225 matches
-
infintare: 1910; an reînființare:2000 Număr membrii la înființare: 489; număr membrii prezent: 750 Pășuni și goluri alpine:208 ha • Păduri - proprietari Obștea Mărită Proprietar - nume, adresa, telefon, reprezentant legal, administrator (Direcția Slivica, obști, alte prsoane juridice, persoane fizice - total) Obștea Mărită; sat Mărită, com.Vaideeni, jud.Valcea, președinte Giurca C.Ion; țel. 0752 307457 Formă de proprietate Privată (Obșteasca) Suprafață administrată și limitele administrative 728 ha Volumul total al arborilor pe picior Suprafață pădure grupa a ÎI cu rol de
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
fântână, pentru care nu s-au mai certat, și i-a pus numele Rehobot, căci își zicea: "Datu-ne-a astăzi Domnul loc larg și vom spori pe pamant".(Facerea, 26,22) În scopul zidirii noului cartier au trimis membrii obștii o chemare evreilor din Buhara, Samarkand, Tașkent etc cerându-le donații. Li s-a spus că aceasta va crește numele comunității evreilor buhari,între locuitorii Ierusalimului Pentru planificarea cartierului a fost angajat arhitectul german Conrad Schick. În 1891 asociația, sub
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
care să rezolve toate problemele externe. Pământul și celelalte resurse erau împărțite în cadrul obștei. Pământul era împărțit după calitatea solului în loturi individuale "nadel". Loturile erau redistribuite în mod periodic, pentru a asigura condiții economice aproximativ egale. În ciuda faptului că obștea gestiona în acest mod terenurile, pământul nu era proprietatea țăranilor organizați în "mir". Moșia și locuitorii ei erau de drept proprietatea nobilului latifundiar ("dvorianstvo"). Țăranii erau obligați să plătească regulat în muncă sau bunuri pentru pământul de pe care își asigurau
Abolirea iobăgiei în Rusia, 1861 () [Corola-website/Science/302884_a_304213]
-
femei, social-culturale, în uniuni de creație, asociații științifice, tehnice, sportive, precum și în alte organizații obștești. Statul sprijină activitatea organizațiilor de masă și obștești, creează condiții pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organizații și ocrotește patrimoniul lor. Organizațiile de masă și obștești asigura largă participare a maselor populare la viața politică, economică, socială, culturală a Republicii Socialiste România și la exercitarea controlului obștesc - expresie a democrației orînduirii socialiste. Prin organizațiile de masă și obștești, Partidul Comunist Român înfăptuiește o legatura organizată cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133014_a_134343]
-
tinichea, încît cine avea poli imperiali de aur bea și mânca, iar cine nu se uita și răbda. Asta s-a întîmplat cele dîntîi două, trei zile după intrarea glorioaselor armii în țară, adecă până în momentul în care s-a obștit carte domnească în toată țara prin care se dispunea altfel. Cu un cuvânt generalității nu i se putea impune nimic de către ruși și nici i s-a impus. Cine a impus generalității este tocmai guvernul roșu, care ne-a constituit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1 - - - - 1 muschetărește (C) - 1 - - - 1 mutește - - - - - 0 nebunește 60 2 - - - 62 necreștinește (C) 1 1 - - - 2 neghiobește (rar) - - - - - 0 negustorește - 1 - - - 1 nemțește 25 5 - - - 30 neomenește 1 - - - - 1 nerozește (rar) - - - - - 0 numericește (înv.) 3 - - - - 3 obrăznicește (înv.) - - - - - 0 obștește (înv.) - - - - - 0 ofițerește - - - - - 0 ogărește (rar) - - - - - 0 oltenește 3 - - - - 3 omenește 69 19 - - 4 92 orășenește 2 - - - - 2 orbește 37 14 - - 1 52 ortomănește (pop.) - - - - - 0 ostășește 1 - - - - 1 oșenește (C) 4 - - - - 4 ovreiește (înv., reg.) - - - - - 0 pamfletărește (I) - - - - - 1
