505 matches
-
chiar în perioada „distanțării” României de URSS din ultimele decenii de comunism românesc. Dar după câștigarea „„războiului rece”” de către lumea occidentală, pe măsură ce aceasta începe să conștientizeze semnificația victoriei și potențialul de consecințe istorice declanșat, ideea unei expansiuni politice a Europei Occidentale care să însoțească expansiunea economică, financiară și tehnologică deja declanșată sub numele de „globalizare” capătă un contur tot mai clar în proiectele de organizare a lumii și în planurile politice, deopotrivă ale Statelor Unite și ale Uniunii Europene. De altfel, însăși
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
națiuni, ieșite brusc de sub constrângerile sistemului mondial. În Europa, popoarele din Balcani, din regiunea baltică, din Europa Centrală și din Caucaz își testează limitele acțiunii independente, în unele cazuri prin forță brută. Proiectele politice de amploare lipsesc cu desăvârșire, Europa Occidentală însăși este divizată și puținii teoreticieni ai noii lumi pe cale de a se naște sunt derutați și, la rândul lor, promovează deruta. În ideologia occidentală, sindromul confuziei (dar și cel al transformării) este bine ilustrat de o schimbare de modă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se face că la sfârșitul anului 2004, șefii statelor Uniunii Europene confirmă oficial decizia de a iniția procedurile de aderare a Turciei, un stat mai degrabă asiatic decât european, aparținând, din perspectiva lui Huntington, mai degrabă civilizației islamice decât celei occidentale și care, vreme de aproape cinci secole, a marcat granița mobilă a lumii occidentale în aceeași măsură în care a însemnat principalul pericol politico-militar la adresa ei. Iar Turcia, considerată de mulți un sfârșit deja prea ambițios al expansiunii Europei Occidentale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istoria prin saltul făcut direct în viitorul unei societăți fără clase - viitor în care era așteptată să ajungă și lumea occidentală. Tranzițiile românești s-au sfârșit, iar România a ajuns ceea ce și-a dorit de secole - o componentă a lumii occidentale dezvoltate! După secole de „rătăciri prin deșert”, românii au ajuns în sfârșit pe „pământul făgăduinței”, adică în Occidentul dezvoltat. Fără îndoială, ca stat, România este în prezent net mai apropiată de lumea occidentală dezvoltată decât era la sfârșitul perioadei comuniste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ai actualei societăți românești postcomuniste vor modifica și vor modela realitățile sociale, economice și culturale pentru a răspunde intereselor lor și raporturilor de putere existente între ei. În modelarea unei asemenea tranziții spontane, atât clasa politică românească, cât și cea occidentală vor fi relativ neputincioase, mai ales că cele mai multe aspecte la care se referă acest proces nu sunt cuprinse în programul lor politic și nu au criterii clare de evaluare. Tranziție spontană: angajați și angajatori Un bun exemplu în acest sens
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Din perspectiva prosperității, primul deceniu al tranziției a fost ambiguu. Șirul de transformări care a urmat a generat procese contradictorii. Așa cum am văzut și în cazul comunismului, prosperitatea este definită social, la intersecția dintre caracteristicile societății românești și caracteristicile societății occidentale adoptate ca model. Tranziția care urmează amestecă procese de creștere a prosperității din cele două modele cu procese care afectează grav prosperitatea populației. Trebuie ținut cont de acest lucru pentru a înțelege de ce, în ciuda succesiunii de crize economice, de pași
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societăți occidentale. Principalul obiectiv al tranziției care urmează este de a construi în România o societate capabilă să producă același tip de prosperitate pe care îl produce societatea capitalistă, democratică și dezvoltată a lumii occidentale în general și a Europei Occidentale în particular. Pentru aceasta trebuie mai întâi să definim caracteristicile prosperității de tip occidental pornind de la realitatea empirică a acesteia, apoi să identificăm diferențele majore dintre prosperitatea produsă de societatea postcomunistă românească și prosperitatea produsă de societatea occidentală și, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Datele din tabelul de mai sus arată că, după primul război mondial, ca urmare a tranziției orientate spre industrializare și a achiziționării pe cale politică a Transilvaniei mai dezvoltate, România se afla într-un moment de răscruce al evoluției sale. Lumea occidentală însăși se afla într-un moment de răscruce, căci era divizată în două. Pe de o parte societățile cele mai dezvoltate ale acesteia, ilustrate în tabel prin Marea Britanie și SUA, capabile să producă încă din 1938 de peste cinci ori mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societățile dezvoltate că cercetarea științifică și industria cunoașterii joacă un rol extrem de important în producția de dezvoltare - de la producția de noi tehnologii la producția de tehnici de management, deopotrivă public și privat. Mai știm, de asemenea, că aproape în toată lumea occidentală această industrie a cunoașterii este concentrată în universități. Prin urmare, pentru susținerea ei sunt necesare investiții considerabile în universități - în consecință, mecanismele de redistribuire a resurselor către universități sunt esențiale pentru a asigura dezvoltarea și prosperitatea societăților capitaliste occidentale. Aceste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
