289 matches
-
ce au, în mod obișnuit, localizare multiplă: tuberculomul, abcesul cerebral și scleroza multiplă. Localizarea tumorilor endocraniene este, în ~65% dintre cazuri, supratentorial și doar în 35% din cazuri subtentorial ! Ordinea procentuală a ocupării lobilor hemisferelor este frontal, temporal, parietal și occipital. În ceea ce privește meningioamele, acestea sunt localizate: 1. Supratentorial (cele mai multe); 2. În fosa cerebrală posterioară (destul de rare). 1. Meningioamele situate supratentorial Pot fi: 1.a. de convexitate, sau pot fi situate 1.b. la baza craniului (în etajele: anterior, mijlociu sau posterior
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
câmp 8 (devierea capului spre partea leziunii; pseudocoree sau spasm de torsiune; lateropulsiune ipsilaterală), crize jacksoniene motorii și tulburări psihice de tip frontal. Meningioamele situate în partea posterioară a convexității dau semne și simptome datorate compresiunilor executate la nivelul lobilor occipitali și recidivează frecvent postoperator. 1.b. Meningioamele situate la baza craniului. Cele mai frecvente sunt: 1.b.1. Meningioamele șanțului olfactiv, localizate uni- sau bilateral (Fig. 3.). Acestea iau naștere la nivelul apofizei crista galli sau la nivelul șanțului olfactiv
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
A. oftalmică (ram din A.C.I.). 2. A. faringiană ascendentă, care dă: 1-2 ramuri meningeale sub numele de arter(a)e meningee posterioar(ă)e care pătrund(e) în craniu prin gaura ruptă anterioară și-artera timpanică inferioară. 3. A. occipitală, din care se desprind: două ramuri terminale (lateral și medial), numeroase colaterale musculare, un ram meningeal și mai multe ramuri mastoidiene. 4. A. auriculară posterioară, din care are originea, uneori, artera stilomastoidiană. 5. A. tiroidiană superioară, din care nasc artera
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ARAN-DUCHENNE și însoțită de tulburări neurovegetative vasomotorii, sudorale și termice). II.3. SINDROMUL LOBULUI TEMPORAL Lobul temporal este situat sub scizura lui SYLVIUS pe fața externă a hemisferului cerebral. Inferior și posterior de scizura lui SYLVIUS se continuă cu lobul occipital, fără o limită precisă. Sub scizura lui SYLVIUS, pe fața externă, se găsesc două șanturi care delimitează circumvoluțiunile temporale I-a, a II-a și a III-a. Pe versantul inferior al scizurii lui SYLVIUS se găsește circumvoluția transversă HESCHL
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în teren. 5.4. Crizele vegetative Acestea însumează: dureri precordiale, palpitații, modificări ale respirației, salivație excesivă, etc. 5.5. Tulburări ale funcției somn-veghe La acești bolnavi s-au înregistrat hipersomnii și chiar manifestări de tip narcoleptic. II.4. SINDROMUL LOBULUI OCCIPITAL Lobii occipitali ocupă zonele posterioare ale hemisferelor și au, pe față externă, trei circumvoluțiuni, delimitate de două șanțuri. Este separat de lobul parietal prin scizura perpendiculară externă. Pe fața internă se află cuneusul, delimitat de scizura perpendiculară internă și scizura
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
5.4. Crizele vegetative Acestea însumează: dureri precordiale, palpitații, modificări ale respirației, salivație excesivă, etc. 5.5. Tulburări ale funcției somn-veghe La acești bolnavi s-au înregistrat hipersomnii și chiar manifestări de tip narcoleptic. II.4. SINDROMUL LOBULUI OCCIPITAL Lobii occipitali ocupă zonele posterioare ale hemisferelor și au, pe față externă, trei circumvoluțiuni, delimitate de două șanțuri. Este separat de lobul parietal prin scizura perpendiculară externă. Pe fața internă se află cuneusul, delimitat de scizura perpendiculară internă și scizura calcarină. Inferior
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
