2,047 matches
-
cărora lectorul își poate face o opinie proprie despre tematica volumului, stilul și limba folosite, chiar dacă nu are posibilitatea să citească întregul volum. Printre comentariile Cezarinei Adamescu își găsesc locul și alte păreri critice aparținând scriitorului Paul Romanescu (Drumul spre obârșii), care consideră cărțile Elenei drept „declarații de iubire pentru limba română, pentru pământul acesta al oamenilor”, precum și poetului George Filip (Scriitoarea Elena Buică, o adevărată Doamnă a limbii române) care își exprimă stima pentru scriitoare, căci „știe să poarte cu
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
un inedit Buchet înmiresmat, incluzând toate volumele publicate de-a lungul timpului, sugerând astfel obiectul prezentei exegeze: „Zâmbind vieții, am adunat Crâmpeie de viață, prefirate Prin sita vremii; cu Gând purtat de dor, n-am pierdut din vedere Întoarcerea spre obârșii, realități răsfrânte în Oglindiri. Am străbătut Luminișuri și nu m-am putut opri să Îmi plec fruntea, cu smerenie și îngăduință, la toate aceste Consemnări pe curat. Am petrecut cu ea Frumoasele vacanțe, Pe cărările vieții, până când am văzut Liliacul
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
visării în chingile terestrului fără ecouri astrale. Autoarea pare a ne da cu tifla, făcându-ne să înțelegem - prin poema de notație ,,Comuna Izvoarele” - că genericul ,,Izvoarele”, pe care îl poartă noua sa apariție editorială, nu se referă doar la obârșii, la rădăcini originare (ca ființă, ca datini, obiceiuri și tradiții), ci chiar la o ...unitate administrativ-teritorială din județul Dolj, cu acest nume: Izvoarele...., unde a fost chemată ,,să le ofere cultură” localnicilor. La sosire, întrebată fiind: ,,Ești în vizită la
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu înțelepciunea sa, Apa cu viețuitoarele zglobii, Iarba cu miresmele florilor, Pomii cu mugurii surâzând, Plantele legănându-se îmbobocite, Codrul
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
au fuzionat cu genetica individuală și cu tot ce avem în noi înscris, iar apoi prin încredere deja se manifestă intuitiv la scară mult mai mare decât ne-am preconizat la început. Astfel, răbdarea construiește - ordonarea.. Fericirea ce-și trage obârșia din faptul comunicării, statornicește rolul și destinul omului în lume, dar mai ales în cuplu. Înainte de toate avem - comunicarea cu sine.. ca un început foarte accesibil al comuniunii cu altul, în fapt prima reprezentând și un exercițiu pentru a doua
COMUNICAREA CE RELEVĂ VALOAREA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1420465829.html [Corola-blog/BlogPost/352221_a_353550]
-
viziune neanchilozată, proaspătă, în ritm cu mutațiile din societatea contemporană, precum: specificul național și universalitate în cultura română; umanismul românesc, tradiție și înnoire. Accentuează ideea că specificul național , caracteristică fundamentală a unei culturi, este cota ei de originalitate (limba, tradiția, obârșia, credința), pașaportul intrării în spațiul generos dar exigent al culturii universale. Un loc aparte îl acordă aportului cronicarilor, cărturarilor și scriitorilor români, al personalităților literare și istorice, dar și filozofilor, sociologilor români la teoretizarea acestor problematici, la integrarea valorilor naționale
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
veșnică, a restabilit-o iarăși, înnoind prin privațiunile Sale trupești deprinderile firii și dăruindu-i acesteia prin întruparea Sa harul mai presus de fire, adică îndumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om cu adevărat și a dat firii o altă obârșie pentru o a doua naștere, obârșie care o duce prin osteneală și durere spre plăcerea vieții viitoare” . Referindu-ne la Domnul nostru Iisus Hristos ca biruitor al morții observăm faptul că după ce învinge toată ispitirea diavolului care încerca să-L
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
prin privațiunile Sale trupești deprinderile firii și dăruindu-i acesteia prin întruparea Sa harul mai presus de fire, adică îndumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om cu adevărat și a dat firii o altă obârșie pentru o a doua naștere, obârșie care o duce prin osteneală și durere spre plăcerea vieții viitoare” . Referindu-ne la Domnul nostru Iisus Hristos ca biruitor al morții observăm faptul că după ce învinge toată ispitirea diavolului care încerca să-L atragă în mrejele plăcerii, Mântuitorul Iisus
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
