469 matches
-
răpăosatul Duca vodă,... mănăstire Hlincea, și... mănăstire ce s(e) cheamă Dealul Mare,... făcută de Iane Hadâmbul ce-au fostu postelnic”... Acești egumeni au arătat lui Costantin Duca vodă un uric de milă de la răposatul domnul Costantin vod(ă) pentru “ocinele și satele cu vecini și poslușnici”, dar la această dată “aflându-s(e) toate pustii și oamenii împrăștiiați... și măn(ă)stirile foarte slabe cu schimbările vremilor de acmu... s-au milostivitu și-au făcut obiceiu acestor sv(i)nte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
În târgu în Iași, aproape de mănăstire Adormire Precuratei Stăpânii noastre... Purure Fecioarei Marii, ce se numește a lui Barnovschi, a Presfântului și de viiață dătătoriului Mormânt... Care această pivniță cu loc cu tot de astădzi înnainte să se socotească dreapta ocină și moșie sfintii mănăstiri lui Barnovschie și a Sfântului... Mormânt. Pentru aceasta dar am făcut această a noastră carte de mărturie iscălit(ă) de la noi și de la alți mulți de buna credință marturi”... “V(ă)let 7256 <1748> mai 25
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu mori, cu vii și tot ce au avut sfânta m(ă)n(ă)stire, pentru căci neavând loc de hrană mănăstirea Cetățuia i-au fost dat acea m(ă)n(ă)stire Hlincea... să-și facă... pe locul și ocinile... Hlincii hrană. Pentru aceea, și domniia me, văzând deplin(ă) tocmală... dat-am această... m(ă)n(ă)stire Hlincea... m(ă)n(ă)stirii Cetățuia și să aibă ascultare toți călugării... de egumenul de Cetățuia,... și pe cine ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1598 (7106), sfârșește cu cel mai cuprinzător: „Ion Ieremia Moghila voievod...domnul Țării Moldovii. Înștiințare facem cu această carte a noastră...precum domnia mea am binevoit...și am dat...și am întărit...din nou-ziditei rugătoarei mănăstirii Galata din Iași,...drepte ocine, și danii, și cumpărături și miluiri...de la Petru voievod, anume satele: Voreovești cu vii, Mihăilești cu moară în Bahlui, și Belcești de asemenea cu mori în Bahlui, și Cristeștii, anume Pizdeni, cu mori de asemenea în Bahlui... Și am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și zidită din temelie de...Miron Barnovschi voievod și a arătat un ispisoc de plângere... spunând că privilegiile și dresele ce le-au avut de danie...și de întărire de la alți domni care au fost înainte de noi pe dreptele lor ocini... Acele privilegii și drese...toate au ars în tainița sfintei mănăstiri...” „Știi când s-au întâmplat aceste fapte, fiule?” Nu știu, sfințite părinte. „ Apoi acestea s-au petrecut pe când tătarii sultanului Galga și cazacii lui Timuș Hmielnițchi au prădat Moldova
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
părinte. Chiar acum am în față hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, din 5 mai 1666 (7174), prin care întărește mănăstirii Socola hotarul din jurul ei, dăruit de Alexandru Lăpușneanu și Petru Șchiopu. Această întărire a hotarului trebuia făcută, pentru că buciumenii împresurau ocina mănăstirii. „Ai băgat de seamă că hotărârea lui vodă nu a fost luată pe vorbe, ci în urma cercetării la fața locului și a hotărnicirii făcute de Gheorghe Șeptelici, logofăt al doilea, Strătulat uricariul și vătaful Sârbul?” Am luat aminte, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
luată pe vorbe, ci în urma cercetării la fața locului și a hotărnicirii făcute de Gheorghe Șeptelici, logofăt al doilea, Strătulat uricariul și vătaful Sârbul?” Am luat aminte, părinte, la toate și iată ce spune vodă despre cei trimiși să hotărnicească ocina mănăstirii Socola: „...au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, pecum scrie uricul de la Petru vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine...” „Eu cred că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce este la Penișoară și cu tot viinitul ce s-ar alege, ca să aibă a lua de a zecea din pâine, și din fânețe, și din grădini, și din tot locul cu tot viinitul, pentru că iaste a domnii mele dreaptă ocină și moșie.” „Nu-i de mirare, fiule, pentru că voievozii își creșteau odraslele în spirit de stăpân peste tot ce îi înconjura.” Câteva clipe mai târziu, îmi cade sub privire un hrisov al lui Antonie Ruset voievod, din 14 februarie 1678
