265 matches
-
în partea Tesaliei, în loc să urmeze valea lui Peneu, a dus linia de graniță în sus, până la piscurile coastelor nordice ale Olimpului. Întru cât privește partea strategică a liniei de graniță propusă de Conferință, Înalta Poartă se mărginește la aceste puține observațiuni. Considerată din punctul de vedere politic, realizarea proiectului acestei linii de graniță ar avea de urmare mari dificultăți și ar impune Înaltei Porți sacrificie pe cari i-ar fi imposibil să le facă. Într-adevăr, cum i-ar fi posibil
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Muntenegrului și că puterile vor aprecia motivele cari pun pe Poartă în necesitate ca să persiste în conservarea Ianinei, Larissei, Mețovei și altor comunități cu o numeroasă poporațiune musulmană. Subsemnatul este însărcinat de guvernul său să esprime Exelenței Voastre speranța că observațiunile cuprinse în această notă-răspuns vor fi luate în considerațiune de guvernul ce reprezintați și, prin intermediul Excelenței Voastre, să roage pe puterile mijlocitoare ca să binevoiască a împuternici pe reprezentantul său din Constantinopol a se înțelege cu Poarta spre a facilita negocierile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
date din viața practică. Pentru noi însă, pe cari speculațiunile metafizice - chiar și cele ale pozitivismului - ne-au găsit pururea reci, ne mulțumim a constata că există Midas și în timpurile moderne și că are urechi de asin. Aceste câteva observațiuni ni s-au părut neapărate pentru a precede Scrisoarea unui ministru pe cari ne-o revelează onor. noștri confrați de la " Timpul". Aspre de tot reflecțiile "Mișcării naționale", dar scrise cu mult avânt și haz. - Ne oprim aci pentru astăzi. Într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Colonel, A. Ștefănescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 233. Document nr. 25 STUDIU asupra Situației și Statutului privitor pe evrei În acest studiu vom limita chestiunea evreilor și statutului respectiv, la unele constatări și observațiuni rezultate din aplicarea scurt timp a Instrucțiunilor și ordinelor referitoare la evrei, căci chestiunea aceasta a revenit Comandamentelor militare numai dela 21 August a.c., când ni s-au trimis Instrucțiunile Generale Nr. 31200. La acea dată deci autoritățile militare au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
încadrare mai bună, iar evreii ce erau încă necesari bunului mers al Economiei Naționale au fost scutiți în favoarea întreprinderilor unde activau. 3). Situația evreilor la 1 Octombrie 1941, se vede în graficele anexă Nr. 1, 2, 3 și 4. IV. OBSERVAȚIUNI: 1). Cum au răspuns evreii la munca de interes obștesc. Evreii au cea mai grozavă teamă de munca de interes obștesc, de aceea au căutat prin toate mijloacele să se sustragă de la această muncă, profitând de absolut toate împrejurările pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Controlează dacă cercurile de recrutare au executat dispozițiunile dela titlul F, cap. 1, paragraful 5. 6. Odată cu situațiile periodice lunare, se va înainta și un raport asupra modului cum decurge munca obligatorie în detașamentele exterioare și locale, rezultatul controlurilor, diferite observațiuni, greutăți și propuneri. III. - Marele Stat Major. 1. - Controlează situațiile primite dela corpurile de armată (comand. teritoriale) și face centralizarea lor pe întreaga țară. 2. - Controlează felul cum se aplică prezentele instrucțiuni de către corpurile de armată (comand. teritoriale) și cercurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la punctele: 1-2-3-4-5 și 6. La data de 10 Martie 1944, se va raporta Corpului, modul cum au fost reconstituite detașamentele, înaintând în acelaș timp tabele nominale - în dublu exemplar - pe vârste și meserii, de cei înlocuiți, arătând în coloana „observațiuni”, înlocuitorul și anul nașterii, astfel ca la 15 Martie 1944, Corpul să le poată înainta la M.St.Major. De executarea prezentului ordin, rămâneți direct răspunzător. Prezentul ordin privește numai Cercurile, cari au evrei repartizați la Poligoanele de Tragere. DIN
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe calea criticei filozofice, ar fi avut meritul adevărului absolut; sub forma însă în care ni se prezintă, cu spărturile ei de pe ici, de pe colea, prin cari pătrund razele murdare ale politicei zilii, cu aruncătura una peste alta a unor observațiuni fără sistemă, nepătrunse de un singur principiu, - fie acel principiu uzul, fie etimologismul, fie fonetismul, fie combinarea amândurora, astfeli... riscăm mult numind-o critică. Declar că, fără să combat neci pro neci contra celor combătute de d-l critic, n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bagă de samă. - A greși este o faptă omenească, răspunse copistul. - Prea bine. A greși este o faptă omenească, însă nu-i mai puțin adevărat că cineva trebuie să primească observații când le merită. - Eu nu sânt învățat să primesc observațiuni. - Dacă ați fi în cancelaria mea, ați învăța să primiți observații, căci ori de câte [ori] ați face greșeli le-aș observa. - Nu voi fi niciodată la d-ta, la instrucție. Atunci judecătorul, văzând că acest domn nu mai tace
