226 matches
-
aici tovarășul Pârvulescu..." Cu alte cuvinte, un întreg partid să adopte tactica struțului... Departe de-a fi o formă de curaj, stratagema arăta cât de șubredă era temelia bolșevismului și cât de puțin pregătiți pentru confruntări - fie și cu un octogenar - erau activiștii. Aparatul represiv - ce conținea nu doar securiștii și milițienii, ci și activiștii plătiți ai partidului - ajunsese într-un asemnea hal de anchilozare, încât refuza, autist, să ia act de diagnosticele ce i se puneau. Că activiștii se mințeau
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
în Capitală, la Operă, două momente importante atrag atenția. Momente de diferită semnificație. înainte de deschiderea oficială a stagiunii a fost reluată opera enesciană "Oedipe". în regia atât de complicată, uimitoare, spectaculos paradoxală a lui Petrika Ionescu. Sub bagheta dirijorală a octogenarului Cornel Trăilescu a fost asigurată o bună susținere muzical-dramatică. în rolul titular a reapărut bas-baritonul Ștefan Ignat, o evoluție scenică impunătoare, o prezență vocală robustă, de impresionantă rezistență pe durata întregii seri. Au fost două spectacole îndelung pregătite. Iar rezultatul
Debutul stagiunii muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7961_a_9286]
-
bordel. Niciodată expuse în timpul vieții artistului, aceste monotipuri au fost atât de admirate de Picasso încât spaniolul a simțit nevoia, spre sfârșitul vieții, să creeze propria sa replică: un șir de schițe în care silueta lui Degas, alter-ego-ul „voyeur”-ului octogenar, este văzută printre clienții stabilimentului... Corpurile prostituatelor sunt departe de reprezentările idealizate ale clasicismului academic, dar asta nu înseamnă că sunt un rezultat al unor observații directe. Aceste imagini, pline de grotesc și ironie, datorând mult filiației Goya - Daumier, sunt
Edgar Degas și iluzia mișcării by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4635_a_5960]
-
Ion Simuț Istoric literar de prestigiu, cu o activitate prodigioasă de câteva decenii în domenii universitare de specialitate, octogenar la anul, Al. Andriescu (născut în 1926, în zona Iașilor) face parte din colectivul de editare a Bibliei de la 1688, al cărei text e pus în concordanță cu două manuscrise medievale din aceeași sferă a traducerilor românești ale Bibliei, în
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
și groază De peste trei decenii trăiește în SUA cu o nouă identitate și un alt chip. Din cînd în cînd semnează cu numele lui real, Ion Mihai Pacepa, articole în presa românească, în care scrie ce și cît vrea el. Octogenarul misterios a acceptat însă, pentru prima oară de la "defectare", să se arate Luciei Hossu Longin pentru a-i răspunde prin viu grai la întrebări precise. Convorbirea transcrisă a apărut zilele acestea la Editura Humanitas, sub titlul Față în față cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
muzicale. într-un moment special al serii, compozitorul Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii și Cultelor, i-a înmânat lui Jancy Ordinul "Meritul Cultural în Grad de Comandor" distincție conferită de președintele țării, moment după care întreaga asistentă i-a urat proaspătului octogenar "Happy Birthday to You". Pe drept cuvânt, în mod sugestiv, Iorgulescu l-a numit pe Körössy, "Patriarhul jazz-ului românesc". Nu a greșit. Ne aducem aminte, în anii '60-'70, cunoscutul comentator american de jazz Willis Connover îl considera pe
Jancy Körössy, sărbătorit la Ateneu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9973_a_11298]
-
romanului Nicoară Potcoavă, lipsite de orice valoare. Au fost, cu toate acestea, lăudate în cor și în orice împrejurare de către o critică encomiastică. Și chiar dacă, spre sfîrșitul vieții scriitorului, nimeni nu mai vorbea despre Mitrea Cocor, G. Călinescu îi făcea octogenarului, la Academie, un elogiu delirant, publicat apoi ca prefață la ediția bibliofilă. S-a întîmplat după moarte cu Sadoveanu ce s-a întîmplat și cu alți scriitori decretați clasici în viață în timpul comunismului: a fost dat uitării atît de către editori
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
frapat de cât de etanșă era solitudinea în care se ferecase, încă din tinerețe, cel căruia mai toți îi spunem Solo." Cronicarul este individual și totodată colectiv. În numele întregii redacții a României literare, el îi urează lui B. Elvin, proaspătul octogenar, ani mulți și luminoși. Din gândirea lui CTP Cristian Tudor Popescu a început să dezvolte un cult al propriei personalități. Ca analist politic, vorbește frecvent la persoana întâi. Invitat la Realitatea TV să comenteze participarea lui Traian Băsescu la întâlnirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9221_a_10546]
