340 matches
-
se desfășoară între 1 200 și 1 800 m, dar în nordul Carpaților Orientali limitele se află mai jos. Etajul coniferelor cuprinde în întregime regiunea montană, dar are o dezvoltare mare în regiunea mai înaltă a Carpaților Orientali (Munții Maramureș, Obcina Mestecăniș, Munții Bistriței, Munții Călimani - Gurghiu - Harghita, Munții Ceahlău, Munții Hășmaș etc.), în toate masivele din Carpații Meridionali și în Munții Bihorului. La partea inferioară, la altitudini de 1 000 - 1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o mamă sleită de puteri a dat naștere ultimului ei copil cu un păr negru de codru des, cu ochii albaștri și limpezi pe care erai tentat săi compari cu cerul albastru care părea că se contopește la zenit cu obcinile din apropiere ale Bucovinei, sprijinindu-se pe umerii lor, în acest cer frumos și senin de vară. Fiind mezinul familiei, părinții mi-au dat numele de Georgie, ca un semn al continuității în timp al tatei, de la care am moștenit
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
obârșie. Oamenii gospodăroși din comună, ambianța peisagistică și, nu în cele din urmă, simțul datoriei de a-și onora obligațiile de dascăl au estompat nostalgia după ținuturile natale și l-au legat statornic de localitatea din depresiunea intramontană flancată de Obcinele Bucovinene. Rodul cel mai elocvent al atașamentului față de comuna de adopție s-a materializat în monografia pe care i-a dedicat-o, în colaborare cu colega sa de la liceul local Elena Lazarovici, tipărită la Iași în anul 2002, un vibrant
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
între comunitatea sătească și puterea politico-militară reprezentată de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate (pe teritoriul satului Frătăuții noi), Poiana Cetății (comuna Ilișești), Pârârul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sate . Dacă și la Izvoarele Sucevei era o curte, aceasta vine să întărească ideea că zona submontană și montană au fost locuite continuu din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor . În favoarea vechimii locuirii zonei de nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ideea că zona submontană și montană au fost locuite continuu din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor . În favoarea vechimii locuirii zonei de nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în orașul Câmpulung) care pare a fi derivat din dava dacică, precum și hidronimul și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a întors de la rău.” (Maleahi 2, 5-7) Cuvânt înainte Când ții drumul dinspre Rădășeni (Fălticeni) spre Câmpulung Moldovenesc, DN 85, începi să mergi ușor spre înălțimile Carpaților de Răsărit și, pe măsură ce te apropii de Gura Humorului, intri încet între culmile Obcinei Mari. La poalele munților, pe văile apelor, se întind sate și orășele frumoase, desfășurându-și, de-a lungul drumului, bogăția de culori și forme. Toate exprimă hărnicia gospodarilor și dorința lor de evoluție exprimată în tot ce dețin, în tot
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
apelor, se întind sate și orășele frumoase, desfășurându-și, de-a lungul drumului, bogăția de culori și forme. Toate exprimă hărnicia gospodarilor și dorința lor de evoluție exprimată în tot ce dețin, în tot ceea ce fac. Pe sub poala munților, împărțind Obcinele, trece maiestuos, spre întâlnirea cu Siretul, râul Moldova, adunând de a lungul drumului apa tuturor pâraielor și pârâiașelor care-i vin în întâmpinare să-i dea binețe. La șapte kilometri după ce Humorul se întâlnește cu Moldova și se topește în
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Înviere” Suceava a unor spații destinate punerii în valoare a obiectele de patrimoniu cultural-național precum și utilizarea lor pentru întruniri, conferințe, lectură și expoziții. În cadrul acestor spații va funcționa și un birou de informații cultural-religioase. - achiziționarea spațiului în care funcționează filiala Obcini a Bibliotecii Bucovinei sau a unor alte spații similare precum și executarea unor lucrări de reparații ce sunt absolut necesare. Prima Bibliotecă Centrală Publică a orașului Suceava a fost inaugurată la 12 decembrie 1923, când fondul inițial de publicații se ridica
