337,371 matches
-
voce Neil Fanning) și ale faioasei lui găști de la Mistery Inc: Fred (Freddie Prinze jr), Daphne (Sarah Michelle Gellar), Shaggy (Mathiew Lillard), Velma (Linda Cardellini). Ceea ce odinioară era, doar, apanajul filmelor de animație (animale vorbitoare cu gândire șI îndeletniciri umane, obiecte mișcătoare, transformisme de tot felul, etc), acum - grație computerului - le regăsim la tot pasul în filme jucate (adică cu actori în carne & oase). De aceea, sunt foarte la modă producții ce aduc pe ecran universul și personajele unor filme și
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
cu șocuri a fost de neînțeles. Pentru Ilina Gregori n-a fost decît o provocare în plus. Statuia lui Eminescu ascundea și grave neglijențe în ce privește studiul operei sale; adorația a mers dintotdeauna mînă în mînă cu ignorarea gravelor probleme ale obiectului adorat. Este citat Petru Creția care lăsa un bilanț sumbru în al său "testament", o situație invers proporțională cu desfrînatul cult al poetului: "Peste tot ce înseamnă studii eminesciene s-a întins pustiul. Cercetătorii cei mai de seamă au murit
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
invocate pentru a oferi o definiție a urîtului în context ritual. Analiza continuă cu descrierea în context neritual - lirica folclorică, legenda, cîntecul epic, basmul și snoava. Imagistica urîtului se dovedește surprinzător de bogată. Interesant e, de exemplu, urîtul ipostaziat, devenit obiect liric, o antropomorfizare doar aparentă, pentru că sugestia rămîne la jumătate de drum. O atenție deosebită merită paginile despre basm. Dincolo de text, autoarea descoperă formidabila memorie culturală a acestei categorii folclorice care permite deducerea unor semnificații astăzi ocultate. E interesant faptul
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
37). Imaginația autorului atinge dimensiuni hiperbolic - absurde când vine vorba de date noi care trebuie aduse la cunoștința publicului ca de pildă faptul că inginerii germani au primit mesaje de la atlanți în legătură cu construirea O.Z.N.-urilor (cum mai puteau acestea rămâne obiecte zburătoare neidentificate când în aceeași frază li se precizează proveniența?) sau că Anglia a provocat criza poloneză ca să producă un pretext credibil pentru intrarea sa în război contra Germaniei (pag. 57). Indianismele de tot soiul, cuvinte folosite cu mult în afara
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
fel de transpunere abstractizată a cafenelelor tradiționale, cu un design destul de contemporan, care atrage un alt fel de public, iar alta - la extrema opusă: o cafenea ținută de un cuplu de marocani. E aproape un fel de cîrciumă, în care obiectele sînt kitsch și atmosfera e foarte specifică, dar care îmbogățește, fără a-l epuiza, firește, acest tablou al cafenelelor Parisului. "Scriem mereu aceeași carte" Trebuie să înțeleg că ai gîndit tot timpul această a doua carte ca fiind destinată publicului
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
mai e "noi", ci ceva străin, contra noastră. Și iar trebuie să revenim la Socrate, la nemurirea sufletului ca alternativă la inexistența lui. A simți sunetele unei muzici ca străine de piesă... În felul acesta și timbrurile clasice devin un obiect nou. Vezi Erik Satie. Vine o vreme când în fiecare om recunoști pe toți ceilalți. Când moartea unuia e moartea tuturora; când nașterea unuia e ca nașterea tuturora; dar această paranteză e un neadevăr ; cine simte așa, nu mai poate
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
remarcă este aceea că selecția se oprește doar la primele trei volume lăsînd pe dinafară Banchetul - echilibrul stabil și Manual de gînduri care liniștesc..., cărți de care acest ciclu inedit se apropie foarte mult. Încă de la debutul din 1991 cu Obiecte mișcate, criticii au remarcat la formula poetică a lui Iustin Panța o dualitate - la început bine mascată - între un lirism autobiografic și reflecția prozaică contingentă, tendință care s-a conturat tot mai vizibil cu Lucruri simple sau echilibrul instabil (1992
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
loc gol, un spațiu inexistent,/ ca și cum ai bate un cui în aer." (Vizită) O altă obsesie a lui Iustin Panța este cea a timpului așteptării și al schimbării (peronul și gara sunt motive recurente). De aici și atașamentul melancolico-fetișist față de obiecte. Gîndurile, gesturile simple, firești, totul pare să graviteze în jurul obiectelor, iar poezia devine în același timp și una a observației atente: "Chiar și în ființa mea, deseori, se deplasează obiecte, la fel sesizez schimbarea, mă îndrept spre obiectul acela a
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