scizura perpendiculară externă. Pe fața internă se află cuneusul, delimitat de scizura perpendiculară internă și scizura calcarină. Inferior se află lobul lingular, unit, în partea sa anterioară, cu circumvoluțiunea hipocampică a lobului temporal. Prin ariile 17, 18 și 19 lobul occipital reprezintă extremitatea corticală a analizatorului vizual. Câmpul 17 are rol în percepția luminoasă elementară (aria striată). Această arie se află pe fundul și pe cele două buze ale scizurii calcarine. Câmpul 18 se află pe fața internă a acestui lob
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
percepția luminoasă elementară (aria striată). Această arie se află pe fundul și pe cele două buze ale scizurii calcarine. Câmpul 18 se află pe fața internă a acestui lob, deasupra și dedesubtul câmpului 17, precum și pe fața convexă a lobului occipital, aflându-se în strânsă și directă conexiune cu câmpurile 19 și 17 și primind, în același timp, tracturile fibroase nervoase din pulvinar. Câmpul 18 mai are legături și cu analizatorul motor intervenind în procesul de condiționare și ducând astfel la
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
17 dar și din câmpurile 22, 39, 40, 3, 1, 2, 5 și 7. Printr-o acțiune complexă are loc combinarea diverselor imagini în simboluri și la apariția funcției superioare care este limbajul. Afectarea prin procese tumorale a cortexului lobului occipital determină urmatoarele semne și simptome: a) Tulburari ale campului vizual 1. Hemianopsia. S-au constatat următoarele forme de hemianopsie: 1.1. Hemianopsia homonima laterală dreaptă sau stângă de partea opusă leziunii, este determinată de leiziuni la nivelul scizurii calcarine. 1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Agnozia vizuală spațială (bolnavul nu poate localiza obiectele în spațiu; pierzaâd noțiunea de distanță, direcția și orientarea nu poate descrie un intinerar, nu poate localiza pe hartă un reper rătăcindu-se în locuri cunoscute anterior). c) Halucinațiile vizuale Halucinațiile vizuale occipitale pot fi simple sau complexe, bi- sau tridimensionale, statice sau animate, alb-negru sau color. S-au consemnat astfel diferite tulburări ale vederii, manifestate prin modificări ale formei obiectelor, inversări ale lor, micșorarea lor - vedere liliputană - sau mărirea lor - vedere guliveriană
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
oarbe dar și viziuni colorate sau halucinații care constituie aura crizei și care au valoare localizatoare a procesului patologic și, bineînțeles, de criză paroxistică motorie propriu-zisă. e) Tulburări ale motilității oculare Tulburările motilității oculare consemnate în procesele tumorale ale lobilor occipitali sunt: 1. Paralizii ale mișcărilor conjugate ale ochilor; 2. Paralizia psihică a privirii cu aderarea ei la un punct fix; 3. Tulburări de fixare reflexă a privirii; 4. Tulburări în percepția duratei și a vitezei mișcărilor. În leziunile extinse hemisferice
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mișcărilor conjugate ale ochilor; 2. Paralizia psihică a privirii cu aderarea ei la un punct fix; 3. Tulburări de fixare reflexă a privirii; 4. Tulburări în percepția duratei și a vitezei mișcărilor. În leziunile extinse hemisferice ce interesează bilateral scoarța occipitală, lobul parietal și, uneori, lobul frontal, s-au înregistrat tulburări în localizarea precisă a obiectelor în spațiu prin vedere, paralizia psihică a privirii, apraxie de îmbrăcare și alexie (Sd. Balint). CAPITOLUL IV ASPECTUL MENINGIOAMELOR PE RADIOGRAFIILE DE CRANIU Dezvoltându-se
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