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
audiovizuale etc.). Astfel, în prezent, spațiul în care funcționează Biblioteca este format din: - sediul central (situat în str. Mitropoliei nr. 4): 55 de încăperi (secții cu acces liber la raft, depozite, săli de lectură, ateliere, birouri, ș.a.m.d.), - filiala Obcini: 2 încăperi (un apartament cu 2 camere, 53,21 mp, cu sediul în str. Corneliu Coposu (fostă Dornelor) nr. 1, închiriat gratuit de către Primăria Municipiului Suceava - existând inconvenientul că locația în care funcționează filiala a devenit insuficient de spațioasă pentru
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Luni, 19 decembrie, am poposit alături de Moș Crăciun, împreună cu primarul Ion Lungu, cu viceprimarii Viorel Seredenciuc și Lucian Harșovschi, cu consilieri locali, cu Nelu Todirean de la Fundația „Ana”, la Școala cu clasele I-VIII nr. 9 „Ion Creangă” din Cartierul Obcini. Pe fundalul muzical asigurat de un grup de elevi ai școlii-gazdă, care ne-au oferit un recital de colinzi, înconjurați de sute de copii, am petrecut momente frumoase, bucurându-i cu dulciuri, fructe și jucării. Astăzi, îi așteptăm pe copiii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Str. Calea Unirii, nr. 15, cămin 2, etaj 2, Suceava Tel: 0230/551394 Fax: 0230/551394 E-mail: bucovina ladies@yahoo.com www.bucovinaladies.ro 15 Fundația Ana * Ateliere protejate pentru persoanele cu dizabilități; * Centru de zi pentru persoanele cu handicap. Calea Obcinelor, Bloc 2 bis, Suceava Tel: 0230/511768 Fax: 0230/511768 E-mail: office@fundatia-ana.ro web: www.fundatia-ana.ro 16. Asociația Regională de Educare a Adulților AREAS * Consiliere, mediere, accesibilizare și asistare post-angajare a 1.400 de persoane cu dizabilități pe
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Știința Solului; -Membru al Societății Internaționale de Știința Solului; -Membru al Academiei Oamenilor de Știință din R.S.R.; -Membru în Comitetul de redacție al Rev.Soc.Naț.Rom. de "Știința Solului"; -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1976 pentru lucrarea "Obcinele Bucovinei"; -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1980 pentru lucrarea "Podișul Moldovei" (colaborare); -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1987 pentru lucrarea "Geografia Municipiului Iași" (coordonator și autor); -Premiul Organizației Internaționale a Viei și Vinului pe anul 2001
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a profilului de la Malul Galben-Mitoc (Valea Prutului), An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza", Iași, s.II, t.XI. BARBU N. (1966), Proiecte privind Harta solurilor lumii, Natura, nr.1. BARBU N. (1969), Vasile Butnaru (remember), Șt.Solului, 1. BARBU N. (1970), Obcinele Bucovinei, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conferințe Naționale de Șt.Solului. BARBU N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Harta solurilor lumii, Natura, nr.1. BARBU N. (1969), Vasile Butnaru (remember), Șt.Solului, 1. BARBU N. (1970), Obcinele Bucovinei, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conferințe Naționale de Șt.Solului. BARBU N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1970), Obcinele Bucovinei, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conferințe Naționale de Șt.Solului. BARBU N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul.Soc.de Șt.Geogr. din R.S.România, I (LXXI). BARBU N. (1972), Studiul morfologic al Obcinelor Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul.Soc.de Șt.Geogr. din R.S.România, I (LXXI). BARBU N. (1972), Studiul morfologic al Obcinelor Bucovinei, Centrul de multipl., Univ. Iași. BARBU N. (1973), Vegetația, fauna și solurile județului Vaslui, "Județul Vaslui", Ed. Acad. R.S.R. BARBU N. (1974), Raporturi pedo-geomorfologice în Câmpia Moldovei, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XX. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Județul Vaslui", Ed. Acad. R.S.R. BARBU N. (1974), Raporturi pedo-geomorfologice în Câmpia Moldovei, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XX. BARBU N. (1974), Curs de pedogeografie, Centrul de multipl. Univ. Iași (195 p.). BARBU N. (1976), Obcinele Bucovinei, Ed.Șt.și Encicl., (316 p.), București. BARBU N. (1977), Resursele biopedoclimatice ale R.S.România, Geografia R.S.R., Probleme fundamentale, Edit.Did.și Ped., București. BARBU N. (1978), Relief structural des Obtchines de la Bucovina, "Studia gemorphologica Carpatho-Balcanica" t.XII, Cracovia. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
