321 matches
-
Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului CĂUTARE AMBIGUĂ Eu aș putea oricând să te omor În visele avute ca fațadă. Dar te ”strivesc” în lacrimă cumva Când geana îți aruncă o ocheadă. Mi-au trebuit milenii să te aflu Sihastră și străină depotrivă. Când mi te chem văd că îmi piere glasu’ Dar mintea tot îmi e intuitivă. Îmi este interzis să te ucid Chiar dacă e acum în gândul meu. Căci pentru
CĂUTARE AMBIGUĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370664_a_371993]
-
străină depotrivă. Când mi te chem văd că îmi piere glasu’ Dar mintea tot îmi e intuitivă. Eu aș putea oricând să te omor În visele avute ca fațadă. Dar te ”strivesc” în lacrimă cumva Când geana îți aruncă o ocheadă. Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: CĂUTARE AMBIGUĂ / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul VI, 04 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CĂUTARE AMBIGUĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370664_a_371993]
-
înapoi, studiază un pic individul, vezi dacă îți mai place și din alt punct de vedere. Dacă rămâi la părerea că simpla reacție a corpului tău e „îndrăgostire”, atunci cel mai probabil scenariu este după cum urmează: față începe să arunce ocheade prin jur, e încântată de răspuns, are impresia că e singura care crește prin clasa aceea, e flatata de orice atenție i se acordă, mitul Cenușăresei prinde viață. Mai tarziu, e posibil să și facă o căsătorie timpurie, împotriva voinței
JOCURILE FOAMEI (5) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369689_a_371018]
-
nr. 1073 din 08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului ne-am întâlnit parcă în vise prima dată în parc și am plutit cu aceeași barcă pe lac ne reîntâlnim pe stradă eu pe un trotuar tu pe celălalt ne aruncăm ocheade ca și cum ne-am arunca discuri cu muzică de la unu la altul tu atârni în câte un copac o sticluță cu o picătură din parfumul tău port în brațe un buchet imens de trandafiri și arunc spre tine câte un boboc
SUNT UNELE CLIPE DIN ZILELE NOASTRE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353322_a_354651]
-
Nici la alte dobitoace: Fără sex și fără țâțe, N-are nimeni ce-ți mai face! - Tu cu vocea ventrilocă Nu vezi că n-ai nici un haz? Ai o țâță ca de cocă, Scursă de pe aragaz! - Făcuși și tu o ocheadă Și-ai rămas cu ochiu-nchis: Cum să-nveți tu la cireadă, Ce e ăla, un dichis? - Ai ieșit și tu pe stradă Și-ai rămas cu... pușca goală Fuge lumea de dă-n boală Numai să nu te mai vadă
DISPUTA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358974_a_360303]
-
au mai ițit vânătăi, zgârieturi și sângerări neglijabile; nimeni nu e suficient de vioi să urmărească orice mișcare, mai contează și pe cumințenia complice a subiectului vizat. Dar l-am convins că are rău de înălțime și am depistat orice ocheada admirativa destinată clădirilor vertical-supraponderale. A înnegrit zeci de pagini cu lozinca: "Căderile de la etaj sunt cele mai rele." .... Doar ca să mă trezesc cu el zdrobit, livrat în miez de noapte de voluntari cu suflet, la ușă de la intrare. Cu umărul
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
au mai ițit vânătăi, zgârieturi și sângerări neglijabile; nimeni nu e suficient de vioi să urmărească orice mișcare, mai contează și pe cumințenia complice a subiectului vizat. Dar l-am convins că are rău de înălțime și am depistat orice ocheada admirativa destinată clădirilor vertical-supraponderale. A înnegrit zeci de pagini cu lozinca: "Căderile de la etaj sunt cele mai rele." .... Doar ca să mă trezesc cu el zdrobit, livrat în miez de noapte de voluntari cu suflet, la ușă de la intrare. Cu umărul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
au mai ițit vânătăi, zgârieturi și sângerări neglijabile; nimeni nu e suficient de vioi să urmărească orice mișcare, mai contează și pe cumințenia complice a subiectului vizat. Dar l-am convins că are rău de înălțime și am depistat orice ocheada admirativa destinată clădirilor vertical-supraponderale. A înnegrit zeci de pagini cu lozinca: "Căderile de la etaj sunt cele mai rele.".... Doar ca să mă trezesc cu el zdrobit, livrat în miez de noapte de voluntari cu suflet, la ușă de la intrare. Cu umărul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
ULTIMUL VALS Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului Sala de bal era o feerie de lumini. Strălucirea candelabrelor se reflecta în sclipirea bijuteriilor ce împodobeau trupurile femeilor gureșe. Discutau afectate, aruncând ocheade domnilor din jurul lor. Într-un colț, participant neimplicat, dar fin observator, bărbatul în frac negru cu plete întunecate, ușor ondulate pe gulerul imaculat al cămășii, privea indolent mulțimea pestriță din jurul său. Îl amuzau gesturile doamnelor...încercau, ostentativ, să atragă atenția
