37,536 matches
-
dezbate dar și citește". Cît despre Festivalul litcologne, acesta promitea participanților "contactul cu literatura, din toate direcțiile, vreme de cinci zile și cinci nopți peste tot în Köln". Manifestarea s-a conformat gustului vremii, fiind mai degrabă un show decît obișnuitele lecturi cu public. Motiv pentru care observatorii vieții culturale au atras atenția asupra unei excesive tendințe de a transforma în "event" și "show", acțiunile promoționale sau pur și simplu lecturile cu public. Vedetele literare au sosit la Köln din mai
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
scenă, dar nu atât de util pentru austeritatea și emblema statuară a ediției. A doua motivare se susține pe argumentele sublimate: "Cu ce drept ne insinuăm în viața intimă a unor uriași, care s-au simțit bine lângă niște făpturi obișnuite?", continuând pe ideea inutilității amestecului într-o dispunere de viață, perfect asumată și cu nimic dăunătoare "rosturilor celor din jurul său". Volumul cuprinde în structura sa, parte a corespondenței lui Liviu Rebreanu cu familia din Transilvania, așezată pe bogat suport explicativ
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
Smaranda Bratu Elian Editura Fundației Culturale Române a publicat recent, în colaborare cu editorul sicilian Giuseppe Maimone, o carte mai puțin obișnuită. Autoarea, românca Margareta Dumitrescu, și-a făcut studiile la București și la Palermo, iar acum predă limba română la Facultatea de Litere și Filosofie din Catania. Scrisă și publicată în limba italiană (o italiană foarte frumoasă), cartea domniei sale, Sulla parte
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
iasă în față și să afle românul că nici ei nu-și cîștigă salariul degeaba. Aceste zvonuri, care au dat de cap autorităților, merită atenție în măsura în care dezvăluie situația inadmisibilă în care se află adăposturile civile pentru populație și posibilitatea românului obișnuit de a avea o mască de gaze, dacă are musai nevoie de ea. Departe de mine gîndul că dacă te duci la piață după verdețuri, trebuie să-ți poți cumpăra de rest și o asemenea mască, dar în fața unei primejdii
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
cuvinte altfel decât cer normele limbii literare. Se mai nimerește câteodată ca asemenea greșeli să fie săvârșite chiar de intelectuali, de inși ce au avut parte de o educație neîndoielnică și care dispun de o competență lingvistică sporită în comparație cu vorbitorul obișnuit. Subiectul rândurilor de față mi-a fost oferit de două asemenea greșeli "intelectuale", întâlnite din întâmplare într-unul din numerele "României literare", prestigios săptămânal de cultură bucureștean. Mi s-a părut nimerit să scriu despre ele, fiindcă le găsesc cu
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
limba literară" (Sinteze de limba română, ed. a III-a, 1984, p. 169). Asemenea pronunțări sînt tratate de obicei drept forme neglijente, inculte - dar, cum am văzut, pot fi descrise și ca prețiozități franțuzite. Această din urmă interpretare - mai puțin obișnuită - e întemeiată pe faptul că, într-adevăr, cuvinte franțuzești cu structură fonetică asemănătoare (și care adesea chiar au stat la originea formelor românești, prin împrumut) sînt considerate (cel puțin în dicționarele actuale) ca fiind pronunțate cu diftong. În dicționarele românești
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
față de propria-i conștiință: "noi, ascultătorii sau cititorii lui, ne familiarizăm treptat cu metodele pe care el ni le-a transmis și, în același timp, ne descoperim îndepărtați, plasați la o anume distanță de propriul nostru limbaj, de eurile noastre obișnuite și de societatea noastră". Așadar efectul menționatei "hipnoze"...