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”. Domenii de interes: regimul de muncă obligatorie al evreilor din România, fenomenul de ghetoizare din Transnistria și propaganda prin cinematografie și artă. <content> Cuprins Prefață (Paul A. Shapiro). . . . . . . 7 Studiu introductiv. Munca obștească sau limbajul eufemistic al Holocaustului (Alexandru Florian) . . . . . . . . . . . . 3 Nota editorilor . . . . . . . . . . 31 Lista abrevierilor . Repartizarea evreilor la munca de interes obștesc la 1 octombrie 1941 . . . 531 Anexa 2. Ordine și sancțiuni impuse evreilor prin programul de muncă forțată . Anexa 3. Studiu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Regulamentul acestui Decret Lege Nr. 2030/1941 (M. Of. Nr. 164 din 14.VII.1941), toți bărbații evrei între 18 și 50 ani, sunt obligați a presta munca obligatorie, care are un caracter de permanență și continuitate (munca de folos obștesc fiind făcută numai de români)” (doc. nr. 77). Acest document a fost deosebit de important în politica de organizare de către statul român a serviciului de muncă obligatorie pentru evrei, întrucât reprezenta un ansamblu de norme metodologice pentru aplicarea decretelor-lege de până
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părere ca cel puțin la cei inapți (bolnavi sau care au nevoie de operații) să li se dea drumul, aplicându-li-se regimul propus la al. c. de mai sus. 4. - Femeile nu au fost utilizate la munca de folos obștesc deși credem că era cazul și mai ales se simte nevoie. În adevăr, pentru repararea, cârpirea, curățitul, trierea efectelor dela răniți, din depozite, recruți, etc. este nevoie de mână de lucru foarte numeroasă în care scop femeile evreice ar fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
detașamente; - utilizarea evreilor la munca de interes obștesc se face numai de Marele Stat Major; - durata muncii de interes obștesc în timp de pace variază după vârstă; - în timp de războiu această durată este nelimitată. Evreii prestează munca de interes obștesc: - în localitatea unde domiciliază, fiind organizați sub comandă militară, având dreptul să ia masa și să doarmă în familie; - în cazul când vor fi deplasați în altă regiune a țării, ei vor fi constituiți în detașamente de muncă sub comandă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
conform ordinului No. 207 din 1941, al Domnului Mareșal Antonescu, menționat mai sus, a dat dispozițiuni pentru strângerea și trimiterea imediată a tuturor evreilor la munca de interes obștesc. Prin aplicarea acestor dispozițiuni, au fost trimiși la munca de interes obștesc: - 11.124 evrei din provincie; - 5876 evrei din Capitală. Această situație a durat până la 6 August 1941 când în urma conferinței de la Ministerul Afacerilor Interne, Marele Stat Major a preluat întreaga chestiune a evreilor. 2/. De la această dată (6 August 1941
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Detașamentul de Evrei Căpitan, semnătură indescifrabilă *Adnotare: ilizibil. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 33.01.8, fila 471. Document nr. 43 MARELE CARTIER GENERAL Secția I-a Bir. 7 B. DARE DE SEAMĂ GENERALĂ ASUPRA FOLOSIRII EVREILOR LA MUNCA DE INTERES OBȘTESC Folosirea evreilor la munca de interes obștesc s’a făcut după următoarele dispozi țiuni în vigoare: I. LEGI ÎN VIGOARE: 1). Decretul Lege Nr. 2650 din 8 august 1940, care reglementează situația juridică a evreilor din România, precizând cine sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
către MARELE CARTIER GENERAL Secția I-a Biur. 7 B Conform ordinului Nr. 50335 din 25 Octombrie 1941; Am onoare a raporta următoarele: Pe raza Cercului de Recrutare Brăila până la data de 5 Noembrie 1941 au prestat munca de folos obștesc un număr de 2726 evrei iar în prezent prestează această muncă un număr de 1957 evrei. Din numărul inițial de 2726 evrei un număr de 2093 evrei proveniți dela C.R. Brăila, Covurlui, Botoșani, Vaslui, Falciu, Tecuci, Tutova și Dorohoi, au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
trimiși la C.R. Cetatea-Alba conform ordinului Nr. 50703 din 8 Noembrie a.c. al Comandamentului 3 Teritorial, lucru raportat de noi cu raportul Nr. 52701 din 11 Noembrie 1941 Comand. 2 Teritorial. În prezent în acest punct prestează munca de folos obștesc un număr de 1324 evrei. Cât timpul a fost favorabil munca a mers în mod normal, evreii fiind cazați în Ferme, magazii și grajduri. Cu venirea toamnei, începându-se strângerea recoltei și aducerea vitelor la grajduri, proprietarii și locuitorii au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Regulamentul acestui Decret Lege Nr. 2030/1941 (M. Of. Nr. 164 din 14.VII.1941), toți bărbații evrei între 18 și 50 ani, sunt obligați a presta munca obligatorie, care are un caracter de permanență și continuitate, (munca de folos obștesc fiind făcută numai de români). Conform ordinului Domnului MAREȘAL ANTONESCU Nr. 5295/M din 21 Aprilie 1942, Marele Stat Major a primit însărcinarea de a organiza, supraveghea și controla munca obligatorie executată de evrei. Oficiul Central de Românizare de pe lângă Subsecretariatul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