8 cm/secundă, în arteriole de 0,28 cm/secundă iar la nivelul capilarelor 0, 5mm/ secundă. Sistemul arterial carotidian intern se opacifiază începând cu arterele lobului frontal, apoi arterele lobilor parietal și temporal aproape simultan și apoi arterele lobului occipital. 7. Substanțe de contrast folosite în angiografiile carotidiene: a) IONICE-TRIIODATE: 1. UROGRAFIN - Schering, UROMIRO - Bracco. Formula chimică: soluție apoasă injectabilă a sării metil-glucaminice a acidului N,N/diacetil-3,5-diamino-2,4,6-triiodbenzoic, în concentrație de 75%; 2. TELEBRIX 38 - Guerbet-Aulnay sous
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Exemple de pediculi de insertie la cazuri de meningioame de convexitate. ORIGINEA PEDICULILOR DE INSERȚIE Originea pediculilor de inserție poate fi în: 1. Artera carotidă externă și ramurile sale (Fig. 26 și 27): A.M.M., A. faringiană ascendentă sau A. occipitală. 1.a. A.M.M. are un teritoriu vascular întins la aproape toată bolta craniului, la 2/3-le externe ale etajelor anterior și mijlociu ale bazei craniului, la periferia cortului cerebelului și la coasa creierului în zona adiacentă marginii sale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
anterior și mijlociu ale bazei craniului, la periferia cortului cerebelului și la coasa creierului în zona adiacentă marginii sale aderente. 1.b. A. faringiană ascendentă, printr-un ram meningeal, irigă duramater a feței posterioare a stâncii, periferia anterioară a găurii occipitale și baza clivusului. 1.c. A. occipitală irigă, în jos, prin ramul petromastoidian și printr-un ram inconstant parietal, duramater a scoicii occipitalului, în zona fosetelor occipitale iar, în sus, depășește cortul cerebelului și ajunge la nivelul joncțiunii parieto-occipitale. Fig
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
periferia cortului cerebelului și la coasa creierului în zona adiacentă marginii sale aderente. 1.b. A. faringiană ascendentă, printr-un ram meningeal, irigă duramater a feței posterioare a stâncii, periferia anterioară a găurii occipitale și baza clivusului. 1.c. A. occipitală irigă, în jos, prin ramul petromastoidian și printr-un ram inconstant parietal, duramater a scoicii occipitalului, în zona fosetelor occipitale iar, în sus, depășește cortul cerebelului și ajunge la nivelul joncțiunii parieto-occipitale. Fig. 27. Fig. 28. Fig. 27 și 28
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ram meningeal, irigă duramater a feței posterioare a stâncii, periferia anterioară a găurii occipitale și baza clivusului. 1.c. A. occipitală irigă, în jos, prin ramul petromastoidian și printr-un ram inconstant parietal, duramater a scoicii occipitalului, în zona fosetelor occipitale iar, în sus, depășește cortul cerebelului și ajunge la nivelul joncțiunii parieto-occipitale. Fig. 27. Fig. 28. Fig. 27 și 28, scheme: Vascularizația meningioamelor, pediculi de inserție, baza craniului (Fig. 27) și convexitatea craniului (Fig. 28): 1. A. M.M.; 2. A.M.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii anterioare a coasei creierului. - Din A. pericaloasă ramuri ce irigă marginea liberă a coasei creierului. 3. A. vertebrală care trimite și ea un ram meningeal sub nivelul găurii occipitale și care, după ce pătrunde în craniu, se distribuie dureimater a periferiei posterioare a găurii occipitale, părții posterioare a coasei creierului și în vecinătatea teascului lui HEROPHIL. În concluzie, convexitatea craniului (duramater cerebrală) este irigată din A.M. M. (ram din A.C.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
