132,685 matches
-
eu să i-o cer vreodată. Diverse cunoștințe au obiceiul să încheie discuțiile cu «Mai vorbim noi zilele astea» sau, si mai ciudat, « Hai că poate ieșim și noi la o bere!» deși, în realitate, vorbim de cel mult două ori pe lună și nu ieșim niciodată la bere. Când sun la o instituție de stat și sunt amânat de trei-patru ori pe motiv că funcționarul pe care-l caut nu e-n birou, incep o lungă perorație, presărată cu vorbe
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
mai ciudat, « Hai că poate ieșim și noi la o bere!» deși, în realitate, vorbim de cel mult două ori pe lună și nu ieșim niciodată la bere. Când sun la o instituție de stat și sunt amânat de trei-patru ori pe motiv că funcționarul pe care-l caut nu e-n birou, incep o lungă perorație, presărată cu vorbe proaste, despre slujbașii care trag chiulul pe banii mei. Invariabil, ieșirea mea nu produce nici un efect la celălalt capăt al firului
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
extremă dreaptă. Bucurenci nu-l evita pt că știe cu precizie, ca, acoperiți de morții holocaustului, morții comunismului nu mai pot emite pretenții. Ei sînt doar morții accidentali ai unei “ideologii generoase și ușor utopice”, în timp ce evreii sînt “de două ori mai morți” pt că ideologia a caror victime au fost, e una “eminamente criminală”. Așa că, tov Bucurenci, odată ce ți-ai asumat “perspectiva marxista” asupra universului, credibilitatea “penitentei” tale pe la mormintele victimelor “dușmanului ideologic”, e serios zgiltiita. Dealtfel DB n-ar
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
întreaga Europa medievală și modernă. Antisemitismul rasial e o dezvoltare particulară a doctrinei rasiale a național-socialiștilor germani. Antisemitismul românesc nu promova, nici pe departe crimă sau deportarea evreilor ci era doar o atitudine de ostilitate care se traducea de cele mai multe ori, în interdicția unor drepturi. Spun asta nu pt a scuză crimele care s-au făcut în numele ei ci pt a arăta că, în același mod, ideologia “generoasă și ușor utopica” a comunismului nu trebuia să acopere toată catastrofă totalitara ci
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
mine mă umflă râsul, chiar dacă, să zicem, contextul se dorește melodramatic. Pe undeva, îi bănuiesc pe traducători că folosesc aceste cuvinte anacronice pe post de obscenități absorbante: când scrierea originală e suculenta, traducerea abundă de astfel de tampoane lingvistice. Ultima oară l-am întâlnit pe prietenul meu, cuvantul care începe cu «f», în traducerea unui autor român care scrie în limba engleză. Puteam să jur că, la origine, mizerabilă «fofoloanca» fusese o foarte asumată «cunt». Exasperat, aș vrea să le spun
Obscenitati absorbante by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83064_a_84389]
-
la TVR. Tot felul de “spirite lucide” îi urau numai de bine, dar nu uitau să menționeze că îi va fi greu să-l depășească pe Valentin Nicolau, care fusese “totuși un bun manager”, adică crescuse profitul televiziunii de cîteva ori de la preluarea mandatului. “Totuși”, adică în ciuda scandalurile legate de obiectivitatea știrilor TVR și cacealmaua programelor electorale, toate patronate de fostul președinte-director general. Acestea contau acum mai puțin - Valentin Nicolau era brusc judecat după profitul pe care-l adusese instituției. Cred
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
dar că, totuși, ar putea să-l folosească cu succes, odată ce Bucurenci li-l pune, cu atîta amabilitate la dispoziție. Vînjosul anti-“Gheorghe” nu înțelege că intențiile bune nu țin loc de formule inspirate. I-am spus de mai multe ori că un neadevăr poate trece drept adevăr prin consecințele pe care le produce credință că ar fi un adevăr. Și el ce face!? Se apucă să răspîndească credință că “masculul rominesc” dominant, e un misogin care, recunoaște, în căderea Monei
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
raționali”. Singurul test politic ar trebui să fie: “își fac bine treaba sau nu?”. Atîta tot, nu ... “vai ce nefeminin se comportă femeia asta!” Cheers, The Hobbesian we love you Salut Dragoș, Mișto articolul. L-am citit de vreo două ori și mi-a placut teribil de mult. În timp ce-l citeam m-am gandit ca bormașinilor seminale ce șunt ofuscate de textul tău le-ar trebui o cură cu “Anatomia iadului” (Catherine Breillat);) Alex (ExVianu) @ the hobessian Tocmai am citit articolul