starea sanitară a evreilor din detașamente ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 324, dosar 926, fila 496. Raportul nr. 29.200 din 23 noiembrie 1941 al Cercului de Recrutare Vaslui privind pedepsele aplicate evreilor aflați la muncă de folos obștesc ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 325, dosar 927, fila 501. Ordinul nr. 82.089 din 2 mai 1942 al Marelui Stat Major referitor la normele de utilizare a evreilor pentru lucrările de drumuri și cariere de piatră din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care a fost în contact, pornind, tocmai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
zestre, moș, moșie, moștean, moștenire, moștenitor, a moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țară osăbite ramuri de industrie. Zidirea acestui așezământ s-au mai mărit". Iar în cuprinsul adresei oficiale (ofis) înaintată domnitorului, se repeta: "Adunarea, cu multă a ei mulțămire au văzut propășirea Institutului de arte și meșteșuguri, care este menit a obști lucrările de mehanică și de industrie"39. Orizontul mai larg și buzunarul mai generos prin raportare la sursele bugetare ale primului director, față de nevoile unei astfel de școli, identificată adesea cu numele de institut, a și determinat probabil, după numai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aplica tradiția juridică locală - „obiceiul pământului”, dar putea să elaboreze și legi noi, prin jurisprudențe 4, când tradiția nu stabilea soluții corespunzătoare. Ca instituție juridică, sfatul bătrânilor acționa în timpul marilor sărbători, când judeca abaterile de la datinile și tradițiile satului. Județul obștesc sau sfatul bătrânilor era exercitat de către popor. Prin reprezentanții săi firești, acesta apăra interesele comune ale satului, judeca în baza unei tradiții juridice seculare experimentate de obște și nu se preta să susțină nimănui interesele personale. Se numea „județul cel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fagului, care constituia o dare grea, numită jold <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 276-281. footnote>, menționată în documente, dar nu și pentru vămeni, poate și pentru faptul că regimul alimentar al mănăstirii Moldovița nu includea carnea și grăsimea de porc. Obștea Vama a fost într-o permanentă luptă cu pădurea, de care era înconjurată din toate părțile. La început, se lua din natura binefăcătoare și darnică atât cât era necesar: lemnul pentru case și anexele gospodărești, fructele pădurii: afine, zmeură, cireșe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care trece prin Baranca și pe malul Prutului și duce la Oroftiana, Herța, Mamornița și acel de la Comănești care duce la Săveni. în 1912 în urma recensământului general al populației la Hudești existau: patru bănci populare, o cooperativă de consum, două obștii de arendare, cooperativă de măcinat, societate de cumpărare, fabrică de spirt, două mori de apă, grădini de zarzavat,o gospodărie agricolă mare, o infirmerie și doar nouă crâșme. Avea atunci 1439 locuitori și la data respectivă era cel mai mare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
evrei, conform statisticii realizate de primarul de atunci, prof. Constantin Capră, deci, mai bine de 34%. Potrivit unei legi antisemite valabilă pe tot parcursul războiului, evreii au fost scutiți de front în schimb erau forțați să efectueze „muncă în folosul obști” (9 ore pe zi), duminica fiind liberi, contrar cărții lor sfinte, Talmud Tora, care decretase sabatul (sâmbăta) zi nelucrătoare. Spre sfârșitul anului 1943, mareșalul Ion Antonescu hotărâse scurtarea zilei de muncă obligatorie a evreilor la 7 ore, „...pentru a avea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]