218 matches
-
ridicat e, pot lua decizii de alocare mult mai bune decât birocrații din cadrul guver nel or, care au tendința de ași urmări într un mod ineficient propriile interese, sau pe cele ale politici enilor cărora le datorează pozițiile lor“<footn ote id=”77”>Gill, S., Power and Resistance in the N ew World Order, Palgrave, 2003, p. 72</footnote>. Studiile despre globalizarea financiară, din pe rsp ectivă liberală, se înscriu și într-o importantă tradiție legată de teoria relațiilor internaționale liberale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
degrabă, de schimbările preconizate ale prețului lor), ele devenind, astfel, bariere în calea integrării. În consecință, s-a considerat că, pentru a integra piața financiară și pentru a preveni in sta bilitatea financiară, se simte nevoia introducerii anumitor reglementări<footn ote id=”89”>Arestis, P., and Basu, S., Globalisatio n a nd Regulation. Research in International Business and Finance, Special Iss ue on Globalisation, 2004, 18 (2), pp. 129 - 140 </footnote>. Aproape fiecare țară a introdus noi prevederi m eni te
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
că globalizarea financiar ă e ste un proces evolutiv, unii autori consideră că „mișc ări le internaționale de capi taluri există de secole“<footnote id=”107”>Albert, M., Capitalism contra capitali sm, Editura Humanitas, București, 1994, p. 135</fo otn ote>. Considerăm că asemenea opinii nu sunt pe de plin întemeiate, deoarece mișcarea internaționa lă a capitalurilor este strâns legată de dezvoltarea economiei mondiale, de fl uxu rile economiei reale și de piața internațională a capitalurilor, care au căpătat proporții semnificative
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
im portanți fi olutiv asupra căruia au acționat mai m * ind<footnote id=”108”>Grămăticu, Emanuela, Globalizarea - dimensiunea financiar- bancară, teză de doctorat (cond. șt. Prof. univ. dr.Gh. Apostol), Academ ia de Studii Economice, București, 2007, p.67 </fo otn ote>: * apariția pieței eurodolarului în anii ̕60; * ud-Est; evoluția sistemului monetar internațional în an ii ̕70; că remarcabilă înregistrată în Asia de S * endențelor prin comerț și investiții; creșterea economi erdep * creșterea int * progresul tehnic; concurența; * dereglementarea; * * creșterea datoriei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
valutare de sub controlul autorităților monetar e e mitente ale valutei de tranzacție a fost legat de dolar ul american (euro - dolar)<footnote id=”109”>Ignat, I., Pralea, S., Economie Mondia lă, Editura Sedcom Libris, Iași, 2006, p. 105 </fo otn ote>. O mare parte a creșterii fondurilor eurovalutar e s -a datorat corporații lor multinaționale, adesea, acestea fiind compa nii americane ce își desfășurau activitatea în Europa și care își depozitau c ș igurile valutare în l c să le repatrieze
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
deoarece activele financiare originare sunt emi se numai de către un inter mediar financiar (nu și de către public); rolul ac estuia este de a concentra economiile, urmând să le distribuie utilizatori lor de fonduri pentru valo rificarea acestora în calitate de capital<footn ote id=”173”>Moroșan, Gh., Creditele și plasamentel e ban car e în titluri de valori mobiliare, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2009, p. 99 </footnote>. În cadrul piețelor financiare internaționale, progresele informaticii și telematicii sunt puse în slujba băncilor și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Valoarea totală a finanțării pieței de ca pital a fost de aproximativ 7 miliarde dolari l a n ivel mondial, în 2004, excluzâ ost nd împrumuturile pur domestice care nu au f revândute sub formă de titluri de valoare<footn ote id=”186”>Levinson, M., op. cit., p. 3 </footnot e>. Cifra de 7 miliarde dolari pentru anul 2004, o sum ă considerabilă, reprezintă doar activitatea unui singur an. O a ltă metodă de a privi pie țele este de a estima
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