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
speranță de a convinge pe Europa că această soluțiune au fost impusă prin o coaliție austro-germană ce ar fi înlocuit înțelegerea celor trei împarați. Aceste intrigi însă nu vor obosi răbdarea și moderațiunea cabinetului din Sant-Petersburg; dacă ele merit oarecare observațiune, aceasta e numai pentru că dovedesc necesitatea ce este de o privighere statornică, spre a impiedica pe falșii amici ai păcei de a pune pe Rusia într-o pozițiune falșă și de a-i răpi prin mijloace diplomatice beneficiele succeselor sale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Rolul industriașilor evrei, în „Xenopoliana“, IV, 1-4, 1996, p. 121-131. • Traian Bratu, Politica națională față de minorități. Note și observațiuni, București, f.a., p. 21. • Ancheta industrială din 1901-1902, vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
făcute și precizări privind aplicarea particulară a acestora la analiza literară a unei opere, la discutarea curentele literare etc. XXIV. Metodele studierii limbii materne în ceea ce privește predarea literaturii este recomandată „aceieaș metodă ocazională sistematizată” (Papadopol, 1925: 159), care constă atît în „observațiuni unitare, explicate și definitive asupra bucăților din manual, dar și prin analize literare complete.” (Papadopol, 1925: 159). Papadopol face însă precizarea că „acest ultim procedeu va fi sau numai întroducător (prima lecțiune privitoare la un dispărțămînt literar) sau numai recapitulativ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
N., Metodica limbii române, ed a 2 a, București, 1920. 1922 [1] NICOLAIDE, ELISA-ANGELA, Metoda activă pentru învățarea limbii române în familie și grădini de copii. Lecțiuni practice de exerciții de vorbire, de educația simțurilor și de dezvoltarea spiritului de observațiune, București, Cartea Românească, 1922. 1923 [1] CIORĂNESCU, ION, Abecedar pentru cei trecuți de vârsta școlii primare de..., învățător. Lucrare premiată întâia și tipărită de Casa școalelor, București, Imprimeria Fundației culturale “principele Carol”, 20, Strada Paris-20, 1923 )pe copertă Din publicațiunile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Academiei Române, București. Liteanu E., Ghenea C. (1967) "Harta tectonică a României Studii tehnice și economice Com. Geol., seria N, Nr. 3, București. Liteanu E., Ghenea C. (1966) "Cuaternarul în România"; Studii tehnice și economice Com. Geol., București. Macarovici N. (1949) "Observațiuni asupra forajului de la DeleniHârlău"; Revista Științifică "V. Adamachi", XXXV, 1-2. Macarovici N. (1965) "Cercetări geologice în sarnațianul Podișului Moldovenesc"; An. Com. Geol., Vol. XXVIII. Macarovici N., Bejan V. (1957) "Asupra genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
documentare am considerat necesar să recurgem, în primul rând, la colecțiile de documente. Au fost analizate “Discursurile”, “Documentele diplomatice” și “Pledoariile pentru pace” ale lui Nicolae Titulescu; apoi alte două lucrări ale sale: “Cum trebuie să înțelegem educația juridică” și “Observațiuni asupra reorganizării facultăților de drept”, pentru a ne putea lămuri în privința modului în care vedea Nicolae Titulescu reorganizarea învățământului juridic românesc. Am folosit, de asemenea, din categoria documentelor, lucrarea lui Nicolae Dașcovici: “Interesele și drepturile României în texte de drept
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
dezvoltarea științei dreptului internațional . Opera sa științifică însumează peste 2000 de pagini de carte, 500 de pagini de conferințe și 1000 de pagini de depeșe și discursuri. Ne face o deosebită plăcere să reamintim aici o parte din lucrările sale: “Observațiuni asupra reorganizării facultăților de drept” - București, 1904, “Observațiuni asupra legii pentru înstrăinarea bunurilor statului” - București, 1905; “Cum trebuie să înțelegem educația juridică” - București, 1907; “Împărțeala moștenirilor” - București, 1907; “Essai sur une théorie générale des droits eventuels” - Paris, 1908; “Discursuri” - București
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
peste 2000 de pagini de carte, 500 de pagini de conferințe și 1000 de pagini de depeșe și discursuri. Ne face o deosebită plăcere să reamintim aici o parte din lucrările sale: “Observațiuni asupra reorganizării facultăților de drept” - București, 1904, “Observațiuni asupra legii pentru înstrăinarea bunurilor statului” - București, 1905; “Cum trebuie să înțelegem educația juridică” - București, 1907; “Împărțeala moștenirilor” - București, 1907; “Essai sur une théorie générale des droits eventuels” - Paris, 1908; “Discursuri” - București 1914; “La reforme agraire en Roumanie et les