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
care te-a votat, condu țara în așa fel încât să poată mânca la restaurant, nu să-l trimiți cu geanta ponosită să-și împartă pensia de condamnat la moarte pe la tejghelele puterii. Cu ce îndreptățire îi ceri omului înfometat, obișnuit să vâneze litrul de ulei și kilul de orez, să stea cu nasul în făina râncedă și-n mălaiul decolorat, să se gîndească la problemele sensibile ale lumii în care trăiește? A pretinde unei bune părți a românilor să-și
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
Dacă, mai peste tot, cultura este în preocuparea oamenilor politici și este protejată de stat, adesea pe baza unor prevederi constituționale, a fortiori, cultura română trebuie să se bucure de același tratament. Suntem o țară săracă, în care bugetul consumatorului obișnuit este firav iar apetitul său achizitiv pe măsură. În consecință, bunurile culturale rămân inaccesibile publicului larg, iar individualitatea creatoare nu poate aspira la o existență decentă deoarece nu se poate trăi cu aer. După Primul Război Mondial, profesorul Emile Boutroux
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
te-am asemuit întotdeauna cu un fluture care se zbate într-o colivie de sticlă, scrie de pildă Dimov. A fost de ajuns o singură turburare a echilibrului tău cotidian, o singură întoarcere pe dos a firescului cu care erai obișnuită, ca să începi să faci gesturi dezordonate într-un spațiu mort sau chiar ostil." Sau: Reiau monologul meu asupra iubirii. Iată toate antenele sînt frînte, toate tentaculele tăiate. Sînt ascet și redevin cast [...] Și totuși zac în mintea mea numai imagini
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
piesele sînt, esențializat, politice. Eroii recurg la gesturi disperate (se amenință cu o armă de vînătoare în Serifii, în Casa soarelui răsare eroina se gîndește la sinucidere) și piesele conțin povești de senzație - tocmai aceste inserții care salvează textele de la obișnuitele dezbateri terne ale teatrului politic pot înclina ușor balanța spre neverosimil. Mai ales combinate cu moda simbolurilor și a ecourilor parabolice din epocă: steaua de șerif a idealurilor adolescenței rămîne (cel puțin la lectură) o simplă stea de tinichea, chiar
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
spunem așa, metafizic, în genul «străin de lume» etc." sau care mîzgălește în timpul lecturii cărții Demian a lui Hermann Hesse, pe un bilet: "Este teribil pînă unde ființa care sunt nu mă interesează." Dar această absență de identitate după normele obișnuite ale limbii, țării, religiei, serviciului, deschide poate calea spre ceea ce se consideră un mod negativ de a se identifica, nelăsînd spațiu decît unicei rațiuni de a exista, cea de a scrie: "Vă voi mărturisi deci: nu am decît o singură
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
fel de cantonament, își antrenează vocile, corpurile, rostirea. Toate acestea se văd pe scenă. În construcția spectacolului, Laurian Oniga a accentuat un element nu foarte vizibil în piesă - misterul - care modifică starea personajelor, raporturile dintre ele, tipul de adresare chiar. Obișnuitul gesturilor cotidiene - bărbații pe mare, iar femeile cos și îi așteaptă - mentalul condus de rutina muncii și a gîndurilor nu poate aduce mari modificări. Chiar și bîrfele, clevetelile, scandalurile nu-și au protagoniști noi care să aducă imprevizibilul în dimensiunile
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
suferit chiar rușinea evacuării cu forța pentru refuzul de a-și lichida datoriile la bloc. Ex-uteciștii și ex-aseceriștii mai păstrează o undă de umanitate în ei. Mărirea și, pentru scurtă vreme, decăderea sistemului le-a insuflat o doză de relativism. Obișnuiți încă de pe vremea fostului regim că nimic nu e perfect, că totul se poate "aranja", "discuta", „modifica", ei pot fi uneori chiar oameni de treabă: știu să stea de vorbă, să asculte, să bea un pahar, să dea un sfat
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
Cuvîntului, cît și Statul Român (citește: PSD!). Schimbînd echipa managerială a unei reviste care reușise să-și facă un nume, patronii au dat de cuvîntul (citește Cuvîntul!) care compromite. l În același număr din Ziua literară, un protest mai puțin obișnuit. Ca să nu zic rarissim. Dna Angela Marinescu îi scrie dlui Marin Mincu o scrisoare deschisă în care-l învinuiește că a lăsat să se înțeleagă în comentariul uneia din întîlnirile Cenaclului Euridice faptul că poeziile dnei Marinescu ar fi fost
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
e necazul - nimeni nu va crede aici adevărul lor, căci toți văd în povești doar scrieri pentru copii, iar copiii de aici nu vor pricepe jumătate dintre cuvintele din enciclopedie -, ci partea întîi a cărții unde, prezentîndu-ne în cele cîteva obișnuite capitole - unul de geografie, unul de istorie, altul de economie ș.a.m.d. - autorul inventează aproape totul, cu o fantezie care, dacă nu ar fi malignă, ar trebui invidiată. Iar acolo unde nu inventează, potrivește subtil lucrurile în așa fel
