609 matches
-
f.19-20 11. Ibidem, f.13-14 și 31 12. În anul 1832, în două plăși din partea de nord a județului ( Baia și Cloșani) care cuprindeau 91 de sate, s-a obținut o producție de cereale ( grâu , porumb) de 2958 908 oca , iar în alte plăși de la câmp( Blahnița și Câmpul, cuprinzând un număr mai mic de sate (87) s-a obținut o producție aproape dublă de 4 303 527oca (Ibidem, dosar 2282/1832, f.83-226). 13. Ibidem, f.226 14. Ibid.
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
f.83-226). 13. Ibidem, f.226 14. Ibid. 15. Ibidem, dosar 4381/1833, f.23 16. Ibid. 17. Ibidem, f. 7 18. Ibid. 19. Ibidem, f.13 20. Ibid. 21. Unele mori produceau anual, ca venit din uium, mii de oca de făină (Șt.Olteanu, C. Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
mii de oca de făină (Șt.Olteanu, C. Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din care arendașului îi reveneau 2236 oca și alte venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma acestei mori se ridica la peste 1200 lei, sumă importantă pentru vremea aceea . La fel, în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din care arendașului îi reveneau 2236 oca și alte venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma acestei mori se ridica la peste 1200 lei, sumă importantă pentru vremea aceea . La fel, în 1832 la Ilovăț, Schinteești, Cetate, ș.a., în cadrul veniturilor
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
mai povesti, de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și noua de oca de oțel și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; de când se scria musca pe perete, mai mincinos cine nu crede; când iepurii purtau cornițe și iezii plete răsfirate, atunci și nu altădată, se spune, că trăia aici
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
să verificați și în nici un caz să răspundeți la vreun comentariu. Ați aruncat halca sângerândă și gata. Și pentru că veni vorba de "halcă", mai aruncați una, aproape la propriu(deși mult mai subtil): "puținătatea mea". Acum unii vor râde de ocalele nu chiar puține iar alții vor sării, că e atac la persoană...vacarm. Îmi permit să pamfletăresc și eu putin: Presa scrisă e buna la ceva? Ieri am fost la prăvălie Să cumpăr niște hârtie Muza doar mă vizitase Și
ARTICOL ȘI COMENTARIU de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379657_a_380986]
-
MAI SCUTURĂM PERDEAUA Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375696_a_377025]
-
poveste: A fost odată când a fost; că dacă n-ar fi fost nu s-ar povesti. Noi nu sîntem de pe când poveștile, ci mai dincoace cu vro două-trei zile; de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de oca de fier la un picior și tot i se părea că-i ușor. Zice că era odată un om însurat. Nevasta lui, care avea un copil de țâță, era cam proastă, dar nici soacră-sa nu era tocmai hâtră. Într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Putna. Plata chiriei se făcea însă diferit: 320 lei de carul mocănesc și 148 lei de căruță. Un car obișnuit, care putea fi lungit mai mult sau mai puțin de la „inimă”, putea încărca pe drumurile moldovene în jurul a 1.000 oca (1.291 kg.). Pentru protejarea bucșelor carului și pentru ușurința tracțiunii, osiile se ungeau cu păcură și numai în cazuri foarte rare cu un preparat special numit „săpon de uns carăle”. Iarna, sania lua locul carului. Tracțiunea se făcea cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Principate, nu se punea problema vitezei de transport, ci a posibilității de a-l efectua fără mari sacrificii. Așa se explică de ce în Moldova calul a fost înlocuit în transporturi prin boi. O pereche de boi transporta 1.000 ocale, pe un drum practicabil, cu o viteză de 2-3 km/oră. Evident că o astfel de stare de lucruri nu era de natură să accelereze schimburile comerciale, dimpotrivă, le frâna. Important este însă că în acea perioadă, caracteristica principală