-
sinceră, adică atinsă de imaturitatea senectuții. Dar ce consternează la el e sîmburele de elan comunist, Tolstoi fiind un creștin în varianta primitivă a egalitarismului drastic, genul de fantast care visează la topirea tuturor într-un ocean de frăție colectivă. Octogenarul luminat crede că tot ce aparține în chip privat unui om înseamnă privațiune pentru alții, deci elementul privat trebuie abolit. Pe scurt, un credincios care face figura unui aristocrat degenerat, sau mai curînd a unui om din popor căruia înnobilarea
Un vizionar de limfă caldă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6305_a_7630]
-
Antoaneta Ralian Când la numărătoarea anilor tăi depășești prefixul 8 - cel care când îl culci reprezintă infinitul, adică veșnicia care îți face cu ochiul - altfel spus când te pomeneș ti octogenar, sau optzecist cum îmi place mie să-mi spun prin analogie cu ierarhia cronologică a poeților contemporani, se presupune că ești doldora de amintiri. O avalanșă de amintiri care îți încovoaie spatele ca o desagă prea grea; o tonă de
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
în nopțile când e prea multă tăcere, încât se aude foșnetul oțetarilor de dincolo de zidul curții mele. Mă privește ca pe un străin, pe care nu l-a văzut niciodată, după care dispare undeva prin pivnițele memoriei." (p. 252). Memoria octogenarului este bună dar, fiind așa, luciditatea îi spune scriitorului că limbile ceasului nu pot fi întoarse. Timpul, într-adevăr, n-a uzat nimic din ceea ce a fost, însă a împins momentele și scenele magice mult în urmă, lăsându-le să
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
care am reușit să le public, ca și în viața de fiecare clipă care apare și trece, ideile de prietenie, loialitate și solidaritate umană pe care lumea copilăriei mele mi le-a înfățișat drept temeliile existenței." Despre lumea de mâine, octogenarul ce-și celebrează copilăria ca pe o vârstă formativă - dacă nu doar definitivă! - memorialistul scrie cu amărăciune: , Am încercat să-i scrutez posibila imagine viitoare pe o hartă mentală, nu am reușit. Premonițiile m-au părăsit." Sertar al unor călduroase
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
umbrele tragicului sentiment de a fi singuri în Cosmos este un model de terapie sufletească. împrejurarea că acești prieteni nu mai sunt, iar acum resuscită, ține de magia evocării, pe care poetul Iorodan Chimet o posedă. în paginile memoriale ale octogenarului care vede lumea cu ochii unui copil, cititorul îi va întâlni, în forma lor cea mai bună, pe ,bunul domn Claude Aveline", pe Matta, pe José Garciŕ Ocejo, pe Ricardo Martinez, pe Raul Soldi și Norah Borges, vor afla cum
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
cele propriu-zis memorialistice, amintirile. Fie ele și ale unui „uituc”. Le aștept de multă vreme, după cum se poate închipui. Le-au așteptat, sunt sigur, și alți cititori ai lui Barbu Cioculescu, doritori să urmărească „lungul drum în viață al unui octogenar pe cărarea cu spini”. Un narator redutabil și un subțire portretist acest octogenar, însușiri pe care le-a probat de mult și pe care le vedem reconfirmate. Încă din prima pagină a cărții Barbu Cioculescu își pune unele întrebări în legătură cu
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
multă vreme, după cum se poate închipui. Le-au așteptat, sunt sigur, și alți cititori ai lui Barbu Cioculescu, doritori să urmărească „lungul drum în viață al unui octogenar pe cărarea cu spini”. Un narator redutabil și un subțire portretist acest octogenar, însușiri pe care le-a probat de mult și pe care le vedem reconfirmate. Încă din prima pagină a cărții Barbu Cioculescu își pune unele întrebări în legătură cu ceea ce am putea numi orizontul de așteptare al scrierilor lui memorialistice. A le
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
Lazarescu Corina Un octogenar a decedat de febră denga, marcând reapariția în Grecia, după 85 de ani, a acestei boli virale transmise de țânțari, a anunțat, marți, Centrul de control și prevenție a bolilor (Keelpno),potrivit AFP. Bărbatul este originar din Agrinion în vestul
Febra denga a reapărut în Grecia după 85 de ani by Lazarescu Corina () [Corola-journal/Journalistic/65900_a_67225]
-
apartamentului în care locuiește domnul Pienescu. Îmi deschide un bărbat nu prea înalt, elegant, cu părul, mustața și barba albe, aranjate impecabil, cu obrazul prelung. Pentru o clipă am impresia că stau față în față cu eroul lui Cervantes, ajuns octogenar. Afișează o noblețe discretă, luminoasă. Cu mâna stângă se sprijină într-un baston. Mă întâmpină reverențios și mă poftește înăuntru. Din vestibulul îngust, intru în chilia de lucru a domnului Pienescu printre două etajere foarte înalte, care găzduiesc cărțile stăpânului