ULTIMUL VALS de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360023_a_361352]
-
mirajului neantului, nu induce doar păcate grosiere, precum crima de la # Colectiv sau blasfemiile din spațiul public din ultimele zile, ci și erori infinitezimale, precum o virgulă disonantă, o intenție care nici n-a apucat să fie formulată în gând, o ocheadă plină de invidie care n-a durat decât o fracțiune de secundă, sau un cuget greșit despre Dumnezeu. E de mirare că în vacarmul unui holocaust și a unei revolte ivite după 25 de ani de agonie sub cizma neocomunistă
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
jumătate de secol am participat la eticheta complicată a Curții, cu toate detaliile ei meticuloase. Sunt precum un tablou din galeria de portrete imperiale. Când stau așezată pe tron, înfățișarea mea e grațioasă, plăcută și calmă.” „Imparateasa Orhidee este o ocheada imaginară aruncată în lumea intrigilor din Orașul Interzis, o carte despre puterea și violența sexului, despre loialitate și trădare, despre ultima și mult ponegrita împărăteasă a Chinei.” (The Guardian) Impărăteasa Orhideea, este de fapt o femeie, ca oricare alta, mamă
Anchee Min: Impărăteasa Orhidee. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339280_a_340609]
-
cărții este comunitatea școlară, iar inima acesteia - care pulsează și irigă neîntrerupt cu apă vie arterele lăcașului sunt zecile de dascăli și școlari care am fost. Citind-o, vom retrăi emoția așezării în bancă și a ieșirii la tablă, nevinovata ocheadă salvatoare către colegul de-alăturea, "îmbujorarea"la scotocirea după surse "liber alese"și drastic pedepsite, hărmălaia recreațiilor, scărțâitul băncilor și al cretei pe tablă (cu concluziile trase în astfel de cazuri), etc.Toate au intrat în fluxul inexorabil și imperturbabil
PREFAŢĂ LA O MONOGRAFIE ŞCOLARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340814_a_342143]
-
nu mai elibera poze ca o scoică aduna nisip dintr-o clepsidră în apropiere la capătul străduței pe soclu Ovidiu era îngândurat m-am așezat protector lângă el ca lângă trecutul meu doi stingheri care totuși ne spionam cu o ocheadă privea marea cu spatele la muzeu iar eu acea farfurie zburătoare deasupra moscheii ce parcă dorea să zboare către alt timp mă imaginam un derversh ce dansează sufi și la final în loc să-mi găsesc liniștea rămâneam acolo sus descoperit ca un felinar
AMINTIRILE PE SCĂRI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340925_a_342254]
-
ani, arăta de parcă nu ar fi fost profesoara lor, ci colega de clasă. Putea desigur trezi vise erotice adolescenților cărora le preda româna. Fetele îi admirau eleganța și bunul gust, de care dădea dovadă. Mai puțin Brigitté, care arunca distrată ocheade prelungi peisajului ce se vedea pe fereastră. Natura întreagă părea să fi pus stăpânire pe ea, aruncând-o printre frunzele copacilor din fața liceului, care dansau la fereastră sub adierea unui vânticel de sfârșit de martie. Simțea că a intrat într-
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
care făceau parte din grupul lor “select”. Știa că el este mărul discordiei dintre Brigitté și Aveline, că era la un pas să provoace un cataclism între cele două bune colege și prietene, prin declarațiile sale înflăcărate față de una și ocheadele cu semnificație precisă față de alta, culminând cu trădarea primei, în favoarea Avelinei. - Brigitté, iată ce am în mână... și îi întinse vesel biletul. - Raul... cum ai reușit? Sări Brigitté bucuroasă de gâtul tânărului și îl sărută pe ambii obraji de față
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
ce sunt! Bine că mi-am dat seama! O cheamă Flori! Este prietenă cu Diana! Dacă fac vreo prostie, mă mănâncă fina cu fulgi cu tot! Mai bine stau în banca mea! Flori - ora 12:32 Nesimțitul! Ce libidinos! Ce ocheade îmi aruncă! Se face pielea găină pe mine! Brrrr! E o vorbă: „câți cu nădragi, toți ți-s dragi”, dar se aplică pentru femei! Pentru bărbați ar fi: câte cu fuste, toate ți-s dragi! Nu rimează, dar ideea este
SĂGEATA LUI CUPIDON I (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342324_a_343653]
-
sunt la cinema. # Îți iubesc fața ovală, Cu mirări de catifea Cănd adorm la tine-n poală Și plutesc pe-un fulg de nea. # Te iubesc așa întreagă, Chiar de-ai fi pe jumătate Pe căt ești de diafană Cu ocheade bosumflate . # Te iubesc atunci cănd taci, Și mai mult cănd îmi vorbești, Parcăești un cămp de maci, Și ce-mi place cum găndești! # Îți ador și fundul care, E rotund și delicat, Cănd îl văd mă iau frisoane Și dorințe