a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deoarece prețul lor nu se stabilea prin liberă învoială, ci era impus de către Vistierie, „cu preț hotărât”, cum se spunea. În 1816, pentru un transport de sare de la Tg. Ocna la Țigănești (Tecuci) se plătea 29 lei de mia de oca (1.291 kg). În noiembrie și decembrie 1827, se plătea, pentru <schela> Sculeni, 3,20 lei suta de oca (129 kg), iar în iunie 1827 trei lei suta de oca și „1 leu de miia <de ocă> brudina” tot pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spunea. În 1816, pentru un transport de sare de la Tg. Ocna la Țigănești (Tecuci) se plătea 29 lei de mia de oca (1.291 kg). În noiembrie și decembrie 1827, se plătea, pentru <schela> Sculeni, 3,20 lei suta de oca (129 kg), iar în iunie 1827 trei lei suta de oca și „1 leu de miia <de ocă> brudina” tot pentru Sculeni. Pentru <schelele> Lipcani și Galați, prețul transportului era dublu față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Țigănești (Tecuci) se plătea 29 lei de mia de oca (1.291 kg). În noiembrie și decembrie 1827, se plătea, pentru <schela> Sculeni, 3,20 lei suta de oca (129 kg), iar în iunie 1827 trei lei suta de oca și „1 leu de miia <de ocă> brudina” tot pentru Sculeni. Pentru <schelele> Lipcani și Galați, prețul transportului era dublu față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al transporturilor de sare varia în funcție de greutatea drumului și de distanța la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al transporturilor de sare varia în funcție de greutatea drumului și de distanța la care se transporta. Un cărăuș putea încărca într-un car, la care erau atelați doi boi, în jurul a 1.000 ocale sare (1.291 kg), pentru transportul căreia încasa cca. 32 lei, aproximativ ceva mai mult de un galben în 1828, ceea ce însemna foarte puțin, căci, de obicei, dacă căruța nu se deteriora în dealul ocnelor, aceasta se întâmpla cu siguranță
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost făcut pe șarampoi, ca și acel de pe apa Bârladului de lângă orașul Bârlad. În anul 1829 s-au construit din nou și reconstruit podurile: de la Fundeni, care a costat 2.999 lei și la care s-au folosit 150 oca fier, de la Pașcani, de la Lespezi, pe apa Sușiței un pod de 40 de stânjeni, la Sculeni un pod special pentru negustori, un pod pe apa Crasnei, unul pe apa Putnii la Focșani, un nou pod stătător la Furceni pe Siret
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
40 de stânjeni, la Sculeni un pod special pentru negustori, un pod pe apa Crasnei, unul pe apa Putnii la Focșani, un nou pod stătător la Furceni pe Siret, unul la Onești pe Trotuș, la care s-au folosit 113 oca fier, lucrat de meșteri plătiți cu 20 parale de „oca fier lucrat”. În 1830 se refac podurile de piatră de la Uncești și Telega din ținutul Vaslui, iar la Lipcani se mai fac încă 3 poduri umblătoare. Tot atunci s-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un pod pe apa Crasnei, unul pe apa Putnii la Focșani, un nou pod stătător la Furceni pe Siret, unul la Onești pe Trotuș, la care s-au folosit 113 oca fier, lucrat de meșteri plătiți cu 20 parale de „oca fier lucrat”. În 1830 se refac podurile de piatră de la Uncești și Telega din ținutul Vaslui, iar la Lipcani se mai fac încă 3 poduri umblătoare. Tot atunci s-au reparat podurile de pe Dunăre de la Văleni, Hârșova etc. După cum se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la plutărit. În afara transportului lemnelor, s-au făcut încercări de transportare pe apele interioare ale Moldovei și a altor categorii de produse. La 7 martie 1855, un Costache Vizante „au și pus în lucrare a încărca parte din 100.000 oca sare pe plute” pentru a le transporta la Tulcea și Isaceea. Transportul sării și a altor produse pe râurile moldovenești era posibil numai dacă plutele se amenajau în mod special. De obicei, pe ele se construia câte un pod