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Gavrilaș logofăt...s-au tâmplat de au murit, rămas-au acel satu la mâna ficiorilor...Și l-au stăpânit câțiva ani...și nici ei n-au avut prilej ca să o săvârșască,...au socotit ele că iaste cu păcat,...să ție ocinele sfintei mănăstiri, ce sânt date de ctitori...ce au făcut acel zapis...ca să hie acel satu Zărneștii iar sfintei mănăstiri Bârnovii...” Am rămas cam dezorientat. Mă uitam după un document mai vechi, care să mă scoată la liman. Tocmai atunci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
biv hatman de s-au pârât de față cu dumnealui Iordachi vel căpitan de Codru, ficiorul răpoosatului Lupul Costachi biv vel vornic, pentru un sat anume Boianul de la ținutul Cernăuților, jeluind Ion hatmanul precum acel sat este a dumisale drept ocină de moșie. Și tâplându-să de au lipsitu...din țară, de au fostu înstrăinat 9 ani, de pe vreme ce au venit țariul moschicescu cu oștile aici în țară, din văleatul 7219 (1711) până acum la văleatul 7228 (1720)... Deci, viind...acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Sfintii Vineri. Și am mai dat și 20 lei agiutor la Svântul Mormânt și sfinție sa ne au dat aceste trei părți de sat din Medeleni cu tot venitul. Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul...Și pe zapisul nostru să aibă a-și face sfințiie sa și dres domnescu de întăritură.” „ Ai vreo nelămurire, fiule?” Îi limpede, părinte, numai că patriarhul făcea aceste schimburi - cum văd eu - în numele sfinției sale. „De unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sfinției sale. „De unde ai înțeles tu acest lucru?” Din zapis, fiindcă acolo nu se pomenește de nici un egumen care să fi iscălit în numele unei mănăstiri oarecare. Chiar Panaite însuși spune: „Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul.” „Nu mai pot spune nimic, pentru că ai dreptate. Ba aș mai spune eu multe despre acești stăpâni, dar nu vreau să-mi amărăsc sufletul degeaba. Hai mai bine să citim... o scrisoare.” Ce fel de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale familiei Corpaci, cinci frați, dintre care cel mai cunoscut rămâne „Ionașco Corpaci ce-au fost vornic”, de unde în documente și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor”, precum și numele Corpaci destul de frecvent printre locuitorii umbrăreșteni. Se prea poate ca satul să fi fost locul de origine al respectivei familii, ținând seama că un document de la Constantin Cantemir, din 1687, adeverește „că acea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor”, precum și numele Corpaci destul de frecvent printre locuitorii umbrăreșteni. Se prea poate ca satul să fi fost locul de origine al respectivei familii, ținând seama că un document de la Constantin Cantemir, din 1687, adeverește „că acea ocină, Tămășenii, n-au fost aleasă, nici împărțită între Corpăcești, și au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma...”. Desigur că stăpânirile arătate acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți stăpânitori, urmare a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dihotomia jos-sus, și Tămășenii să fi fost cândva o singură unitate, Bozieștii. La această concluzie am ajuns tot în baza documentului din 1687 care, într-un loc, spune că Ionașco Corpaci a făcut lui Miron Costin „zapis dumisali logofătului pre ocina sa din Bozieștii de Sus, care se chiamă Tămășenii acmu”. Prin urmare și Tămășenii se vede a fi fost o desprindere ulterioară din mai vechii Boziești, mai precis partea sa dinspre nord. Înseamnă că Umbrăreștii, la fel ca și celelalte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
explicit la Umbrăreștii-răzeși-partea din jos, este o carte domnească emanată din cancelaria voievodului Vasile Lupu, datat 28 noiembrie 1635, prin care se „face știre” unui Cristian vătav „că s-au jăluit satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu, zicându că au ei ocină și moșie, den Brălădița (Bârlovița - I. S.) pără în apa Brăladului... pănă în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului, să cerceteze pricina și “să le facă lege dreaptă”. În document se arată unde era situat teritoriul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între gârla Bârlovița, la apus, și apa Bârladului, la răsărit, la nord fiind arătat hotarul Umbrăreștilor, deci partea sudică a acestui sat, cea răzeșească. Din cuprinsul