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
geam, Bucureștii cârciumilor și birturilor populare, orașul în care puii de găină se tăiau la colțul străzii, iar olteanul cu cobilița aducea peștele încă zvâcnind la poartă, în timp ce blocurile de gheață soseau cu camionul cu cai rămân fotografiați în memoria octogenarului. Dacă îi pici în gheare, îți va vorbi de finețurile de la Dragomir Niculescu, de mezelurile de la Rocus și Pațac, de șunca cu silitră, preparată în casă, de băcăniile pe a căror firmă scria "coloniale și delicatese" și unde icrele de
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
sau doar douăzeci și opt? Zilele trec încet, anii trec repede - spunea tata. Dar chiar și autoritatea ar putea într-un moment de fericită scaldă în popularitate - nu mai vorbesc în caz de remaniere - reduce termenul la jumătate, zic, la sfert! Atunci, octogenari, din oastea celor ce cad la coborârea de pe trotuar și pe trotuar așezându-se așteaptă Salvarea, vor pune la treabă toată ambiția de care dispun - și cine are habar ce energii zac într-o căzătură? - și vor depăși suta, spre
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
din timp. Este extraordinară expresia de armonie pe care o dobândește această simbioză în filmul lui Andrei Dăscălescu și în acest sens constă pentru mine marele lui merit, acela de a reflecta nu doar lumea lui Constantin și Elena, doi octogenari dintr-un sat din preajma orașului Piatra-Neamț, ci lumea lui Constantin și Elena ca lume ancestrală a satului, cu valori și semnificații pe care încearcă să le transmită, zestrea lor. Nu doar memoria bunicilor se află în joc, ci memoria tribului
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
RECENZIE DR. VLAD BEJAN OCTOGENAR Ca un triunghi format din profesia de medic, comportament civic și manifestarea de viață, cartea despre dr. Vlad Bejan, octogenar, abia apărută sub redacția prof.univ.dr.doc. C.Gh.Marinescu, reușește a fi o mărturie a ceea ce înseamnă esența unui om devotat datoriilor
Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
RECENZIE DR. VLAD BEJAN OCTOGENAR Ca un triunghi format din profesia de medic, comportament civic și manifestarea de viață, cartea despre dr. Vlad Bejan, octogenar, abia apărută sub redacția prof.univ.dr.doc. C.Gh.Marinescu, reușește a fi o mărturie a ceea ce înseamnă esența unui om devotat datoriilor față de sine și față de semeni. Se Se identifică acel coeficient prin care o personalitate poate deveni exemplară și pentru noua
Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
mult decât atât întrucât în plan profesional a continuat opera savantului Școlii medicale ieșene Anastasie Fătu și a devenit promotorul înființării, în Moldova, și îndeosebi la Iași, a unor unități spitalicești cu profil balneologic, de mare prestigiu. La nivel social-cultural, octogenarul, ca președinte al Societății "Ginta Latină" și fondator al publicației " Curierul Ginta Latină", a desfășurat o activitate neobosită, multivalentă, pe care orice patriot o poate invidia, căci aceasta apare ca o fericită prelungire a ceea ce au desfășurat precursorii, încă din
Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
și cuvântul de gratitudine, rostit de dr. Vlad Bejan la festivitatea de aniversare, au dreptul de a fi reținute ca informații prețioase pentru o viitoare istorie a medicinii, a mișcării ecologie și culturale ieșene din perioada postbelică, până în zilele noastre, octogenarul putând fi dat ca model de intelectual, fecund, pe deplin angajat în societate, patriot, militant fervent pentru apărarea intereselor și valorilor naționale. (1) C.Gh.Marinescu, (Texte, Redacția și Coord.), Medicină, Ecologie, Societate. Dimensiuni ale personalității doctorului Vlad Bejan, Iași, Editura
Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
vechi ale jurnalului obscur citit și comentat de Bendorf. Este un loc în care totul lâncezește și în care oamenii întrupează ipostaze ale ratării. Căpitanul portului crește capre în grădina publică și sculptează, la nesfârșit, statuia marinarului de cursă lungă; octogenarul bătrân, singurul angajat al cafenelei din oraș, spală ,,din ceas în ceas" paharele și ceștile curate, de altfel, sau croșetează. Și, fără a urmări să realizeze ceva anume, deșiră a doua zi tot ce a lucrat până atunci. De o
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]