DECLARAŢIE DE DRAGOSTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342639_a_343968]
-
slab cu mărul lui Adam bine evidențiat și flirtează subtil pe o voce subțire, deși vorbește în numele pronumelui personal „noi", care „doar ce ne-am mutat aici și e foarte bine". Mai bifez niște perechi de sinonime și sar niște ocheade, dar revin pe baricade când el se oferă să-i dea numărul de telefon, că „doar stăm așa aproape acum, putem să ne ajutăm". Ea se caută în geantă cu emoțiile unei adolescente ferite de era smartphone - noroc că e
„Dă, Doamne, ca ai mei să divorțeze”. Familia tradițională trăită de un copil de 11 ani () [Corola-blog/BlogPost/338020_a_339349]
-
o pauză scurtă pentru a-și da jos jacheta flaușată și pentru a-și tampona fruntea cu un șervețel. -Olàlà, ils sont comme les enfants! chicoti și Solitarul. Între timp, se apropiaseră și Miramoț, Diplomatul, Doc și Patriarhul. Își aruncau ocheade, intrigați și gândindu-se la efectele prelungite ale chefului din ajun, stropit din belșug cu vin ales... Papa și Babacul nu conteneau cu strigătele ba, mai mult, începuseră să-și arunce și deprecieri de genul hai, că te-ai ramolit
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
includ perechi amoroase de zei și zeițe ca si cum ar fi ființe umane. În timp ce unele reprezintă uniunea energetică dintre bărbat și femeie, următoarele dezvăluie voluptatea esențială legăturii sexuale. Templul Lakshman are un număr mare de asemenea sculpturi. Dar pentru numai o ocheada pe furiș a celestelor nimfe, trebuie văzute și templele Vamana, Parsvanath, Adinath, Duladeo, Viswanath, Devi Jagadamba și, nu în ultimul rând, Kandariya Mahadev. Sunt trei grupuri ce alcătuiesc complexul de temple de la Khajuraho, Kapadia își strânge kamesha și șalvari și
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
care maria răspunse , aproape fără grai: -La cât îmi cunoști gusturile, v-a fi imposibil sa nu-mi placă! și într-adevăr, cina a fost delicioasă. Nu se grăbeau, au savurat pe îndelete fiecare fel de mâncare printre zâmbete și ocheade aruncate unul celuilalt. La un moment dat, Victor, aduse în discuție un subiect pe care nu-l abordaseră niciodată. Mutarea! Luându-și un aer cât se poate de profesional spuse: -Draga mea, de ceva vreme mă tot gândesc la un
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
întrebi apoi, la ce gândesc... știi bine, că nu pot să mă prefac, mai bine tac, pot chiar, s-aștept, să-mi scrii n`apoi, cănd cerul meu, s-aduce-n treaba lui, haotic, portret de metamorfoza, adunat dintre cuvintele, din mare, ocheade femeilor absențe, pierdute-n zare, iertându-mă, c-am fost mereu așa, lăsat, la poarta cerului plumburiu, anunțând furtuni de vânt, cu ploi de apă vie, păcătosul, fără de cuvinte, doar cu cele, ale tale, scrise pe cer albastru, căutându-mă
ARUNCÂND CUVINTELE ÎN MARE de COSTI POP în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381342_a_382671]
-
Hole fără suflet. QUASAR Modulându-și undele oarbe, quasarul se deplasează empiric spre roșu, ca soarele spre cuibul său occidental, născând nelirice extaze în măștile turtite ale timpului, numărând consternările entuziasmului din celulele inteligenței umane... Ne pipăie quasarul distant, cu ocheade spectrale de gheață, ne face provocator cu ochiul din pagodele extragalactice ale enigmelor eclozate ilogic în arce de optim nadir. Când își rotește intermitența-i bizară în pulsațiile strălucirii lui efemere, ne propulsează absent interesele în golul spațiului-timp din vecie
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
să știi că l-am văzut pe pictorul tău drag în oraș, pictând conacul unei boieroaice frumoase și nemăritate. Și am văzut cum boieroaica rotea ochii după el, la fiecare pas. Iar el îi răspundea cu surâsuri delicate și cu ocheade. Ea venea la el, îl săruta și-l îmbrățișa cu foc, iar el murea de plăcere în brațele ei. Când am plecat de la conac am aflat că boieroaica s-a hotărât ca la toamnă să se mărite cu el, cu
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
mei de grupă“. “Ce fată frumușică“ gândi și Naranbaatar, în timp ce se așeza. Cursul de “Geografia resurselor naturale“ începu. Tinerii erau atenți la prelegerea domnului profesor - un bătrânel simpatic, cu vocea înceată - dar din când în când își aruncau reciproc, câteo ocheadă sfioasă... A doua zi, când Ema intră în sala de curs, Naranbaatar exclamă fericit: Ți-am ținut loc, aici, în prima bancă. Ĩntotdeauna era bătaie pe locurile din primele rânduri, în amfiteatrul unde se țineau cursurile. Studenții mai conștiincioși veneau
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]