documentului deducem că de aici „mergu alți oameni de la cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, adică cu forța. Pentru un necunoscător al acestor locuri, ușor s-ar putea crede și interpreta că ceea ce scrie și este dat ca fiind „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu”, care s-au jeluit domnitorului, ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grupare de locuitori, cu doi slujbași de stat în frunte, care s-a vrut desprinsă din vechea vatră a Umbrăreștilor devălmași, fără a reuși. Așa se explică și faptul că „mergu alți oameni de le cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se desprindă de vechea obște. De altfel, vechea formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12 aprilie 1628 ca vânzători de ocină din satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele lui, Ionașcu, ficiorii lui Medelean, nepoții lui Bilăi vornic”. Furdui apare ca vânzător la Torcești, în 1633, fără însă să i se arate ascendența și descendența, ci doar dregătoria, aceea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se puteau înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se desprinde din citatele reproduse mai înainte, devălmășie ce se va găsi ulterior tot mai intens amenințată de către factori dizolvanți, acaparatorii de ocini răzeșești, vecini sau interni. Prin urmare, se impune concluzia, în această privință, că cel puțin o parte a răzeșilor din Suraia vecină reprezintă o comunitate „roită” din străvechea matcă a Umbrăreștilor, nu invers. Iar dovada cea mai plauzibilă, în privința acestui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este Agapie” poate fi localizat pe actualul teritoriu al comunei noastre. Iată mențiunile documentare semnificative: a - Scrisoare de la Vasile Lupu, din anul 1635, prin care poruncește „lui Crîstian vătah” să cerceteze o jalbă a satului Torcești, nepoți lui Bilăiu, pentru „ocină și moșie din Brălădiț (Bîrlovița, I. S.) păr în apa Bîrladului, prin poenile Agapiei [...] pănă în hotarul Umbrăreștilor”; b - Mărturia hotarnică din anul 1777 pentru moșiile Torceștii și Țigăneii, dă lungul acesteia din urmă ca pornind „din hotarul Umbrăreștilor în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data de 30 noiembrie 1687, prin care îi întărește „dumnialui Miron Costin logofătul o parte de ocină a lui Corpaci din Tămășeni”. Stabilind delimitările pe stăpâniri și pe hotare anterioare, documentul face precizarea că noua parte, ce se întărește prin acest act, pornește din hotarul Trohăneștilor (Barcea actuală) în jos „până în piatra care este de hotar între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte, ce se întărește prin acest act, pornește din hotarul Trohăneștilor (Barcea actuală) în jos „până în piatra care este de hotar între Bozieștii de mijloc, care sunt a dumisali logofătului Miron, și în Bozieștii de sus, ce să chiamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor. Ce se înțelege din acest document ? Că satul Boziești a cunoscut și o parte de mijloc, stăpânire a „dumisali logofătului Miron”, mai dinainte de noua sa achiziție ce-i revine în contul unei sume de bani, datorie neachitată de către vornicul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
giupâniasa lui, Măricuța, care ni-au slujit din copilăria lor și au crescut în casa noastră [...] miluindu-i cu o giumătate de satu de Boziești în ținutul Tecuciului”. Dania este explicată astfel: „această o giumătate de satu au fost dreaptă ocină răposatului Isac Balica hatman și s-au vinit în partea răposatei doamne a domniei mele, a Teodosiei, pentru că i-au fost niam mai de aproape”. Grigore postelnic, beneficiarul daniei din 1640, se identifică a fi una și aceeași persoană cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Micleștii fiindu-le cumpărătură și nu satul de obârșie. Reținem și situația că Vasile Lupu face danie acestui slujitor, potrivit actului, o „jumătate de sat”, în realitate însă nu putea fi o jumătate luată strict aritmetic, pentru că, așa cum am arătat, ocina cunoscuse diviziunea pe mai multe părți, precizate fiind de jos, de mijloc și de sus. Este sigur că partea dată lui Grigore Miclescu se situa în partea de sud a satului și moșiei Boziești, precizare ce se exprimă și prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]