percepe această comparație, trebuie să facem dif erența între fluxurile ac tivelor financiare internaționale nete și brute <footnote id=”213”>Obstfeld, Maurice, Taylor, M. Alan, Gl obal Cap ital Markets-Integration, Crisis, and Growth, Cambridge University Press, 2004, p. 230</footn ote>. O privire asupra datelor reliefează faptul că diferența dintre net și brut este foarte importantă în ultimii ani, dar ab solut neimportantă în era globalizării de dinainte de 1914. Motivul este simplu. În ultima parte a secolului al XIX lea, principalele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din al treilea trimestru și comparabil cu media din 2006, dar sem nificativ mai mic decât în 2007 și 2008<footnot e id=”240”>UNCTAD, Global Investments Trend Monit or, n o. 3, United Nation, 19 ianuarie 2010, p. 1</footn ote>. Flu xur ile către cele mai importante țări receptoare au rămas mult mai mici decât mediile trimestriale ale anului 2007. Este cazul Canadei, Japoniei, Rusiei, Spaniei, Elveției, S.U.A. și Olandei, unde fluxurile de ISD au scă zut , în mod semnificativ
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
americani au știut că această poveste se poate termina rău. Ei au distribuit creditele „subprime“, adic ă ei le au numit așa, deoarece știau că ar fi dificil de rambursat. Unii<footnote id=”262”>Greenspan, A., op. cit., p. 508</footn ote> sunt înclinați să considere actuala cri ză un accident inevitabil, dar nu neobișnuit, de a lungul ciclului economic, o urmare a dobânzil or foarte scăzute practicate, în ultimii ani, în S.U.A. și în Europa. Totuși, dincolo de relaxarea iresponsabilă a condițiilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
rata ipotecară. Un studiu din 2005, condus de Alan Greenspan, afirma că, în anii 2000, retragerile de bani din ipotecile pe locuințe finanțau 3 % din consumul personal. În primul trimestru al lui 2006, banii obținuți din retragerile de rate ip ote care egalau aproape 10 % din venitul personal disponibil. Creșterea înzecită a prețurilor la case a favorizat speculațiile. Când se așteaptă ca val oar ea proprietății să crească mai mult decât valoarea împrumutului, devine ev ide ntă tendința de a de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Lupu voievod a adus de la Constantinopol moaștele Sfintei Parascheva și le-a depus în noua sa ctitorie?Imi aduc aminte, mărite Spirit. - Uite că voievozii care au urmat au confirmat dreptul mănăstirii Trei Sfetite de a lua o sută de ocă de ceară pe an din vama domnească din Iași pentru lumânările de la moaștele Sfintei. Așa a făcut și Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 20 oct.1754 (7242); Matei Ghica voievod la 16 oct.1754 (7263) și Ioan Theodor Calimah la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cujbă, fost mare vornic din 12 martie 1639 (7147). El dăruiește Goliei o falce de vie în Dealul cel Bătrân de la Sorogari. - Voievozii au mai dăruit mănăstirii Golia câte 100 de lei pe an din vama domnească și câte 8 ocă de untdelemn pe lună, fapt confirmat de Constantin Nicolae Mavrocordat la 12 iulie 1733 (7241). - Mănăstirea Golia s-a bucurat și de scutiri de dări acordate de voievozi în repetate rânduri. Apoi i s-au dat poslușnici scutiți „de toate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
80 de bani. După ce ese din prăvălie, se întâlnește Românul cu doi prieteni.. A cumpărat omul o pălărie, deci trebue să dee adălmaș. Bun. Hai înnapoi, să bem adălmașul la d. Strul. Intră la d. Strul, cer o jumătate de ocă de rachiu și cinstesc. Ține, fine; na, cumătre; sughiț bun la cumătra. Și cum vorbeau mai înfierbântați și cum badea Dinu se tot uita cu mândrie la pălărie, iată și jupânul. "A! Bade Costache, ți-ai luat pălărie... Și bei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hârlău Este mult fer și oțel. El a-ncălecat călare Ș-a plecat la târg, cu soare, A făcut pe strada mică N-a găsit nimică Ș-a făcut pe strada mare A găsit mărfuri de vânzare. ș-a luat 19 ocă de fier și 19 de oțel. S-a dus la Țiganu' Buzduganu Care bate bine cu ciocanu' Cu dinții rânjiți