348 matches
-
o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul Mare . Limta nord-vestică urmează cumpăna apelor dintre bazinele Grințieșul Mare - Bradu și Valea Seacă - Bărăsău, spre
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul Mare . Limta nord-vestică urmează cumpăna apelor dintre bazinele Grințieșul Mare - Bradu și Valea Seacă - Bărăsău, spre comuna Tulgheș. La sud și est, Obcina Schitului delimiteză comuna Grințieș de comunele Bicazu Ardelean și Ceahlău. Comuna este strabatută
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul Mare . Limta nord-vestică urmează cumpăna apelor dintre bazinele Grințieșul Mare - Bradu și Valea Seacă - Bărăsău, spre comuna Tulgheș. La sud și est, Obcina Schitului delimiteză comuna Grințieș de comunele Bicazu Ardelean și Ceahlău. Comuna este strabatută de în principal de DN15 care traversează Carpații Orientali, legând Piatra Neamț de Toplița. Altă cale de acces din localitatea Grințieș este DJ155F care se ramifică din DN15
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
afluenți ai acesteia. Spre nord în stânga Bistricioarei, relieful format din șisturi cristaline este alcătuit din ultimele culmi ale Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
din șisturi cristaline este alcătuit din ultimele culmi ale Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m. În partea de nord-est, culmile au un aspect de
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 848 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
30’ latitudine N. Comuna Valea Moldovei este situată în bazinul mijlociu al râului Moldova, pe partea dreaptă a văii Moldovei, imediat în aval de ieșirea sa din Carpații Orientali, la contactul Munților Stânișoarei (reprezentați aici prin zona marginală a flișului Obcinii Voronețului) cu sectorul nordic, îngust, al zonei subcarpatice și cu Podișul Sucevei. Administrativ, comuna Valea Moldovei aparține județului Suceava fiind așezată în partea central-sudică a acestuia. Teritoriul ei se învecinează la N cu comuna Capu Cîmpului, la N-E cu
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
teritoriul comunei Slatina, la sud. Comuna Valea Moldovei este amplasată la contactul a două mari unități morfostructurale: orogenul carpatic pe de o parte și Platforma Moldovenească pe de altă parte. În cadrul orogenului carpatic intră o mică porțiune din flișul neogen(Obcina Voroneț) o porțiune ceva mai dezvoltată a Subcarpaților Moldovei, formată din conglomerate și calcare. Altitudinea este cuprinsă între 400 m în lunca râului Moldova și 970 m Dealul Moara Dracului. Părțile mai joase ale teritoriului sunt formate din alternanțe de
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
parohială. Mănăstirea Solca a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 420, având codul de clasificare și fiind format din 6 obiective: Satul Solca este așezat într-o vale pitorească aflată la poalele Obcinelor Bucovinei, la o altitudine medie de 522 de metri. Prima sa atestare documentară datează dintr-un document din 15 ianuarie 1418, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). La 7 martie 1502, Luca Arbore, portarul Sucevei, a cumpărat acest
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
(numit și Pasul Palma), este o trecătoare situată pe DN17A la 1100 m altitudine și, care traversează Obcina Mare leagând Valea Moldoviței de Podișul Sucevei. Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile "Poiana Prislop" (1180 m altitudine, spre sud-est) și "Poiana Ursului" (1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți respectiv la Vama. În continuare spre Câmpulung Moldovenesc DN17A traversează Pasul Curmătura Boului (Trei Movile) din Obcina Feredeului. În punctul cel mai înalt din trecătoare este ridicat un monument de forma unei palme umane numit chiar " Palma". Acesta este un simbol al muncii și al forței în amintirea momentului din 1968 când cele două echipe de constructori
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
Obcinele Bucovinei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul Moldovei (Bucovina), pe teritoriul județului Suceava. Aria naturală se află în nord-vestul județului Suceava an Carpații Orientali, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc și pe cele
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale (Păduri dacice de
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