creierului. - Din A. pericaloasă ramuri ce irigă marginea liberă a coasei creierului. 3. A. vertebrală care trimite și ea un ram meningeal sub nivelul găurii occipitale și care, după ce pătrunde în craniu, se distribuie dureimater a periferiei posterioare a găurii occipitale, părții posterioare a coasei creierului și în vecinătatea teascului lui HEROPHIL. În concluzie, convexitatea craniului (duramater cerebrală) este irigată din A.M. M. (ram din A.C.E.) la care se adaugă, în porțiunea anterioara, A.M.A. (ram din A. etmoidală anterioară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de abrevieri ACA = Artera cerebrală anterioară ACI = Artera carotidă internă ACE = Artera carotidă externă ACM = Artera cerebrală medie ACP = Artera cerebrală posterioară AMA = Artera meningee anterioară AMM = Artera meningee mijlocie Angio CT = Angiografie CT Angio RM = Angiografie RMN AO = Artera occipitală AP = Artera pericaloasă ATS = Artera temporală superficial CBF = Flux sanguin cerebral CT = Computer tomografie DSA = Angiografie cu substracție digitală FLAIR = Fluid-attenuated inversion recovery FSC = Flux sanguin cerebral GDC = Spire detașabile GUGLIELMI (antene Guglielmi) HIC = Hipertensiune intracraniană LCR = Lichid cefalorahidian MAV
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și putem acționa rapid și eficient în situațiile critice. * Reglajul tetierei - trebuie realizat în așa fel încât să putem sprijini capul pe tetieră fără să înclinăm capul spre înapoi, tetiera fiind ridicată cu zona sa de susținere, până la nivelul zonei occipitale. Dacă tetiera este prea coborâtă, în cazul unui accident din spate, poate apărea fractura la nivelul colanei cervicale. 2. Reglarea coloanei volanului din punct de vedere al reglajului pe înălțime al coloanei volanului, poziția adoptată trebuie să permită rotirea volanului
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
ascendent al trunchiului cerebral (creierul "negânditor"). Aceste impulsuri scot din engramele memoriei ale hippocampusului imagini vizuale disparate care, asociate, creează ciudățenia visului. Acest fenomen, din punct de vedere electroencefalografic, se caracterizează prin apariția undelor ascuțite în zonele pontine, geniculate și occipitale, numite "ponto-geniculo-occipitale" (PGO). Schopenhauer (vezi Cap. II, nota 23 și Cap. III, nota 18) a intuit acest adevăr în fraza: "Nebunia este un vis lung, visul este o nebunie scurtă". Fraza lui Schopenhauer este redată pe fondul celebrului tablou al
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
examinatorul din fața sa, fără a-l vedea, dar nu recunoaște că nu-l vede. N.G. prezenta, la examenul ocular, tensiunea intraoculară, câmpul vizual, electrooculografia și examenul de retină al mișcărilor oculare normale. Leziunea agnozică era localizată în conexiunile dintre analizatorul occipital primar și ariile asociative. N.G. suferea de o agnozie de vedere ("orbire corticală"). Comportamentul net diferit dintre un orb (care cunoaște conștient că este orb) și unul care nu cunoaște (nu e conștient că este orb) stabilește diagnosticul de agnozie
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
un obiect sau un grup de obiecte văzute. Numirea obiectului, desenarea lui sau reprezentarea lui prin gesturi, este imposibilă. În agnozia de obiect bolnavul are acuitatea vizuală și toate examenele oculare normale, leziunea localizată fiind în ariile asociative ale lobilor occipitali și temporali (determinări prin fRMN - McCarthy, 1986). Dacă obiectul agnostic are miros, face un zgomot specific, este pipăibil, este așezat într-o vecinătate fixă, devine recognoscibil și agnosticul îl identifică; altfel nu. Dacă obiectului (identificat prin stratagema de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
deseneze din memorie un măr, o carte deschisă și o corabie cu pânze. Le-a desenat. Agnozie spațială cu neglijarea câmpului vizual stâng Investigarea creierului lui D.F. cu ajutorul RMN funcțional (James și colab., 2003) a arătat leziuni ale ariilor asociative occipitale și ale ariilor asociative parieto-occipitale. Aceleiași bolnave D.F. i s-a prezentat un pat și o imagine amorfă plină de puncte dezordonate. Examenul de RMN funcțional nu arată nicio diferență în activitatea cerebrală (la prezentarea celor două imagini separate). La
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]