4,180 matches
-
sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
deasupra capului meu. Ne-am dorit o libertate la care, iată, am ajuns dar trăim mai rău ca înainte. Noi de fapt am câștigat sau am pierdut? Progresăm regresând? Cu ce o fi de vină generația mea, să plătească aceste oale sparte, când eu eram încă la grupa mică de la grădiniță atunci? Încerc să înțeleg lumea în care am deschis ochii și, iată că în fiecare zi este arătat cu degetul alt rechin care a (mai) făcut avere peste noapte. Se
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Urmează Partea a VII-a o oală cu catran încins peste care a pus boabe de tămâie și l-a gonit pe ucigă-l toaca. S-a mai auzit că "maioru" mușca de ureche câte-un ied (în miez de noapte) care behăia de făceau pe ei
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al- Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii. M-am apropiat și am auzit-o pe profesoara care îi însoțea, vorbind rusește. Îl întreb pe un copil, de unde sunt
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1462368966.html [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
bucuroasă. De mult nu mai intrase într-un restaurant, nu mai ascultase o muzică, nu mai fusese servită de un ospătar, care să-i ofere galant cea mai apetisantă porție de friptură. Muma Ioana, mama soacră-sii, îi turna din oala de pământ în strachină ciulamaua de cartofi și-i zicea: „Ia de mănâncă! Un fir de ceapă vrei s-aduc din grădină?”... Și mânca, fiindcă îi era foame și n-avea ce să se facă. În sat, în afara serilor când
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
din oboraș. Puse cârpătorul jos, în cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină rândul: la
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină rândul: la pomeni, la nunți, la botezuri, la
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină rândul: la pomeni, la nunți, la botezuri, la ursitori. Le așezară în vatra focului, una lângă alta, burtă lângă burtă. Proptiră la spatele lor, sub mănuși, câte o cărămidă, ca nu cumva
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
și sănătate! Plimbară sticla de la una la alta, zicând: - Hai, noroc și sănătate! Treburile mergeau strună, în privința Anicăi și a Lenicăi. Tinere erau, sănătoase erau ... Chef de muncă de ce să nu aibă, dacă era vorba de petrecere? Puseră într-o oală carnea de găină, ca s-o facă ciorbă, iar în cealaltă oală puseră carnea de rață și varza, după cum le spusese Mitru. Turtița pentru ursitori o frământă Lenica. Nu mai chemară o fată curată, după cum era obiceiul, ca să frământe turtița
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
sănătate! Treburile mergeau strună, în privința Anicăi și a Lenicăi. Tinere erau, sănătoase erau ... Chef de muncă de ce să nu aibă, dacă era vorba de petrecere? Puseră într-o oală carnea de găină, ca s-o facă ciorbă, iar în cealaltă oală puseră carnea de rață și varza, după cum le spusese Mitru. Turtița pentru ursitori o frământă Lenica. Nu mai chemară o fată curată, după cum era obiceiul, ca să frământe turtița copilului. Așa hotărâră ele, în cunie, la vatra focului. Se gândiră că
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
ca Ștefan, ca să nu treacă granița. Au luptat numai în afara țării. Uneori, nici nu mai știau de ei, dacă mai trăiesc, sau nu. Fac treabă și durluie din sticla cu țuică, zicând: - Hai, noroc și sănătate! Aprinseră focul lângă burțile oalelor. Lemnele uscate luară, numaidecât, foc. Trosnesc de ți-e mai mare dragul! Anica își deznodă barișul de sub barbă și se încoconi, înnodându-l la ceafă. Fața începu să i se rumenească. Își aduse și Lenica un scăunel și se așeză
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
veni să vadă despre ce este vorba. Intră în cunie și se apropie de vatra focului. Ieși repede, strigând cât îl ținea gura: - Proastelor! Toantelor! Fi-v-ar țuica a iacacui să vă fie! Voi nu vedeți că ați pus oala cu varză la foc, dar nu i-ați pus apă? A sărit oala-n sus, pentru că n-a avut apă-n ea! Măria era făcută ghemotoc, după ușă. Lenica și Anica se uitau mirate una la alta. Mărin s-a
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
de vatra focului. Ieși repede, strigând cât îl ținea gura: - Proastelor! Toantelor! Fi-v-ar țuica a iacacui să vă fie! Voi nu vedeți că ați pus oala cu varză la foc, dar nu i-ați pus apă? A sărit oala-n sus, pentru că n-a avut apă-n ea! Măria era făcută ghemotoc, după ușă. Lenica și Anica se uitau mirate una la alta. Mărin s-a repezit la Anica, zicându-i îngrozit: - Mamă, unde ți-e barișu'? Nu vezi
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
sfărâmă câinii, cu dinții mulțimii împărțită-n două. Ei sunt puțini, mulți trecuți de vreme. Au rămas modificați din ghena comunistă și tot răul îl transpalntează pe urmașii lor, care trăiesc zădărnicia existenței. Cățeii, în haite, stăpânesc și dirijează mari oale și cazane, haznale și latrine, pentru proști și marea mulțime, iar pentru șefi își târnosesc gura, pupănd dosuri, multe bătrăne și rup chitanțe pentru bacăți enorme din trupul țării. Unii sunt reclădiți din mizerie, de jos până sus. Se autoconstruiesc
