367 matches
-
Acasa > Strofe > Delicatete > AMINTEȘTE-ȚI! Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului Rătăcitori Printre verticalele pinilor și molizilor Prăbușiți printre aștrii coborâți Peste frunțile noastre Peste palmele mele fierbinți Căutându-te oarbe prin galaxie Amintește-ți! Planul înclinat, leagăn al gestului Tatuând sângele cu neuitarea Gândul colindând în cercuri, în spirale Străbătând obscure constelații De la margine la centru Centrul devenind margine Magnetizându-ne Timpul oprind Aducându-ne totuși aminte ades Că vremea
AMINTEŞTE-ŢI! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353567_a_354896]
-
busola, geografia drumului pe care-l vei avea de străbătut de aici înainte. Drumul drept se ține anevoie. Mai curând cel lăturalnic, cel înfundat, fiindcă-i mai misterios, măi ispititor. Dar și cel mai pierzător. Călăuzele pot fi clarvăzătoare sau oarbe. Te pot îndrepta greșit, cu bună știință. În gropi poți calcă deseori. Și nu întotdeauna vei putea ieși la suprafață singur. Îți trebuie o mână, o creangă, un fir de păi de care să te agăți. Mâna poate fi a
PE CĂRĂRI FELURITE SPRE LUMINŢA DIN CAPĂT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354629_a_355958]
-
eram, dacă ne găseau împreună și mai ales în camerele de „tinere”. Grăbite, fără să mă vadă cineva, m-au aruncat pe fereastra care dădea în spatele casei, de unde m-am furișat printr-o crăpătură a gardului în bătătura babei Stanca, oarba care moțăia pe prispa casei. Când să trec drumul la noi, tot în clandestinitate, o aud pe Moacsa lui Naie care, de peste gard m-a strigat: -Unde ai fost fa, fată, o să te omoare măta-mare, dacă nu a murit până
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
cuvinte și de aceea oamenii devin din ce in ce mai înstrăinați. Aceștia nu au cum să înțeleagă frumusețea și profunzimea unor versuri care spun că iubirea “Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe/ E un adânc asemenea/ Uitării celei oarbe”, ori a altor versuri eminesciene sau ale ălor romantici. Pentru ei romantismul este ceva desuet dar, recunoscând sau nu, fiecare om își dorește cu toată puterea ființei sale să fie iubit. Trebuie să ne amintim și de câteva aspecte negative
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
iarna care vine, Cu-ale sale zăpezi și geruri, Mă va îndepărta de tine, N-am să mai simt trecute doruri. Dar iarna a trecut în grabă Și din inimă nu mi te-a scos. În suflet port iubirea-mi oarbă, Iar astăzi nu-mi mai e de folos. Când văd așa, din întâmplare, În poză, chipul tău cald și blând, Eu simt că inima-mi tresare, Și iar mi te aduce în gând. E gândul ce încă mai doare, Dar
CE POT SĂ FAC? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358525_a_359854]
-
întunecă vederea, amețesc, în trei zile orbesc și cad într-o gaură de canal, fără grătar. Și atunci cine mă mai scoate pe mine din Groapa Comună a Europei? Eu știu că, atunci când o oarbă ține de mână o altă oarbă, amândouă cad în șanț! De ce nu vreți voi să vedeți și să înțelegeți acum că, fără acest sânge proaspăt, care întreține arderea sufletului vechi, noi nu vom mai putea vedea ce se întâmplă cu noi în Comunitatea Europeană, sau oriunde
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
Articolele Autorului Reportaj de Mariana Cristescu La Iernut „Pentru tata, strig prezent și sărut drapelul”... Vineri, 17 august a.c., în cadrul „Zilelor orașului Iernut”, omagiind cei 11.000 de eroi căzuți la datorie, în cel de-Al Doilea Război Mondial, la Oarba pe Mureș, în sala mică a Primăriei din Iernut, devenită neîncăpătoare, în organizarea Ligii Scriitorilor Români (prezent fiind și președintele acesteia, dl Al. Florin Țene), a Clubului Dialog XXI și a Cercului ASTRA Iernut, a avut loc lansarea volumelor 49