Cu ochii beliți Cu ochii de steclă Cu dinții de greblă Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căsuță curată la malul Nistrului. Ei au fost de mult, acu 45 de ani, prin România, la Giurgiu, București și Iași, după moștenire. Și încă și acuma, după aproape jumătate de veac, moș Ștefan are păreri de rău după o ocă de vin care costa 20 de bani la Ieși, care era strașnic de bun și pe care n-a avut vreme, atunci, să-l bee din pricina trenului... În noaptea de 25 spre 26 s-a auzit tunul dincolo de Nistru și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o căldare tomate coapte. După ce vor fierbe bine, trece-le prin sită, ca să le alegi de coajă și de sămânță. Sosul obținut, pune-l într-o tingire în care de mai înainte se găsește 1 litră de zahăr la fiecare ocă de sos; adaogi sare, piper, cuișoare și fierbe până ce se îngroașă ca o povidlă. Atunci se pune în cutii și se astupă bine. Ca să nu încolțească cartofele, le pui în pod la începutul primăverii într-o pătură subțire. Ca să cureți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pătură subțire. Ca să cureți garafe pune în ele o mână de cartofe tăiate mărunt, rotund, și cu apă, zbate până ce se curăță sticla. Chip de a scoate gustul de mucegaiu din poloboace. Să ne închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de cartofe tăiate mărunt, rotund, și cu apă, zbate până ce se curăță sticla. Chip de a scoate gustul de mucegaiu din poloboace. Să ne închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe ori. Se lasă 24 de ceasuri, apoi se trage vinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rotund, și cu apă, zbate până ce se curăță sticla. Chip de a scoate gustul de mucegaiu din poloboace. Să ne închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe ori. Se lasă 24 de ceasuri, apoi se trage vinul în alt vas. [PAȘCANI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zbate până ce se curăță sticla. Chip de a scoate gustul de mucegaiu din poloboace. Să ne închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe ori. Se lasă 24 de ceasuri, apoi se trage vinul în alt vas. [PAȘCANI] Subt deal, lângă vechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Chip de a scoate gustul de mucegaiu din poloboace. Să ne închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe ori. Se lasă 24 de ceasuri, apoi se trage vinul în alt vas. [PAȘCANI] Subt deal, lângă vechea cazarmă a companiei dorobanților, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
m-au lovit mai mult din lenea de a mă răzbuna. Liniștea eroică în primejdie se datorează uneori lipsei de imaginație. Filosofule care judeci trecutul și proroocești viitorul, de ce nu observi ce se petrece în juru-ți acuma? Îți trebuie o ocă de înțelepciune ca să susții un dram de noroc. Mă urăsc unii confrați nu pentrucă le-am făcut rău ci pentrucă am avut succes. Mustră pe ai tăi, ca să se creadă că ești fără cusur. Făgăduiește în grabă sărmanului și uiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
număr făcute de poporul român În beneficiul puterii suzerane de la Stambul. Tot prefectura trimisese poliției În luna iulie adresa nr.5707, prin care i se atrăgea atenția șefului instituției asupra a „...două putini cu brânză În care se află 100 ocă (cam 125 kg., n.n.)” și invitându-l pe polițai să conserve produsul „...În beciul În care se află localul Poliției până se va trimite la destinație”. Polițaiul, ce se numea Gheorghe Alexandrescu, a plasat mai departe sarcina secretarului său care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
30 chile săcară); Vasile Talmaciu (6 chile păpușoi); Andrei Darie (9 chile păpușoi); Ion Olariu (6 chile păpușoi); Iancu Dumitriu (5 chile păpușoi); Ioniță Tăbăcariu (7 chile păpușoi și 1 stog de fânu); Niță Beșleagă (6 chile păpușoi și 36 ocă de fasole); Țudic Solomon (60 ocă fasole); Ușer Caner (10 chile orz și 48 ocă de fasole); Șmil Herșcu (6 chile orz și 8 chile de săcară); Solomon Leiba (50 chile grâu și 30 săcară); Spiru (40 chile grâu); Avram
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]