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Infectia_virala_viorel_muha_1366451840.html [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
cu ele?! mei, mă jur să mă ia dracu! (numai dacă nu m-a luat) nu știu ce este cu tine că femeie... n-aș vedea cum ți-ar sta în pielea goală și nici scriind vreo poezeamă în timp ce fierb sarmale-n oală și nici o mamă grijulie legănând un prunc în poală deci îți spun să mă ia dracu! (dar te rog să nu mă lași) că văzând atâția îngeri și simțind așa mireasmă mi-ai trezit toți neuronii (cred că mi-a
MEI, LA DRACU!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Mei_la_dracu_george_safir_1362980597.html [Corola-blog/BlogPost/350854_a_352183]
-
Dânșii, având cheia de la locuință, aveau acces oricând și la frigider, unde își țineau diferite alimente perisabile. Restul halimalei nu mai doresc să-mi-o reamintesc! A ieșit cu supărare... cu necaz. Distinsa socrină, vine bine dispusă, deschide frigiderul, ia oala cu lapte... și „bum” o scapă pe jos și începe să țipe de frică ca din gură de șarpe. Posibil că s-a speriat de coada „mini crocodilului” care se mai mișca încă! Vai de „ginerii” ei și ce le-
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
lui Zdreanță, Văr primar (prin alianță) Și el om cu facultate, (Doi ani pentru fals în acte) Care, nu demult și-a luat Pe ouă un doctorat, Iar acum, din găinar Taie frunze de arțar, Se simți cam luat din oală Auzind din nou de școală, Căci sub dud la el in sat, El era calificat, Iar aicea sub arțari, Guvernanții ăștia mari Nu îi permiteau, să mor, Să ridice un picior ; Și-ncepu să studieze Ca să se reprofileze : Făcu școli
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1433988998.html [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci? - Dar zootehniștii voștri au ce mânca mamă? Cine știe de ce moare o găină dintre câteva zeci de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-a dus la magazie, de unde a venit cu o carafă cu un vin rozaliu, puternic parfumat, din care
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie = ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc.( DEX)] pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri îmbogățea imaginația vreunui creator rătăcit de ziua de azi. Câte forme, câte nuanțe, câtă risipă, câtă căldură, câtă frământare! Pe-aici, la o palmă distanță de lanul cu
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Referință Bibliografică: Arsita impovararii / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1680, Anul V, 07 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
Articolele Autorului Băi, nea, bade... Ascultă frate, nene, bade Gheorghe Ce tragi pe brânci în mine și pe holde Și tot privești la Cer în aste vremuri Până când îți va să fie dat să tremuri!? Ascultă, măi Ioane, ciob de oală Când vei mai pune iară de-o răscoală Ca să strivești sub goalele tălpi jugul Ce ne grăbește pe zi ce trece-amurgul Și când pe țară-o vom gândi cu toții Nu ca tezaur să-l jecmănim cum hoții ? Ca pe-o
BĂI, NEA. BADE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Bai_nea_bade_george_nicolae_podisor_1328857628.html [Corola-blog/BlogPost/346738_a_348067]
-
pentru aflarea ursitului cerea ca fetele să toarne 9 cești cu apă într-un ulcior, în seara de 29 noiembrie și să o lase până a două zi. Dimineața se măsoară din nou ceștile de apă. Dacă rămâne apă în oală, fetele vor avea noroc. Dacă ultima ceașcă nu se umple complet înseamnă că nu se vor mărita în anul care urmează și nici nu vor avea noroc. Din categoria vaselor legate de ceremonia căsătoriei, ulcioarele sunt cele mai interesante ; mai
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
Din categoria vaselor legate de ceremonia căsătoriei, ulcioarele sunt cele mai interesante ; mai ales ulcioarele în formă de pasăre cu pui, un vechi simbol al fecundității, lucrate de artizanii din Oltenia, spre exemplu...Există în tradiția românească expresia “A fi oale și ulcele” cu sensul de “a fi mort de mult”. A fi mort de mult, atât de demult încât trupul lui s-a înfrățit cu pământul până la nedeosebire. Din țărână suntem făcuți, în țărână ne în-toarcem, spune o vorbă românească
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
N-ai cum să n-o iubești. Mi-am amintit cum am cunoscut-o. Cineva mi-o vorbise de rău...(pe vremea aceea răspundeam și de bibliotecile școlare)...că „se dă mare”, că „își bagă nasul unde nu-i fierbe oala”. Și așa trebuia să fac mici sau mari controale...M-am echipat, fără gând rău, și am venit să văd persoana...biblioteca, activitatea cu elevii și cu profesorii. Cu adevărat am rămas “ca la dentist”. D-na era cel mai
PLOUA PE LINIA LUI 4... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ploua_pe_linia_lui_4_corina_lucia_costea_1340399453.html [Corola-blog/BlogPost/358332_a_359661]