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
activitate de concepere și editare, vreme de 15 ani, a Enciclopediei. Au mai vorbit domnii Lazăr Lădariu, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber”, din Târgu-Mureș, președinte al Despărțământului Central Județean Mureș al ASTREI, care a subliniat eroismul celor căzuți la Oarba pe Mureș, elogiind efortul profesorului ieșean și, evident, personalitatea și activitatea fostului primar al Iernutului, Vasile Cornea, prezent în paginile Enciclopediei. Despre familia scriitorilor Al.Florin Țene și Titina Nica Țene, precum și despre economistul Vasile Cornea a vorbit scriitoarea Mariana
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
cuvântul... poetic al talentatei oltence - clujeancă prin... adopție culturală - Titina Nica Țene, și cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr și Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan. În final, conform tradiției, autorul Enciclopediei, dl Constantin Toni Dârțu, a acordat autografe. Promptă, ca de obicei, profesoara Antonia Bodea a consemnat evenimentul în revista online „Confluențe românești” a Ligii Scriitorilor Români de
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe”. ... .......................... Cum în ultimul secol s-au deschis posibilitățile ca un număr mare de români să locuiască în alte țări, chiar pe alte continente este lesne de înțeles că au luat și poartă cu ei, în gândurile și inima lor peisajele
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
pe Cezar Petrescu și Thomas Hardy. M-am regăsit pe mine și visurile mele de a deveni scriitoare. O tentație ca un dor, s-a cuibărit în sufletul meu, să iau trenul să ajung la Lechința și la Ogra, la Oarba și la Cipău, să văd Mureșul în care el povestește că s-a scăldat de atâtea ori... O altă surpriză mi-a prilejuit prietena Magda Mitrașca, profesoară de limba română la Oradea. Am amintit într-o discuție cu ea despre
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
asupra vieții și naturii. Mihaela Meravei - secondată grafic de Bianca Budău, a reușit o performanță: să descifreze Ars Poetica Lirei: “de țărmurile minții / mi se lovesc lichide cuvintele / idei amalgamate / străbat prin sinapse / creierul încins / prin noaptea de humă / literele oarbe / plimbă visele fără sens / fiorul vorbelor îmi dezmorțește / sufletul / dorul deschide ochii / trezită speranță / a iubirii de artă / învie degetele / când ating lira / cu muzicalitate / se naște un poem”. Ea își definește astfel și lirica sa, plină de muzicalitate și
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
în Doi"; Mister în Trei"(lemn de stejar, nuc și ulm) 2004 Făurar 2014, Șirnea - “Groapa Hyperboreanului” LABIRYNT "Iată Soarele negru, sufletul de violetă, minunata doamnă a lunii argintii și cele șapte singurătăți ținute în cea de-a opta mâna oarba a Coloanei Soarelui de Vis! Iată caii negri ai iubirii, erosul înaripat prins în Marele Cerc al unei singure evoluții creatoare! Iată Floarea-de-foc, Floarea Florilor, umbra vieții, sentimentul tragic al ființei și tratatul de anatomie al unei poezii electrice neanunțate
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
ta nocturnă și diavolocentrică și să-ți mai cânt în strune, când tu ești mort și negru în cerul gurii și “Orbitor” pe portavionul tău cu aripile frânte în oceanul de morule, bastrule și gastrule împelițate și despelițate... Mergi cu Oarbă și cu “Orbitorul” tău de mână, până veți cădea amândoi în șanț. PS:* ”Imaginalul este un termen preluat din sufismul iranian și introdus de Henry Corbin(1903-1978) pentru a desemna imaginarul adevărat, creator, vizionar, esențial, fondator: fără o viziune (n.