acoperit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rol hotărâtor în acțiunea de întreprindere a numeroase încercări de navigare pe râurile Moldovei, încercări care au sporit considerabil în condițiile dezvoltării economice a Moldovei în perioada regulamentară. Ion Ghica arăta că un cal poate trage pe apă 100.000 oca, adică de 100 de ori mai mult decât pe o șosea. Deci un avantaj: greutatea transportată - sporită. În al doilea rând, viteza de deplasare este mult mai mare, iar cheltuielile de întreținere și administrare a cursului navigabil și a mijloacelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
teritoriul ținutului Covurlui, caicele puteau transporta pe toată lungimea Siretului. Stărostia Putnei a confirmat și ea că Siretul era navigabil pentru caice până la Călieni. Acest gen de ambarcațiune putea naviga pe acea distanță cu o greutate de 5.000-6.000 oca „și mai mult precât se prepune”. Isprăvniciile Botoșani și Dorohoi au răspuns negativ la întrebarea privitoare la navigabilitatea Siretului și, respectiv, a Prutului. Reiese din aceste informații că Siretul era navigabil pentru caice de la vărsare până la Călieni. Răspunsurile relative la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Reiese din aceste informații că Siretul era navigabil pentru caice de la vărsare până la Călieni. Răspunsurile relative la navigabilitatea Prutului au fost următoarele: isprăvnicia Fălciu arăta că pe teritoriul ținutului, Prutul era navigabil până la Leova pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500 oca. Isprăvnicia Iași a răspuns că pe teritoriul ei Prutul era navigabil, de asemenea pentru caice, din dreptul satului Bădăranii până la Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
19 noiembrie 1835, Vistieria a anunțat că Sfatul cârmuitor a hotărât să se întreprindă adunarea „științelor” necesare în vederea stabilirii măsurii în care Prutul și Siretul pot fi făcute navigabile. Cercetările au stabilit că Siretul putea susține caice (de 5-6.000 oca) până la Călieni, iar Prutul până la Leova și pe mici porțiuni discontinui până la Bădărani (Iași). Principalele piedici în calea navigației le constituiau podurile, iezăturile și morile. Prin anaforaua Sfatului din 30 aprilie 1836, întărită de domn, s-a luat hotărârea să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a sporirii continue a cererii de sare pe piața internă și externă și în primul rând ca urmare a înăspririi până la limita posibilului a exploatării lucrătorilor, producția de sare în Moldova a crescut. În 1810 se extrăgeau aproximativ 17-18 milioane oca (21.947.000 kg-23.238.000 kg), în 1852 între 25-30 milioane oca (32.275.000 kg-37.730.000 kg), iar în anii 1861-1864, la cele în medie anuală peste 10 milioane kilograme sare extrase de la Tg. Ocna se adaugă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în primul rând ca urmare a înăspririi până la limita posibilului a exploatării lucrătorilor, producția de sare în Moldova a crescut. În 1810 se extrăgeau aproximativ 17-18 milioane oca (21.947.000 kg-23.238.000 kg), în 1852 între 25-30 milioane oca (32.275.000 kg-37.730.000 kg), iar în anii 1861-1864, la cele în medie anuală peste 10 milioane kilograme sare extrase de la Tg. Ocna se adaugă încă cel puțin tot atâta sare extrasă de la Slănic și care era apreciată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o moară cu aburi, înființată la Iași (este vorba de moara lui Gueldry - n.n.L.B.) n-ar fi ocazionat cererea sa. D. Ghica a încheiat un contract cu proprietarii morii, potrivit căruia s-a obligat să le livreze un milion de ocale de cărbune de pământ cu 135 piaștri mia de ocale, transportate la Iași. Din această sumă, 80 piaștri sânt absorbiți de cheltuielile de transport, iar 20 până la 25 de cheltuielile de extracție”. Firește că desfacerea cărbunelui, al cărui preț de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]