225 matches
-
internaționalismului socialist, slujește cauza socialismului, păcii și progresului, înțelegerii și cooperării între națiuni și popoare. Capitolul 3 Organizarea activității de presă Secțiunea 1 Editarea presei Articolul 17 Dreptul de editare a presei aparține organizațiilor politice, de stat, de masă și obștești sau altor persoane juridice. Articolul 18 Organizațiile politice, de stat, de masă și obștești sau alte persoane juridice care editează organe de presă au calitatea de editor de presă. Editarea organelor de presă se desfășoară pe baza autorizației de editare
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
popoare. Capitolul 3 Organizarea activității de presă Secțiunea 1 Editarea presei Articolul 17 Dreptul de editare a presei aparține organizațiilor politice, de stat, de masă și obștești sau altor persoane juridice. Articolul 18 Organizațiile politice, de stat, de masă și obștești sau alte persoane juridice care editează organe de presă au calitatea de editor de presă. Editarea organelor de presă se desfășoară pe baza autorizației de editare ce se înregistrează la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, în care se specifică editorul
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
Adunări Naționale; ... b) dezbate și avizează proiecte de legi privind dezvoltarea economică și socială a țării, inițiate de alte organe, înainte de a fi supuse spre legiferare; ... c) asculta și dezbate rapoarte ale conducătorilor organelor centrale ale administrației de stat sau obștești asupra activității acestor organe, precum și ale președinților comitetelor executive ale consiliilor populare, asupra activității acestor consilii și analizează modul în care organele respective înfăptuiesc politică partidului și statului în domeniul economic și social; ... d) organizează sondaje ale opiniei publice cu privire la
LEGE nr. 4 din 12 noiembrie 1982 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1973 privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141879_a_143208]
-
vor face parte ministrul de interne, ministrul justiției, procurorul general al Republicii Socialiste România, președintele Tribunalului Suprem, prim-vicepreședintele Curții Superioare de Control Financiar și un adjunct al ministrului finanțelor. Comisia centrală poate cere de la orice organ de stat sau obștesc informări în legătură cu activitatea desfășurată în aplicarea prezenței legi și organizează pe teritoriu controlul executării ei. Comisia centrală prezintă anual rapoarte Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului de Stat cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii. Articolul 20 Pentru
LEGE nr. 18 din 24 iunie 1968 (*republicată*) privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135040_a_136369]
-
muncitoresc al activității economice și sociale, din care vor face parte președintele tribunalului județean, procurorul șef al județului, șeful miliției județene și șeful inspecției financiare teritoriale a Ministerului Finanțelor. Comisia județeană poate cere informări de la orice organ de stat sau obștesc din raza teritorială a județului în legătură cu activitatea desfășurată în aplicarea prezenței legi și organizează pe teritoriul județului controlul executării ei. Comisia județeană prezintă semestrial rapoarte Comisiei centrale și organelor județene de partid cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii. Capitolul
LEGE nr. 18 din 24 iunie 1968 (*republicată*) privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135040_a_136369]
-
vor face parte ministrul de interne, ministrul justiției, procurorul general al Republicii Socialiste România, președintele Tribunalului Suprem, prim-vicepreședintele Curții Superioare de Control Financiar și un adjunct al ministrului finanțelor. Comisia centrală poate cere de la orice organ de stat sau obștesc informări în legătură cu activitatea desfășurată în aplicarea prezenței legi și organizează pe teritoriu controlul executării ei. Comisia centrală prezintă anual rapoarte Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului de Stat cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii. Articolul 20 Pentru
LEGE nr. 18 din 24 iunie 1968 (*republicată*) privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135038_a_136367]
-
muncitoresc al activității economice și sociale, din care vor face parte președintele tribunalului județean, procurorul șef al județului, șeful miliției județene și șeful inspecției financiare teritoriale a Ministerului Finanțelor. Comisia județeană poate cere informări de la orice organ de stat sau obștesc din raza teritorială a județului în legătură cu activitatea desfășurată în aplicarea prezenței legi și organizează pe teritoriul județului controlul executării ei. Comisia județeană prezintă semestrial rapoarte Comisiei centrale și organelor județene de partid cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii. Capitolul
LEGE nr. 18 din 24 iunie 1968 (*republicată*) privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135038_a_136367]
-