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Atenția specială acordată de revistă marilor nume ale poeziei române este vizibilă prin publicarea unor aforisme de Lucian Blaga, a unor texte critice despre Aron Cotruș (Aurel Bugariu, Câteva clipe alături de Aron Cotruș), G. Topîrceanu (Pavel Bellu, George Topârceanu. 1890-1937. Observațiuni, analize și reflecții cu ocazia morții). În mai multe numere succesive, Ion Mioc publică epigrame. Cât privește proza, revista conține un fragment din nuvela Orașul omorâtor de suflete de Aurel Bugariu. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287211_a_288540]
-
aparențe. De altfel astrologia se va răzbuna crunt pe Eudoxiu. Celebrul Sistem al Lumii întocmit cu atâta trudă de astronomul din Knidos, pentru a corespunde cât mai mult mișcărilor observate la planete, a fost părăsită de lumea savanților în urma efemeridelor "Observațiuni pe 1903 ani", aduse de Calistene din Babilon. Odată ostilitățile deschise, au urmat schimburi de focuri neîncetate , de-o parte și de alta. - Dacă astrele influențează omul, această acțiune nu trebuie să fie continuă? Situația cerului schimbîndu-se continuu, pronosticul mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
apărută până atunci (Ură, Plecare, În Arhanghel, Sub stele, Vis de mai, Gusla, Naiada, Noapte de aprilie, Noapte de iunie, În restriște, Ecourile nopții), iar în proză publică Pe drum de poștă, Piratul, Surugiul, Casa cu numărul 10, Pomul Margaritei, Observațiune asupra d-rei Teste. Cincinat Pavelescu, Carol Scrob, Al. Obedenaru, D.N. Saphir, G. Russe-Admirescu, toți din cercul „Literatorului”, sunt prezenți cu versuri. Mircea Demetriade, Mircea Pillat, St. Grozea, D. Teleor, Th. M. Stoenescu dau proze nesemnificative. De remarcat este colaborarea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
la începutul anului 1903, Tipografia "AURORA" Frații Grigoriu, Constanța, 1904. Vulcan, Petru, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București, 1906. Vulpe, Radu, La Dobroudja a travers les siecles. Evolution historique et considerations geopolitique, Editura Dacia, București, 1939. Vulturescu, D., Observațiuni asupra nomenclaturii Dobrogei, Tipografia "Românul", București, 1886. V. Studii și articole de specialitate ***, " Cum s-a ocupat Dobrogea", în Dobrogea Jună, an 31, nr. 16-17, Constanța, 21 ianuarie 1936. ***, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an 18
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Librairie HACHETTE & C., Paris, 1882. 3 Ștefan Kimet, Noțiuni elementarii de geografia districtelor Dobrogei, Tipografia Națională, Librăria G. D. Nebunelli & fiii, Galați, 1880; I. Nazaritean, Notițe istorice și geografice asupra provinciei Dobrogea, Tipografia Română B. Silbermann, Tulcea, 1882; D. Vulturescu, Observațiuni asupra nomenclaturii Dobrogei, Tipografia "Românul", București, 1886. 4 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Tipografia Română, Tulcea, 1880. 5 Luca Ionescu, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903; Idem, Dare de seamă presentată Consiliului Județean
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
subiectul lucrării sale nu-l constituie atât evreul, cât mai ales românul : „[Studiul] va scoate În relief pe evreu cu calitățile și defectele ce le vede la el românul și ne va desveli, În același timp, În parte, puterea de observațiune, prejudecățile și slăbiciunile poporului român, [...] ne va Înfățișa pe evreu așa cum Îl vede, Îl crede și-l Înțelege românul, dar nu așa cum a fost sau cum este În adevăr” <endnote id="(3, p. 5)"/>. La concluzii similare au ajuns, peste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că originea textului este românească. Într-adevăr, Moses Gaster era convins că această caracterizare este „autohtonă română, născută din propria observațiune a poporului”. Un argument În acest sens este și faptul că - În contrast cu textul de mai jos, În care diverse animale sunt asociate cu diferite nații, din vestul Europei până În centrul Asiei - În textul de mai sus nu se amintesc popoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
limbei române și modul de a scrie cu ele” cu semnătura lui Arune Pumnul, profesoriu cesariu regiu de limba și literatura românească. Serialul semnat de Aron Pumnul continuă cu publicarea de „Fragmente din literatura românească” referitor la „Prefață”, apoi cu „Observațiuni” ale cititorilor la articolele publicate. Paginile gazetei au găzduit poezii ale numeroși autori români precum: Lăcrămioarele, Strigoiul, Adio Moldovei - de Vasile Alecsandri, O fată tânără pe patul morții, Mircea cel Mare și solii, Ștefan cel Mare și maica sa de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]