cincisprezece localități: Ulmeni, Tohat, Chelința, Țicău, Arduzel, Mânău, Someș-Uileac, Sălsig, Gârdani, Asuaju de Sus, Asuaju de Jos, Ariniș, Vicea, Băsești și Benesat.Din aceeași instituție a facut parte și Emil Gavriș, marele interpret, compozitor și dirijor,violonist de seamă, de obârșie din Chelința,licențiat în drept al Universității „Regele al Carol II-lea” din Cernăuți. Aici, membrii societății au trecut la organizarea unor manifestări de amploare, prima având loc în 1931, de Sfântul Petru, și a fost rezervată sărbătoririi poetului Petre
TINERIMEA DE ELITĂ A ROMÂNIEI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Tinerimea_de_elita_a_romanie_radu_botis_1371202638.html [Corola-blog/BlogPost/342176_a_343505]
-
acestui fenomen l-au transformat într-o religie. Mai mult, a devenit un mod de viață, dar și principala problemă globală a umanității. Ce a determinat apariția terorismului și unde? Un lucru e cert și anume că terorismul își are obârșia pe la începuturile omenirii și că a evoluat de-a lungul istoriei, sub diferite forme. Terorismul actual, în special, sub forma sinucigașilor, a apărut în Orient. Atentatele teroriste din zilele noastre au două caracteristici esențiale: sunt puțin probabile din perspectiva oricărei
JOACA DE-A DUMNEZEU! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1458901714.html [Corola-blog/BlogPost/378425_a_379754]
-
raportul dintre existența sa, cu inerente căderi și urcușuri, și reflexul ei literar, Alex Cetățeanu a trasat linia propriei deveniri literare, care poate reflecta dragostea lui pentru ambele țări. Inginer de aparatură medicală, Alex Cetățeanu, un mândru oltean, înrudit prin obârșie cu mitropolitul Bartolomeu Anania și chiar cu scriitorul Gib Mihăescu, socotește că “nicăieri nu-i mai bine decât în țara ta”. A pus mâna pe condei din dorința de a arăta prin cartea sa „Un român în Canada”, apărută în
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA by http://uzp.org.ro/o-aniversare-literara-romaneasca-in-paralel-cu-vizita-presedintelui-obama-in-capitala-canadiana-ottawa/ [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
fântâni,/ prin altă fântână./ Numele-acest/ e ca streșina casei noastre -/ pe fiecare literă a lui/ rândunica își poate clădi/ cuib de lut. Lili Bobu Cu lanțul de rouă la glezne, prin iarba verde de acasă, ați cuprins sfințenia ființei, a obârșiei, a casei ,,văduve și triste de pe margine de Prut”, în metafora ,,verdelui ce ne vede”. Lumea satului, ,,picurat alb pe un deal”, a rămas vie. O apartenență sufletească irevocabilă. V-a urmărit mereu acest univers tainic, invadat de blajinătate, învăluit
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
inima munților Bucovinei, împreună cu nevasta sa, oameni la șaptezeci de ani, când alții se odihneau de ani buni la pensie. Unii ziceau că moșul a fost pedepsit de comuniști, să fie trimis acolo unde înțărca vulturul puii, fiindcă a avut obârșii burgheze nesănătoase. Alții ziceau că din cauza patriotismului debordant din sângele lui de român, că se lupta împotriva bolșevismului și a sovieticilor și că, din propria inițiativă, ar fi vrut să ajungă într-o zonă în care se făcea până atunci
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
și-au uitat locurile în care au fost plăsmuiți. Când fac aceste afirmații le susțin cu putere prin exemple certe, cunoscând mulți români care au ales calea străinătății, dar care nu și-au renegat și nu și-au uitat vreodată obârșia. În toamna anului 1948, fiu al acestor locuri minunate, Dumitru Sinu a lăsat bocetul celor dragi să-și asculte ecoul pe Valea Moașei și a trecut granițele României, căutându-și norocul printre străini. Astăzi stau de vorbă cu el, la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
toamnă frumoasă, cu toate splendorile ei: la trei ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, locuitorii ținutului Sibiului și-ai satului meu, se bucurau din plin de roadele ei...” Bucuria și mândria de a povesti despre ținuturile de obârșie, făceau ca ochii lui Dumitru Sinu să aibă o strălucire aparte. Venea dintr-un loc încărcat de istorie și legendă; împrejurimile Sibiului au constituit de-a lungul veacurilor scena pe care s-au desfășurat evenimente cu răsunet în istoria neamului
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
amintirilor și pe măsură ce povestea își amintea tot mai multe și mai multe lucruri și întâmplări despre și cu sătenii lui, pentru care avea o reală considerație. O întâmplare cu tâlc și din care reiese frumusețea caracterului oamenilor din zona de obârșie a vajnicului povestitor și iubitor al locurilor și oamenilor ce le-au dat însuflețire, a rămas pentru amicul meu drept pildă pentru tot restul vieții. „Tetea” Vasile, un sătean harnic și tare cumsecade plecase într-o zi la fân și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