regulile expansiunii capitalului nu se suprapun neapărat cu deschiderile pe care le produce inițiativa politică. Așa se face că, în plină expansiune către est a Europei dezvoltate, capitalul occidental a „colonizat” și a produs dezvoltarea într-un ritm accelerat a occidentalei Irlande, de care părea să fi uitat în toată perioada de după al doilea război mondial, și mai puțin a nou-venitelor țări est-europene. În aceste condiții restrictive de expansiune limitată și în etape a Europei dezvoltate către est, țările care au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fără Îndoială, pe perioada următoare, cu atat mai mult cu cât autorul este unul dintre protagoniști. Paradigmă ideologică dominantă nu mai este realismul socialist, ci «protocronismul», cuvânt inventat pentru a desemna prioritățile istorice românești asupra altor culturi, În particular cele occidentale. Această invenție nu aparține aparatului ideologic de partid, ci unui respectabil profesor universitar, pe deasupra și fost deținut politic, a cărui origine și traiectorie nu seamănă prin nimic cu cele ale naționaliștilor de serviciu. Ideologi de partid, ziariști și critici literări
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Kriegsgefangenen umzuschulen und zu Antifaschisten zu machen” (reconvertirea prizonierilor de război și transformarea lor În antifsciști); cf. Wolfgang Leonhard (1990, p. 177). Este vorba În primul rînd despre țările unde partidele comuniste luaseră puterea, dar și multe dintre partidele Europei Occidentale (Italia, Franța) sau de aiurea (Brazilia) și-au Înființat propriile școli. În RDG, partidele asociate la putere de partidul comunist dispuneau și ele de școli pentru pregătirea propriilor cadre, dar organizarea acestora a fost restrânsă la cursuri de scurtă durată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
el), dar care, în același timp, este în bune relații cu tatăl propriu-zis? 7.3. Alternative nonmaritaletc 7.3. Alternative nonmaritale" 7.3.1. Persoane singure (celibatul)tc "7.3.1. Persoane singure (celibatul)" În special în țările puternic dezvoltate occidentale, o parte tot mai mare a populației formează gospodării cu o singură persoană. Aceasta pentru că numărul văduvelor este ridicat, a crescut durata medie de viață și diferența de vârstă la căsătorie. Apoi, tinerii se căsătoresc la o vârstă mai avansată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și teroare (nu întâmplător într-un roman e resuscitată figura torționarului Țurcanu, din închisoarea piteșteană de „reeducare” care acum acționează în libertate, iar în altul se evocă și masacrul din Piața Tien An Men). În ipostaza postdecembristă și în cea occidentală, ea înseamnă dispariție a simțului axiologic și răsturnare diabolică a valorilor, dezeroizare și desacralizare, uniformizare și depersonalizare, somnul conștiinței și dictatura lui „Nimeni”. Iar în cazul distopiei prospective, echivalează cu existența în „postreligie”, „contrainițierea”, destine „necoagulate” și lipsite de orice
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
asupra Orientului. Occidentul are o pondere secundară în aceste „Istorii” și apare întotdeauna în raport cu împăratul din Bizanț și cu creștinismul (dacă nu cu Biserica - sau bisericile) oriental. Lumea bizantină, încă solidă și doar relativ zguduită de invaziile barbarilor, spre deosebire de cea occidentală, vrea să propună o istoriografie triumfală, care să înregistreze evenimentele din Orientul prosper și, ca atare, închide ochii în mod voit în fața nenorocirilor care se abat asupra Occidentului: istoricii greci spun puține lucruri, atunci cînd nu tac cu desăvîrșire, despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al holerei (echivalată anterior cu „atmosfera putridă”) și includerea ei Între maladiile epidemice letale 5. Treptat, În Persia cel puțin, iar prin ecoul religios islamic În Panjab și India, medicina tradițională Începe să absoarbă anatomia patologică europeană, iar introducerea terapeuticilor occidentale transmise prin diplomați și călători va constitui un terminus post quem important În privința globalizării civilizației asiatice abia redescoperite În Europa 1. Confluența dintre medicină, voiaj și cercetări asiatice e prodigioasă acum. Despre Memorial Ranjit Singh de la Amritsar, căruia i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un text apărut În 2002, Marlène Laruelle a punctat rapid În favoarea unui mic clasament al realității (și construcției ei retorice) a „podului”, „răscrucii”, „interferenței” euro-asiatice exprimate de culturi și civilizații aflate la frontiera orientală a Europei și deopotrivă la cea occidentală a Asiei, sau Înglobându-le: În primul rând Rusia, apoi Turcia - care, În secolul XX, și-a legitimat reconstrucția politică și economică prin această temă, cu rezultatele pozitive care se cunosc -, apoi, Într-o mai mică măsură, Ungaria și Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Virgil Ierunca). Aventură de la libertad (1966) dezvolta ideea libertății că aventură și „soarta” libertății în perioada contemporană. S-a remarcat că, „deși exprimată aici în limba spaniolă, gândirea lui Uscătescu se vădește a fi o gândire românească, si ca atare occidentală, binevenită într-un moment în care românii încep să-și dea seama cât de grea este alienarea prin adeziune [...] la o falsă universalitate” (Horia Stamatu). Teatro occidental contemporáneo (1968) este o panoramă a dramaturgiei secolului al XX-lea, în care
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
bunurile și serviciile necesare individului. Complementar, „statul bunăstării” oferă suportul necesar indivizilor care nu se pot integra în sistemul economic (serviciile de asistență socială) și dezvoltă serviciile sociale fundamentale (învățământ, sănătate, asistență socială). Se poate spune că în țările capitaliste occidentale dezvoltarea se realizează, în primul rând, prin atomizarea agentului economic și efortul acestuia. În aceste societăți, preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut, în consecință, referitor nu la comunitățile „normale”, angrenate eficient în sistemul economiei globale de piață, ci, ca excepție
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este să descriem folosirea bunurilor de consum rare ca un set de practici culturale mai degrabă decât ca relații sociale (ca în cazul descrierii strategiilor). Practicile asociate consumului (Campbel, 1995, p. 102) în această perioadă seamănă cu situația claselor muncitoare occidentale de dinaintea apariției statelor bunăstării și cu raționalizările din timpul celui de-al doilea război mondial mai degrabă decât cu practicle de consum din țările occidentale ale anilor ’80. Folosind eticheta sugerată de Daniel Miller (1995, p. 16), vom organiza descrierea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
R. Popescu, Nichita Stănescu și Marin Sorescu”. Identificând teza principală a lui Ion Bogdan Lefter - „există un postmodernism românesc incontestabil, anticipat în anii ’60 și definitiv instalat în anii ’80, care sincronizează, dar nu prin imitație, cultura română cu cea occidentală. Postmodernismul este rezultatul unei evoluții organice a culturii române și, pe alt plan, al rezistenței prin cultură și al unei bătălii canonice pe care această generație a purtat-o nu doar în numele ei personal, ci și în al întregii culturi
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Există un proces tot mai clar de conștientizare independentă la nivelul tuturor claselor și grupurilor care compun societatea contemporană a propriilor lor poziții și interese. Pe de o parte, se cristalizează, cu tot mai multă evidență, conștiința caracterului angajat alsociologiei occidentale dominante: critica implicațiilor conservatoare ale sociologiei parsonsiene, de exemplu, sau a opțiunii patronale în sociologia industrială. Pe de altă parte, apar analize tot mai articulate caredezvoltă punctul de vedere al claselor și grupurilor sociale oprimate și marginalizate: clasa muncitoare, țărănimea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
moderne, ci, după cum s-a văzut, pentru toate societățile caracterizate printr-un grad suficient de diferențiere internă. Interesante pentru analiza funcțiilor ideologice ale istoriei sunt temele de inspirație marxistă, relansate de către orientările critice actuale. Critica ideologică marxistă a practicii istorice occidentale academice scoate în evidență tocmai adânca angajare socială și ideologică a acesteia, sub aparența obiectivității și a neutralității. Istoria este părtinitoare nu numai „în interior”, ci și „în exterior”. Henry S. Commager apreciază cu resemnare că „istoria este verdictul națiunii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
românești din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare: să fie acceptată ideologic și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite să fie Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
utilă, dar și să evite să fie Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip științific; În fine, să-și identifice o poziție În raport cu complexul teoretico-ideologic marxist-leninist. Strategia ,,valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al adoptării paradigmei acesteia. Sociologia românească În perioada comunistă s-a plasat la un nivel micro și sectorial și a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Astfel, sociologia românească s-a orientat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]