vor face parte ministrul de interne, ministrul justiției, procurorul general al Republicii Socialiste România, președintele Tribunalului Suprem, prim-vicepreședintele Curții Superioare de Control Financiar și un adjunct al ministrului finanțelor. Comisia centrală poate cere de la orice organ de stat sau obștesc informări în legătură cu activitatea desfășurată în aplicarea prezenței legi și organizează pe teritoriu controlul executării ei. Comisia centrală prezintă anual rapoarte Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului de Stat cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii. Articolul 20 Pentru
LEGE nr. 18 din 24 iunie 1968 (*republicată*) privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135039_a_136368]
-
muncitoresc al activității economice și sociale, din care vor face parte președintele tribunalului județean, procurorul șef al județului, șeful miliției județene și șeful inspecției financiare teritoriale a Ministerului Finanțelor. Comisia județeană poate cere informări de la orice organ de stat sau obștesc din raza teritorială a județului în legătură cu activitatea desfășurată în aplicarea prezenței legi și organizează pe teritoriul județului controlul executării ei. Comisia județeană prezintă semestrial rapoarte Comisiei centrale și organelor județene de partid cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii. Capitolul
LEGE nr. 18 din 24 iunie 1968 (*republicată*) privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135039_a_136368]
-
al art. I din LEGEA nr. 400 din 17 iunie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 9 iulie 2002. Articolul 28 (1) În vederea administrării și gospodăririi terenurilor forestiere prevăzute la art. 26, membrii formelor asociative de tip composesorat, obști de moșneni, obști de răzeși, păduri grănicerești și altele sau moștenitorii acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie, potrivit legii. ... ------------ Alin. (1) al art. 28 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr.
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147649_a_148978]
-
potrivit legii." 15. La articolul I punctul 42, alineatele (1), (2), (8) și (9) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins: "Art. 28. - (1) În vederea administrării și gospodăririi terenurilor forestiere prevăzute la art. 26, membrii formelor asociative de tip composesorat, obști de moșneni, obști de răzeși, păduri grănicerești și altele sau moștenitorii acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie, potrivit legii. (2) În termen de 45 de zile de la data validării de către comisie, în condițiile prezenței legi, a
LEGE nr. 400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143131_a_144460]
-
femei, social-culturale, în uniuni de creație, asociații științifice, tehnice, sportive, precum și în alte organizații obștești. Statul sprijină activitatea organizațiilor de masă și obștești, creează condiții pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organizații și ocrotește patrimoniul lor. Organizațiile de masă și obștești asigura largă participare a maselor populare la viața politică, economică, socială, culturală a Republicii Socialiste România și la exercitarea controlului obștesc - expresie a democratismului orînduirii socialiste. Prin organizațiile de masă și obștești, Partidul Comunist Român înfăptuiește o legatura organizată cu
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
rezerva comisiilor locale, potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările ulterioare." 8. Articolul 64 va avea următorul cuprins: "Art. 64. - (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru foștii membri de composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști razasesti nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și pentru moștenitorii lor legali, care au formulat cereri în acest sens, se face, de regulă, pe vechile amplasamente, în limita stabilită de lege
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
2000 , cu modificările ulterioare, se face prin aplicarea art. 26-28 din aceeași lege, în mod corespunzător, si se evidențiază în anexa nr. 51. ... (3) Foștii membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor forestiere (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști razasesti nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora) sau moștenitorii lor legali care au formulat cereri se înscriu în anexa nr. 54, împreună cu datele stabilite de comisie, referitoare la suprafețele rezultate prin
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
alin. (4) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările ulterioare" 7. După anexă nr. 50 se introduce anexă nr. 51 cu următorul cuprins: "ANEXĂ Nr. 51 TABEL NOMINAL cuprinzând foștii membri ai formelor asociative, composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști razasesti nedivizate și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorii acestora, care au formulat cereri de reconstituire pentru terenuri agricole, pășuni și fânețe, potrivit art. 39 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare Nr.