un oraș al literaturii române, un reper sigur într-o viitoare geografie culturală națională. Mărturie stau biografiile exemplare ale celor născuți, ori trăitori aici, preluând acea stare creatoare hărăzită să slujească limba română, prin opere validate odată cu trecerea timpului. Pecetea obârșiei unei stilistici, a peisajului încarcă scrisul acestor scriitori în trăiri profunde, potențate de profunzimea ideilor ce la animă.” Betty Kirchmajer Donca, personalitate complexă, profesor de limba franceză, poet, traducător, Cetățean de Onoare al orașului Seini - Maramureș, membru la Uniunii Scriitorilor
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
credințe" (Isaia XI, 1-2). Ieremia îl numește: „Domnul - dreptatea noastră (Ieremia XXIII, 6). Miheia arată că locul nașterii Sale va fi Betleem: „Și tu Betleeme Efrata, mic ești intre miile lui Iuda, din tine va ieși povățuitor peste Israel, iar obârșia lui este dintru început, din zilele veacului" (Miheia V, 1). Isaia a spus că se va naște din fecioară și Îl numește Dumnezeu: „Pentru aceasta Domnul meu va da un semn: Iată fecioara va lua în pântece și va naște
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Irod, nici șovinismul poporului. Sfânta Fecioară cobora din David prin tatăl său Heli (Ioachim) și din Aaron prin mama sa Ana. Dar vitregia timpului și o mulțime de nenorociri personale pe care noi nu le cunoaștem, aruncase această familie de obârșie regească și preoțească in sărăcia cea mai adâncă. Ea părăsise Betleemul cetatea lui David - locul de obârșie - fie pe timpul reîntoarcerii din robi Babilonului, fie mai târziu, in momentul în care Irod urcând la tron își puse, în gând să distrugă
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
prin mama sa Ana. Dar vitregia timpului și o mulțime de nenorociri personale pe care noi nu le cunoaștem, aruncase această familie de obârșie regească și preoțească in sărăcia cea mai adâncă. Ea părăsise Betleemul cetatea lui David - locul de obârșie - fie pe timpul reîntoarcerii din robi Babilonului, fie mai târziu, in momentul în care Irod urcând la tron își puse, în gând să distrugă rămășițele vechilor regi ai lui Israel începînd cu neamul Macabeilor, fără să știe precis pentru ce. Sfânta
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
care din varii motive nu o văzusem decât pe internet (cum tot pe strașnica rețea on line descoperisem și Academia Nordului, editat în același an). Asta pentru că știam că L.O.N, distinsă personalitate culturală implicată total în viața cetății obârșiei eminesciene, cu o neodihnă creatoare de admirat, manifestată în varii sfere literare (scrieri pentru copii, eseu, critică și istorie literară, eminescologie), e o poetă sensibilă, afirmată, cu un public al ei foarte fidel, în rândul căruia m-am aflat și
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/catinca_agache_1450013723.html [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
încearcă s-o maltrateze „foarte bine!”, în așa fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică.... VI. UN IFI-GENIU TURBAT, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1268 din 21 iunie 2014. O anacronică Ifigenie, cu obârșia în Aulida sau în Taulida, de pe vremea lui Eschil, Sofocle și Euripide, dar pripășită la revista „Luceafărul de dimineață”, simte sadica plăcere de a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
care nu apar în ograda Uniunii Scriitorilor. După căpșorul bătrânei doamne, valoarea unei reviste ține de prezența scriitorilor unși de către Patriarhia Literaturii din București. Un userist, egal valoare. Doi useriști, valoare la pătrat. ... Citește mai mult O anacronică Ifigenie, cu obârșia în Aulida sau în Taulida, de pe vremea lui Eschil, Sofocle și Euripide, dar pripășită la revista „Luceafărul de dimineață”, simte sadica plăcere de a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
încercând o mică cabală împotriva lui Popa și cerând ca teatrul să joace piese comerciale. Rând pe rând, Teatrul Ventura abdică de la promisiunile făcute. „Acest teatru din pasajul Comedia (azi Odeon) a năzuit să țină prezent în țara ei de obârșie un suflet generos, închinat unei misiuni. A fost un teatru întocmit pe noblețe de spirit, cu vederi largi și învederată pornire să dea artei și actorilor cel puțin o treaptă mai sus decât se cunoștea la noi în acea vreme
NOMEN ARTIS- DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nomen_artis_dincolo_de_tacere_viorela_codreanu_tiron_1341212686.html [Corola-blog/BlogPost/356754_a_358083]
-
așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea, sensul permanentei noastre deveniri dimensiunea forței izbăvitoare în care susură izvoarele obârșiei noastre aristocrate. Folclorul este rădăcina istorică a modelului nostru cultural, unic în lume, prin frumusețe, prin varietate, prin miracol, prin neîntrerupta veșnicie, ce devine o partitură spirituală prin care se înalță tradiționalele valori autohtone în diversitatea lor: un cult particular
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]