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
dincolo de Prut are o importanță strategică. Nu s-au căutat soluții alternative, rentabile economic, care să ajute publicațiile românești să devină o prezență familiară pe piața din stânga Prutului, să formeze reflexe noi în dauna vechilor deprinderi printre cititorii din Basarabia, obișnuiți să citească mai mult presă de limbă rusă. Lipsa unui spațiu informațional comun aruncă într-o lumină ridicolă dezvelirea rituală de busturi și plăcuțe comemorative de Ziua Limbii Române la Chișinău ca dovadă a "legăturilor noastre frățești". Există, ce-i
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
Elena Zottoviceanu Conferința de presă de lansare a Festivalului și Concursului Internațional "George Enescu", ediția a XVI-a, a prezentat un stadiu de pregătire mult mai avansat decât eram obișnuiți din alți ani. Programul, aproape în întregime definitivat, concentrează în câteva zile (12-24 septembrie 2003, cu 8 zile mai puțin decât în trecut) și separat de Concurs (7-14 septembrie) o multitudine de manifestări. Printre oaspeți se numără ansambluri de prestigiu
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
mai văd niciodată: Panait era în transă... Era ceea ce nu se poate descrie... Figura lui, privirea lui, culoarea feții... Stăteam acolo încremenită. Mă uitam și nu mă-nduram să-mi dezlipesc ochii de la el... D.T.: - Ce faceți într-o zi obișnuită? M.P.I.: - Citesc, îmi place mult să citesc... Abia am terminat o carte mare, Un veac de singurătate... Dintre poeții noștri îmi plac: Marin Sorescu, pe care-l iubesc, Blandiana, Nichita Stănescu... D.T: - Stimată doamnă Margareta Panait Istrati, vă mulțumesc
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
nu mai spun că dnii Tănase și Petrișor s-au făcut că nu știu că embargoul n-a afectat niciodată medicamentele, ajutoarele umanitare și în general produsele vitale. Admit că nimănui nu-i place războiul și că milioanele de cetățeni obișnuiți ai Irakului au toate motivele să nu-l dorească. Dar oare cine poartă răspunderea pentru faptul că una dintre țările cu cea mai veche civilizație de pe glob a ajuns un pericol mortal pentru civilizația actuală de pe planetă? Și cum să
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
de afirmare teoretic egale cu cele ale practicantului unei formule unice. Cu modestie, dl. Spiridon își notifică postura de "martor" al vieții publicistice și literare, astfel: "nu mi-am propus a face critică, în sensul curent al cuvîntului, și nici obișnuita eseistică. Aceste articole exprimă sau/și afirmă, cu prioritate, cîteva opinii, în genere o atitudine cît mai coerentă față de un eveniment, îndeobște literar, fie o carte, o personalitate, o temă în dezbatere curentă sau referitoare la viața revistei «Convorbiri literare
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
purta un doliu sever, din cap pînă-n picioare, după moartea mamei sale, dar mai păstra frumusețea romană din portretul ei de nuntă, înnobilată acum de o aură autumnală. Înainte de orice, chiar înainte de a mă îmbrățișa, îmi spuse cu felu-i ceremonios obișnuit: - Am venit să te rog să mă însoțești să vînd casa. N-a fost nevoie să-mi spună care, nici de unde, fiindcă pentru noi nu exista decît o casă pe lume: casa bătrînească a bunicilor din Aracataca, unde am avut
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
cred că eu am devenit "un tip incomod pentru mulți". E drept, nici foarte "comode" nu sunt unele dintre cronicile mele. Dar am, cel puțin deocamdată, sentimentul că ceea ce fac/ scriu eu e "prizat" de mulți, nemeritat de mulți cititori (obișnuiți și profesioniști). Datorez acest lucru "Adevărului literar și artistic", revista la care scriu săptămânal de șase ani încoace. Cum am mai spus, fără această revistă m-aș fi aflat, acum, cam la un sfert din drumul parcurs cu sprijinul ei
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
s-au impus în viața literară. După "Noul roman" și "Noua critică" a venit întinsul domeniu de proză latino-american care a durat mult, mult, pentru că a fost și foarte fertil. Literatura română a câștigat dimensiuni noi prin aceste traduceri. Cititorii obișnuiți le-au parcurs cu sufletul la gură, dar și criticii și prozatorii le-au citit cu plăcere și le-au fructificat în măsura în care au găsit necesar. Lăsând la o parte puținele plagiate care s-au comis - rușine autorilor! - să ne gândim
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
cu instrumente lingvistice foarte diferite și alternându-le. Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea și învălmășește, cu o frecvență mai mare decât s-ar dori, speculațiile lingvistice. Pentru vorbitor, limba este în mod obișnuit transparentă precum cristalul. Pentru lingvist acest cristal care este limba trebuie să fie obiectul său de studiu și nu întotdeauna este capabil să o analizeze fără a arunca privirea mai departe. În vremea când o mare parte a teoriilor la
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]