în aer." (Vizită) O altă obsesie a lui Iustin Panța este cea a timpului așteptării și al schimbării (peronul și gara sunt motive recurente). De aici și atașamentul melancolico-fetișist față de obiecte. Gîndurile, gesturile simple, firești, totul pare să graviteze în jurul obiectelor, iar poezia devine în același timp și una a observației atente: "Chiar și în ființa mea, deseori, se deplasează obiecte, la fel sesizez schimbarea, mă îndrept spre obiectul acela a cărui deplasare, chiar infirmă în spațiu și timp mă stînjenește
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
gara sunt motive recurente). De aici și atașamentul melancolico-fetișist față de obiecte. Gîndurile, gesturile simple, firești, totul pare să graviteze în jurul obiectelor, iar poezia devine în același timp și una a observației atente: "Chiar și în ființa mea, deseori, se deplasează obiecte, la fel sesizez schimbarea, mă îndrept spre obiectul acela a cărui deplasare, chiar infirmă în spațiu și timp mă stînjenește. Și nu-l pot aduce la vechiul lui loc, urma este pierdută, praful se așterne cît ai bate din palme
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
melancolico-fetișist față de obiecte. Gîndurile, gesturile simple, firești, totul pare să graviteze în jurul obiectelor, iar poezia devine în același timp și una a observației atente: "Chiar și în ființa mea, deseori, se deplasează obiecte, la fel sesizez schimbarea, mă îndrept spre obiectul acela a cărui deplasare, chiar infirmă în spațiu și timp mă stînjenește. Și nu-l pot aduce la vechiul lui loc, urma este pierdută, praful se așterne cît ai bate din palme" (Coborîrea din tren). Poemele inedite adunate sub titlul
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
Ioana Pârvulescu Am aflat că în Neue Züricher Zeitung apare, în fiecare miercuri, o rubrică intitulată "obiecte pierdute". într-unul din numerele trecute ale României literare Dl. Nicolae Manolescu descria, la ochiul nostru magic "delicate lucruri vechi". Nu rezist ispitei de a continua evocarea cu cîteva gesturi, azi uitate, care s-au imprimat pe retina ochiului, întotdeauna
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
se poate însă nega faptul că lexicul românesc din domeniului ofertei "suplimentare" și nefixate de o lege propriu-zisă este bogat, variat și nuanțat. Termeni mai vechi și mai noi marchează anumite diferențe semantice: între oferta în bani și cea în obiecte, pentru a obține sau nu avantaje ilegale; deosebirea principală privește plasarea "darului" înaintea sau în urma unui serviciu, condiționat deci sau nu de el: între tipul mită și bacșiș diferențele sînt mari, dar uzul lingvistic le substituie de multe ori, prin
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
să iasă din capcana unor scheme de creație extrem de rigide. Și atunci jocul de-a romanul devine periculos pentru că riscă să fie compromisă întreaga operă cu o astfel de încăpățînare creatoare, cu o astfel de voință de putere searbădă, fără obiect. Au fost cîțiva scriitori de frunte ai romanului antenouăzecist care și-au încercat mîna și după marea schimbare. Și nu doar atît - unii au schimbat și tematica sau cel puțin aceasta a fost prima impresie. Așa s-a întîmplat cu
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
asemenea atitudine. Răspunsul ministrului Cultelor la interpelarea lui Maiorescu pomenește doar dreptul lui Dimitrie Sturdza de a avea propriile sale păreri în domeniul istoriei contemporane. În replică Maiorescu îi atrage atenția ministrului că nu la aceasta se referea interpelarea sa: "Obiectul discuției este acesta: Nu d. Sturdza ca persoană privată, nu eu ca om privat, ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum ministrul nu înțelege să revină asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
volumului fiind uimitoare. Conexiunea cu Kafka este cea mai la îndemînă, dacă avem în vedere atît obsesia lui Alexandru Vona de a-și modifica la nesfîrșit textele, niciodată mulțumit, cît și subtilitatea analizei relației dintre eul fragil, suprasensibil, singur printre obiecte (personajele lui Alexandru Vona nu comunică nimic cu nimeni) și nimicul, de cele mai multe ori concretizat în forma mult mai "accesibilă" a morții. Dar ceea ce la Kafka era răceală și precizie în notație, o răceală-camuflaj pentru disperare și neputință, la Alexandru
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
care �lucrează" astfel, după publicarea articolului meu despre Ceaușescu și situația disperată din România. Probabil că nu mai au acum mijloace financiare să plătească un spărgător și să intre la editura noastră căutând în hârtii, răvășind totul și plecând cu obiecte de preț: un telefon, un tablou etc. Prețurile au urcat mult la Stockholm și infractorii suedezi țin să fie plătiți cum se cuvine. Ianuarie e o lună grea, după întunericul ultimelor luni acum începe să fie gri intens și acest