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
familiile de clasa II se retraseră. Această clasă înțelesese puterea sa.“ (D. Bolintineanu, Doritorii nebuni) La 4 martie 1856, Grigore Alexandrescu îi scria lui Ion Ghica, împărtășindu-i ultimele noutăți din țară: „Te îndemn să cetești adresa prin care divanul obștesc recunoaște că prințul Știrbei este cel mai mare făcător de bine al țării. M. Băleanu, care iscălise petiția cătră Poartă împotriva domnului, a iscălit cel dintâi această adresă de mulțumire; de aceea în dumineca trecută s-a și hirotonisit ban
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
majusculă, în afară de cazul cînd e la început de vers. Iar „dragoste”, „Eros”, „erotic”, „Pan”, „faun” etc. lipsesc. La unele din aceste observații răspunsul ar putea fi foarte simplu. De pildă, presupun, „dragoste” va fi fost evitat pe motivul că era „obștesc” și vechi. încă dinainte de Eminescu (la care totuși este prezent), tendința e de a-l înlocui cu „amor”3). Marele poet își intitulează un poem „Ce e amorul?” și nu „Ce e dragostea?” Sună mai bine, apoi, „Amor? O, ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care a fost în contact, pornind, tocmai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
zestre, moș, moșie, moștean, moștenire, moștenitor, a moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
averii, ca pedeapsă complementară, precum și competența organelor de cercetare ale securității pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele respective. Am în vedere, pe de o parte, că singurele infracțiuni de „drept comun” care prevedeau pedeapsa confiscării averii erau cele contra avutului obștesc soldate cu prejudicii, iar pe de altă parte, că simpla rămânere în străinătate nu avea nici o legătură cu securitatea statului. Existau, desigur, alte trei infracțiuni - în afara celor din Titlul I al Codului penal - a căror urmărire penală era dată în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
care trece prin Baranca și pe malul Prutului și duce la Oroftiana, Herța, Mamornița și acel de la Comănești care duce la Săveni. în 1912 în urma recensământului general al populației la Hudești existau: patru bănci populare, o cooperativă de consum, două obștii de arendare, cooperativă de măcinat, societate de cumpărare, fabrică de spirt, două mori de apă, grădini de zarzavat,o gospodărie agricolă mare, o infirmerie și doar nouă crâșme. Avea atunci 1439 locuitori și la data respectivă era cel mai mare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
neorânduială între mădularele Obișnuitei Obștești Adunări, Domnul va putea să precurmeze întrunirea ei și va fi îndatorat a face îndată raportul său către Înalta Poartă și către Ocrotitoarea Curte, cerând voie și slobozenie de a putea strânge o altă Obișnuită Obștească Adunare”. Art. 51 este, deci, acel care dă Rusiei dreptul ei de control. Ar fi mai natural ca acest drept să fie exercitat de către puterea suzerană, al cărei guvern este mai apropiat de Țara Românească, care trebuie să fie mai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
condițiile unui contract de încheiat între orice proprietar și compania rusească, pentru exploatarea oricărui teren în Țara Românească... Țara Românească întreagă este cuprinsă de grijă văzând că o hotărâre atât de gravă fusese luată, și în favoarea unei companii rusești, fără ca Obștească Adunare să fi fost măcar prevenită; și a fost de ajuns ca acest fapt să fi fost articulat sub forma anecdotică cea mai simplă, în una din ultimele ședințe, pentru ca Adunarea să fie unanimă asupra chestiunii de a ști dacă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]