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
mi-se pare-, sunt oameni de cultură cu care am idei în comun, indiferit de limbă maternă pe care o vorbim. Despre Eliade: fiind cât-de-cât expert în istoria religiilor, Eliade a fost o revelație extraordinară pentru mine, citisem de multe ori, mi-a schimbat total punctul de vederea asupra istoria religiilor, si de mulți ani este punct de referință când scriu ceva în temă susnumită. încă o dată felicitări, a fost o dezbatere bună, im cer scuze pentru posibile greșeli gramaticale sau
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
în weekend-ul de 1 mai. Azi (1 mai 2006) dimineață în Mamaia, Tania Volcano a închis petrecerea la ora 8, cu Motor-ul încă plin de lume. S-a aplaudat minute în șir și Tania a bisat de 2 ori. Nu, eu n-am fost acolo. Mi-au povestit Shere și Dana, pe care i-am luat cu mașina să-i duc din Motor pe Ultima Playa, înainte ca eu s-o tăi spre București. E primul 1 mai muncitoresc
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
fără — deja se întamplă lucruri ciudate cu comentariile — devin “anonime” deși au fost semnate, etc. Îmi voi face o secțiune separată pe blog cu comentarii dispărute/respinse ici și colo. și mie mi s-a intamplat să fiu de multe ori cenzurat pe forumul EVZ, desi comentariile erau decente dar poate prea acide pentru a ramane necenzurate; formatorii de opinie ai EVZ nu acceptă critici la adresa articolelor scrise de către domniile lor, ei nu pot greși, ei reprezintă absolutul. merge fain tare
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
fi multe altele care te așteaptă înainte. Te asigur însă de respectul și sprijunul meu, ca unul dintre miile de fani ai tăi. Vadim Tudor trăiește din așa ceva, dându-i replică înseamnă pentru el un vot în plus. Este prima oară când primește o replică pe masura dar acest lucru nu-i scade din alegători. Foarte mulți se uită la asemenea “dezbateri” electorale pentru circ, în acest sens termenul corect este cel de circ electoral. La jignirea - Du-te, domnule, ca
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
si ca mediul natural nu mai trebuie privit ca un rezervor infinit de resurse, avînd capacitate nelimitată de regenerare. Totuși Rachel Carson a subliniat în ‘Primăvară tăcută’ numai chestiunea ambientală, nu și chestiunea economică. Economiștii și industriașii se conectează prima oară la dezbaterea asupra ‚crizei ambientale’ în anul 1972, cînd a fost publicat raportul Clubului de la Romă intitulat ‚Limitele creșterii’ („The limits to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din Europa Occidentală au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în prelegerile anului 1926. Criză acută a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul dintre creatorii economiei politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost prima oara schițata în lucrările lui Alfred Marhall. El sublinia dihotomia “internalitate/externalitate” și necesitatea conectării lor pentru succesul unui sistem economic; de asemenea Alfred Marhall propunea conceptul « economiei de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
marxista contemporană. Singurul sistem coerent și unitar este marxism-leninismul, care este definit, în Dicționarul Blackwell, ca doctrina oficială a PCUS. Acesta a împrumutat din marxism doar câteva teorii, iar restul este opera ideologilor sovietici. Ceea ce se uită, de prea multe ori, este ca marxismul este o filosofie a speranței, care dă fragilei ființe umane o altă deschidere în fața vicisitudinilor prezentului. Dacă Marx este un gânditor hegelian de stânga, mă întreb de ce nu i se face o inculpare și lui Hegel. Noica
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
faptul că un străin se folosește de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat și munca intelectuală cu negri (care e același lucru și nu e). Oricum, prin durere, personajul expiază. Iar apoi, pentru a treia oară, reîncepe. Și, pentru a treia oară, eșuează. Se îndrăgostește, însă nu de Portia (care nici n-ar fi avut cum să-l accepte). Ci de o făptură care e "pe jumătate pasăre, pe jumătate o păpușă". Este limpede că termenul