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
și îngerii influențează voința noastră care se află în jumătatea stângă a creierului unde se află capacitatea de înțelegere. în dreapta se revarsă tot felul de curenți, fantezii și hoardele sălbatice ale dorințelor. Dorința care mă torturează fără a avea un obiect, o dorință rebelă, hărțuită de vederea imaginilor înregistrate fără voia noastră, pentru că se pare că, asemeni unui subtil aparat de fotografiat, creierul absoarbe totul pe pelicula lui de neimaginat. Deasupra patului, în dreptul locului unde dorm eu, se află o gravură
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Strindberg obișnuia să-și petreacă vacanțele cu familia) la prietenii noștri, Agneta (Pleijel) și Maciej (Zaremba). Este o casă veche, aparținând bunicului Agnetei, al cărui jurnal există încă, având un sfat pentru viață: de a păstra secretul altora. Peste tot obiecte vechi și haine ale celor care au dispărut demult. Camera care ni s-a dat e plăcută, cu un pat mic și oglinzi pictate cu flori, totul făcut de oameni care parcă n-au părăsit lumea, ci numai au dispărut
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
am reușit să aflu, rămîne să vedem. Fiindcă toată agitația mondenă din jur începuse să mă obosească, am plecat cînd soareaua era în toi. Ultima imagine a fost cea a domnului Bălăceanu-Stolnici, plimbîndu-se cu mîinile la spate printre culturali și obiecte de anticariat, cu aerul amuzat al unui om care a văzut multe... Impuls Cer acoperit. Vînt cu semințe de arțar și praf. Pustietate de siestă duminicală printre blocuri. Așezat pe o bordură, un copil de vreo 3-4 ani urla. M-
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
printre care nume ca-re-ți stârnesc fiori de emoție: Ahmatova, Țvetaeva, Balmont, Mandelștam, Fedin, Pasternak... în carte își trăiesc viața nu numai personajele, din care, cu toată prea lunga, poate, enumerare, nu am amintit nici jumătate, ci și, sau mai ales, obiectele, ca cele din naturile statice gemene din filmele lui Andrei Tarkovski: galoșii (transcriși caloșii, după doleanța mamei), cutia cu nasturi colorați, costumele de bal mascat, paltonul cu vatelină, vechiul dulap cu ușă din oglindă, lângă care s-au fotografiat în
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
îmbisericesc, cu alte cuvinte, un discurs împotriva căruia nu am nimic, îl respect chiar, dar nu aceasta e firea mea și nu acesta este sensul picturii mele, apoi îmi arată, unul cîte unul/una cîte una, Cuțite hieratice, Securi monumentale, obiecte în efigie, pînze albe, forme decupate în tablă, calde și friguroase în aceeași măsură, și chipuri, o lume halucinantă de chipuri adormite pe crucile nimănui (,,Arta lui Florin Mitroi nu este un joc secund, fac eu iarăși puțină arheologie în
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
un joc secund, fac eu iarăși puțină arheologie în propriile-mi texte, o reprezentare a aparențelor, o simplă flatare a iluziei și a tranzitoriului, ci o formulă de comunicare directă cu arhetipul, de încarnare a ideii pure. Mitroi nu pictează obiecte, el developează noțiuni. Opțiunea sa pentru un atemporal spirit al clasicității, în care importante nu sunt veșmintele realului, ci raporturile absolute cu acesta, este filtrată prin austeritatea unei viziuni a semnului, a hieroglifei, de factură orientală. în spiritul acesteia, Florin
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
raporturile absolute cu acesta, este filtrată prin austeritatea unei viziuni a semnului, a hieroglifei, de factură orientală. în spiritul acesteia, Florin Mitroi conferă un aer definitiv și aprioric picturii sale. El rămîne ferm în bidimensional, și chiar atunci cînd creează obiecte, cînd forma este obținută prin decupare mecanică, tăietura nu este decît o variantă extremă a liniei, o ipostază radicală a desenului, iar problema renunțării la bidimensionalitate nu se pu-ne în nici un fel. Tenta plată, lumina lăuntrică a culorii, secționarea compoziției
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
lui E. Negrici "stilistică a eschivei". Lucrul care mai întîi irită pentru ca apoi să fascineze sînt amuțirile capricioase. Grandilocvența tăcerii umilește nu o dată cuvîntul, "alburile" capătă valoare și e interesant că tocmai gîtuirile, derobările și abdicarea de la ideea poetică fac obiectul mai tuturor judecăților critice, de la N. Manolescu la Valeriu Cristea și de la M. Iorgulescu la Gh. Grigurcu. Din acest creuzet de fine impresii livrești transpare diversitatea tehnicilor de compoziție: simbolismul bacovian de "galben incisiv", suprarealismul tîrziu al lui Gellu Naum
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]