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
întoarcerii armelor împotriva nemților, ordonată de regele Mihai I la 23 august l944 și a armistițiului cu aceștia, au continuat netulburați să ne ia soldații prizonieri, să-i ducă în Rusia la lucru, să ne bage în linia întâi la Oarba de Mureș unde am avut pierderi îngrozitoare, fără ca aliații din Răsărit să miște trăgaciul... Ca apoi să înființeze celebrele „sovromuri” (de tristă amintire!) în petrol, agricultura, în minerit etc., ca, sub o formă aparent legală de parteneriat cu țara noastră
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
ALINA Multumiri, prezentarea participantilor si a lui Sorin Olariu... IV. POEM ÎNLĂNȚUIT, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012. să aflu-n mine verbul durerii de a fi privirea mi-e deșartă cărările-mi sunt oarbe iar crugul se departă pământul mă resoarbe e frig și e-ntuneric în mine și-n afară și-n țurțurii ce umplu lumina mea de ceară cuvântul putrezește-n ungherul unui gând poemul moare moare cu fiecare rând iar pana
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
ÎNLĂNȚUIT Autor: Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului mă-nchid cu șapte lanțuri în fiecare zi să aflu-n mine verbul durerii de a fi privirea mi-e deșartă cărările-mi sunt oarbe iar crugul se departă pământul mă resoarbe e frig și e-ntuneric în mine și-n afară și-n țurțurii ce umplu lumina mea de ceară cuvântul putrezește-n ungherul unui gând poemul moare moare cu fiecare rând iar pana
POEM ÎNLĂNŢUIT de SORIN OLARIU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359768_a_361097]
-
la 1877, apoi în Bulgaria - în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial, înroșind pământul dobrogean, căzând la Mărășești sau apărând Galațiul de o hoardă enormă de ruși, după ´40 luptând peste Prut, pentru Basarabia, lăsându-și oasele la Oarba de Mureș, eliberând Cehoslovacia. Și cu o faimoasă fanfară, dirijată de Ivanovici! Ce-a ne-a rămas după ei? Numele unei străzi. Și un monument: un vultur cu ciocul spart, dintr-un material ieftin, ca și sentimentele patriotice trâmbițate! Vorbeam
Patriotismul nu se fabrică! () [Corola-blog/BlogPost/339986_a_341315]
-
vremea-ncearcă în zadar/ Din goluri a se naște” Atât de îndepărtat este de Hiperion, încât acolo unde pare că stăruie umbra demiurgică,„Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe/ E un adânc asemena/ Uitării celei oarbe.” Hiperion este un răzvrătit, de două ori nefericit. Revolta lui este dublă: la început el se răzvrătește împotriva”greului negrei veșnicii”, dorindu-și leliberarea, pentru ca , în final, să-și manifeste acea revoltă glacială împotriva realității pământești în fascinația erosului. Hiperion
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
existenței umane. Confruntarea lui Hiperion cu Demiurgul este dramatică. El pare un fulger neîntrerupt: „El zboară gând purtat de dor,/ Pân ’ piere totul-totul...// Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe, / E un adânc asemene/ Uitării celei oarbe.” Structura poemului în cele patru tablouri, aflate în antiteză, în care pendularea planurilor dintre terestru și cosmic, uman- fantastic, aduce cu sine explicarea simbolurilor. În primul tablou comunicarea celor doi ( Luceafăr și Cătălina) se face în vis, povestea lor de
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită - Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?... Ca și vântu-n valuri trece peste traiul omenesc. Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl? Nemurire, se va zice. Este drept că viața-ntreagă, Ca și
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
cufundat între dealuri, în care nu e nimic de luat în seamă și „unde nu se întâmplă nimic”, el a răspuns cu versurile: Nu e nimic, și totuși e/ O sete care-l soarbe./ E un adânc asemene/ Iubirii celei oarbe!, strofă care, în scurt timp, avea să apară pe toți pereții, ca și lozincile despre partid și republică. Când a intrat prima dată într-o clasă de elevi, a șaptea, a trântit catalogul pe catedră, s-a postat în fața clasei
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
predestinare: “Încă de mic / Te cunoșteam pe tine / Și guraliv și de nimic, / Te-ai potrivi cu mine”. Guraliv și de nimic sunt regăsiri-anamneze ale Sinelui: creația - ca lege irosit = guraliv; întemeiere pe nimic (“... E un adânc asemene / Uitării celei oarbe”). De nimic însemnă: inutilizabil pentru lumea fenomenală, deci hieratici. Iubirea eminesciană devine, astfel, Ritual al Androginizării Hieratice: cel mai adesea, cei doi se cufundă în somn-visare, recontopiți în Sămânța sacră, de la rădăcina Arborelui Cosmic. Mai mult, în Locul aripelor (I-200
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
vreme adevăr”; ființă umană, sub a cărei frunte „viitorul și trecutul se încheagă”. Realist și vizionar, în același timp, Eminescu pune, incredibil de corect în ecuație, elementele ce alcătuiesc destinul acestor „Lumini pe Pânza Timpului”: „Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc? ... Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l .../ Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?/ Nemurire, se va zice.” Apoi, cu admirație și compătimire pentru soarta lor, Eminescu dezvăluie taina acelor înfăptuiri, care-i
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
Un vis mă dizolvă în raze ce-și caută lumina apoi pictează retina cu templul tău Venus. Coloane ți-i trupul care sfidează perfecțiuni de marmură. Brațe arcadă mă prind prizonier lângă altarul dăltuirilor care întrec închipuiri de meșteri pietrari. Oarba-mi rătăcire o îndrumi cu strălucirea ta planetară, adânc încrustată în ochii-poartă spre universul tău de iubire, împlinind căutarea pe muntele-taină ce-l urc coborând spre adâncuri de vis. *** [sculptură marmură "Lanima" by Eppe de Haan] Referință Bibliografică: Venus / Ovidiu
VENUS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377360_a_378689]