București. BARBU N. (1999), Contribuții de geografie fiyică în opera profesorului Victor Tufescu, Analele Șt.ale Univ. "Al.I.Cuza" Iași, T.XLIV-XLV, 1998-1999. BARBU N. (1999), O monografie fizico-geografică, prefața cărții "Munții Bârgăului" de Eugen Rusu. BARBU N. (2000), Obcinele Bucovinei, cadrul natural și turistic, Ghidul excursiilor celei de a XVI-a Conf. Naț. de Șt.Solului, nr.30. BARBU N. (2001), Dimensiunea internațională a activității acad. Valeriu D.Cotea. BARBU N. (2002), Etapele dezvoltării studiului solului în România, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
manuscris). prim autor BARBU N., IONESI L., IONESI BICA (1964), Masivul Ciungilor, caracterizare geologică-gemorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.X. BARBU N., IONESI L., IONESI BICA (1966), Observații geologice și paleogeomorfologice în zona de contact a Obcinelor Bucovinei cu Podișul Sucevei, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XII. BARBU N., BRÂNDUȘ C. (1967), Solurile de pe teritoriul orașului Iași și a împrejurimilor sale, An.șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIII. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
t.XIII. BARBU N., BRÂNDUȘ C. (1968), Solurile de pe teritoriul orașului Bacău și a împrejurimilor sale, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIV. BARBU N., OPRIȘ M., PETRACHE N., HOLCA V., GEANANA M. (1972), Considerații pedogeografice asupra Obcinelor Bucovinei, Lucr.Conf.Naț. de Șt.Solului. BARBU N., IONESI L. (1972), Etapele de evoluție geomorfologică a Obcinelor Bucovinei, Lucr.Simpoz. de geogr.fizică a Carpaților, București. BARBU N., PALADE V. (1973), Tipizarea versanților din Câmpia Moldovei în vederea amenajării și utilizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIV. BARBU N., OPRIȘ M., PETRACHE N., HOLCA V., GEANANA M. (1972), Considerații pedogeografice asupra Obcinelor Bucovinei, Lucr.Conf.Naț. de Șt.Solului. BARBU N., IONESI L. (1972), Etapele de evoluție geomorfologică a Obcinelor Bucovinei, Lucr.Simpoz. de geogr.fizică a Carpaților, București. BARBU N., PALADE V. (1973), Tipizarea versanților din Câmpia Moldovei în vederea amenajării și utilizării lor, Lucr.Simpoz.de geogr.aplicată, Pitești. BARBU N., LUPAȘCU GH. (1974), Influența prafului de la Complexul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
I.Cuza" Iași, t.XXXI, s.II b. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., LUPAȘCU ANGELA (1986), Étude pédogéographique sur l'Obtchine de Mestecăniș, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXII, s.II b. BARBU N., IOSEP I. (1987), Obcinele Bucovinei, în Geografia României, vol.III. BARBU N., IONESI L. (1987), Obcinele Bucovinei-ghid turistic. Ed.Sport-Turism, București, (130 p.). BARBU N., UNGUREANU AL. et al. (1987), Geografia municipiului Iași, Într.Poligr., Iași, (312 p.). BARBU N., BĂCĂUANU V. (1990), Considerații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
RUSU C., LUPAȘCU ANGELA (1986), Étude pédogéographique sur l'Obtchine de Mestecăniș, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXII, s.II b. BARBU N., IOSEP I. (1987), Obcinele Bucovinei, în Geografia României, vol.III. BARBU N., IONESI L. (1987), Obcinele Bucovinei-ghid turistic. Ed.Sport-Turism, București, (130 p.). BARBU N., UNGUREANU AL. et al. (1987), Geografia municipiului Iași, Într.Poligr., Iași, (312 p.). BARBU N., BĂCĂUANU V. (1990), Considerații asupra "Culoarului Bîrgău-Dorna-Valea Moldovei", Anal.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]