a edificiului de cult Satul Gemenea este situat într-o zonă de depresiune intramontană, tranversat de râul cu același nume. Localitatea este înconjurată de grupa munților Rarău la vest și nord ( Diacu, Măgura, Căpățâna ) și de munții Stânișoarei (Muncelul Mic, Obcina Mare și Muncelul Mare) la sud si la est. Se învecinează cu următoarele localități . La N-NV Slătioara , la E-SE Stulpicani, S-SV Ostra, V Chiril. Distanțele rutiere față de principalele orașe apropiate sunt următoarele Este dată forma de relief
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
muntos al Carpaților Orientali. Munții Maramureșului (cel mai înalt masiv montan aflat la granița nordică a țării, ce atinge altitudinea maximă de 1.957 m. în Vârful Farcău) se află în partea nordică a Orientalilor, învecinându-se la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Munții Rodnei și Depresiunea Maramureșului, iar la nord cu Masivul Rakhiv, din țara vecină, Ucraina. Parcul natural a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Biserica „Sfântul Mina” din Suceava este o biserică ortodoxă din municipiul Suceava, care a fost construită între anii 1998-1999 în cartierul Obcini, pe Bulevardul Inginer Gavril Tudoraș (fosta Strada Dornelor). La 1 martie 1997, Arhiepiscopia Sucevei și Rădauților a înființat "Parohia Sfântul Mina din Suceava". Timp de un an, slujbele religioase au fost oficiate într-o capelă de lemn (de dimensiuni 12x5
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica din cartierul sucevean Obcini. Cu sprijinul credincioșilor parohiei, în 2003 s-a reușit confecționarea unei racle de argint în care au fost mutate moaștele Sfântului Mina. Biserica „Sfântul Mina” din Suceava este construită din cărămidă și are o lungime de circa 20 metri și
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
codul de clasificare . El este format din două obiective: Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Fundu Moldovei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei (reședința), Obcina, Plai și Smida Ungurenilor. Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
Liceul apare pe harta sistemului educațional sucevean imediat după Revoluția din decembrie 1989. Spațiile pentru desfășurarea orelor de curs ale proaspetei unități liceale sunt în incinta unei clădirii noi la acea vreme, situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în cartierul Obcini. Liceul funcționează la început cu câte patru clase de informatică pentru fiecare an de studiu. În 1994, sunt înființate primele clase de gimnaziu. Deoarece liceul se află localizat în cartierul Obcini, cel mai tânăr cartier sucevean de blocuri construit în
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
vreme, situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în cartierul Obcini. Liceul funcționează la început cu câte patru clase de informatică pentru fiecare an de studiu. În 1994, sunt înființate primele clase de gimnaziu. Deoarece liceul se află localizat în cartierul Obcini, cel mai tânăr cartier sucevean de blocuri construit în perioada regimului comunist, ca urmare a creșterii într-un ritm alert al numărului copiilor din zonă, în clădirea liceului se desfășoară și orele de curs ale Școlii Generale nr. 9, înființată
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
până la circa 3.100. Din cauza lipsei de spațiu, în 1998, Liceul de Informatică își mută sediul în clădirea Grupului Școlar Sanitar Suceava, situată pe Strada Zorilor nr. 17, în cartierul George Enescu, în spatele Spitalului Județean (Spitalul Nou). În clădirea din Obcini rămâne doar școala generală, care funcționează și în prezent, sub denumirea de Școala Gimnazială nr. 9 „Ion Creangă”. De asemenea, în baza Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 4402 din 31 august 1998, Liceul de Informatică preia clasele de liceu teoretic
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
care au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău afluent al râului Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului Suceava (ce izvorăște din vârful Lupcina-1590 m din Obcina Mestecănișului ), afluent de gradul I al râului Siretafluent de gradul I al râului Siret, cu direcție de curgere NV-SE. Teritoriul Comunei cuprinde pâraiele Sucevița și Volovăț, alimentate mai ales în vremea ploilor, de pârâiașe mici: Iaslovăț, Pârâul Vadului, Surducul
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]