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat și munca intelectuală cu negri (care e același lucru și nu e). Oricum, prin durere, personajul expiază. Iar apoi, pentru a treia oară, reîncepe. Și, pentru a treia oară, eșuează. Se îndrăgostește, însă nu de Portia (care nici n-ar fi avut cum să-l accepte). Ci de o făptură care e "pe jumătate pasăre, pe jumătate o păpușă". Este limpede că termenul "păpușă" desemenază o ființă fără minte
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
faptul că un străin se folosește de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat și munca intelectuală cu negri (care e același lucru și nu e). Oricum, prin durere, personajul expiază. Iar apoi, pentru a treia oară, reîncepe. Și, pentru a treia oară, eșuează. Se îndrăgostește, însă nu de Portia (care nici n-ar fi avut cum să-l accepte). Ci de o făptură care e "pe jumătate pasăre, pe jumătate o păpușă". Este limpede că termenul
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat și munca intelectuală cu negri (care e același lucru și nu e). Oricum, prin durere, personajul expiază. Iar apoi, pentru a treia oară, reîncepe. Și, pentru a treia oară, eșuează. Se îndrăgostește, însă nu de Portia (care nici n-ar fi avut cum să-l accepte). Ci de o făptură care e "pe jumătate pasăre, pe jumătate o păpușă". Este limpede că termenul "păpușă" desemenază o ființă fără minte
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
Plecat de multă vreme din România și decedat cu vreo cîțiva ani în urmă în Elveția, Padina este și el puțin cunoscut, iar lucrările sale circulă destul de rar pe piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima oară cînd un număr semnificativ de lucrări pot fi văzute laolaltă. Tablouri ample, cu un aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, lucrările lui Alexandru Padina au aerul melancolic și acea forță adîncă a materiei pe care le știm
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
amploarea sa propriu-zisă, de forța exponatelor, de valoarea pedagogică a discursului asupra istoriei picturii noastre moderne, expoziția din colecții particulare pune la îndemîna privitorilor încă două valori fundamentale, acelea pe care le-am amintit deja, dar care trebuie de multe ori repetate pentru a fi și însușite: pictura ca fenomen complex, debarasată de mitologii și de personalități hegemonice, și colecționarul ca ferment cultural, ca partener demn pe piața bunurilor simbolice și ca factor activ în gestionarea și transmiterea patrimoniului. Performanța lui
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
i-a azvârlit fără altă urmare, pe dealul de deasupra noului oraș, Orșova, reclădit la o întorsură a Dunării. Acolo, Pamfil Șeicaru a înălțat o mânăstire, în semn de cinstire a vieții care i-a fost dată pentru a doua oară. Biserica străjuiește cursul Dunării. E un gest urmat în Moldova de ridicarea, pe cheltuiala sa, a monumentului "Victoriei", la Mărășești, operă a sculptorului O. Han. Un altul, într-un mic cimitir din Alsacia, unde prin anii '30 Pamfil Șeicaru a
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
orice spațiu teatral european. De la spectacolul-lectură, pînă la complexe montări scenice, piesele dramaturgului oferă suport. Abstract, concret, palpabil, în deșert sau la Polul Nord, în sanatoriu sau în lagăr, dialogurile au suplețe, au nerv, au firescul acela care lipsește, de cele mai multe ori, dintr-un text dramatic. Tragism și metafizică, comic de situație sau de limbaj, filosofie în doze homeopatice, condamnarea pe viață a unor destine sînt cîteva dintre elementele care traversează piesele, care le unesc, în ciuda etapelor diferite pe care dramaturgul însuși
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
într-un moment de amețeală e oareșicare distanță. Crohmălniceanu m-a apărat când eram nimeni. La cenaclul Junimea se practicau execuții crâncene asupra celor care nu făceau parte din camarila optzecistă. În absența profesorului, fusesem deja mursecat de vreo două ori. Dacă ar fi fost după anumite cenacliste și anumiți cenacliști, trebuia să mă spânzur neîntârziat, ce să mai vorbim de scris. Apoi am citit un fragment din romanul Vremea Mânzului Sec într-o seară de toamnă. Când carnasierele s-au
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]