11 Dan Berindei, L'Année révolutionnaire 1821 dans les Pays roumains, Editura Academiei, București,1973, p. 182. 12 Vezi circulara rusă trimisă la 22 iunie/4 iulie 1821 în Barbara Jelavich, Russia and
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cărțile celor două autorități autohtone, Lucrețiu Pătrășcanu și Petru Groza. O carte reprezentativă pentru discursul propagandistic al momentului este O lună în Uniunea Sovietică, apărută în Colecția ARLUS în 1946, scrisă de un colectiv de rectori universitari: Al. Rosetti, Andrei Oțetea și Emil Petrovici. Dacă lui Al. Rosetti îi reușea un portret de erou de-a dreptul romantic pentru Stalin, vorbind de trăsăturile fine și părul argintiu ce se răsucește spre creștet, de certitudinea că te afli în fața unui ideolog-filosof care
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
îi reușea un portret de erou de-a dreptul romantic pentru Stalin, vorbind de trăsăturile fine și părul argintiu ce se răsucește spre creștet, de certitudinea că te afli în fața unui ideolog-filosof care are deprinderea de a gândi 40, profesorul Oțetea se ocupa de omniprezența lui Lenin, de pregătirea cadrelor științifice și de viața colhoznicilor. La rându-i, E. Petrovici ne asigura că în URSS biserica nu e prigonită - "Încă din avion, zburând peste sute de aglomerații omenești, am observat în mijlocul
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Constantinescu; Petre Constantinescu-Iași; Alexandru Corneiciuc; general Ilie Crețulescu; P. Cruceniuc; Marin Dima; N. Dinescu; Scarlat Froda; Alice Gabrielescu; Ioan Grigorescu; Petru Groza; Bogdan Istru; I. Lefter; Aurel Lupan; general Mihail Maltopol; Marin Mihalache; Simion Oeriu; George Oprescu; M. Oprișan; Andrei Oțetea; C.I. Parhon; Lucrețiu Pătrășcanu; Jules Perahim; Z. Perlea; Cezar Petrescu; Emil Petrovici; Popescu-Jianu; Mihail Roller; Alexandru Rosetti; Mihail Sadoveanu; Al. Sahighian; Tudor Savin; Grigore Strungaru; Gabriel Ștrempel; Victor Vântu; Alexandru Zacordoneț. 40 O lună în Uniunea Sovietică, București, Cartea Rusă
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]