604 matches
-
îndurate de armata română, au provocat un puternic resentiment la adresa regimului lui Carol al II - lea; armata era demoralizată, populația derutată și neliniștită. Regimul carlist, pentru a atenua starea de spirit dominată de umilință, dezamăgiri, nemulțumiri profunde și pentru a oculta adevăratele cauze ale dezastrului național, a pus în acțiune o diversiune xenofobă, rasială, stimulată și de faptul că strângerea relațiilor cu Germania era condiționată și de înfăptuirea unei politici antisemite. Se explică de ce între anii 1939-1940, propaganda xenofobă a fost
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
care au ca subiect central munca câmpului din realism și impresionism, se conturează pas cu pas semiotica reprezentării muncii în opera de artă. Inițial, în artele vizuale munca este plasată într-o simbolistică intrinsec legată de un ceremonial ritualic, care ocultează efortul și degradarea fizică prezentând omul muncii vizibil idealizat (un exemplu concludent sunt reprezentările impresioniste ale țăranilor prezentați la munca câmpului încălțați și îmbrăcați cu haine foarte curate). Artistul ignoră de-a lungul timpului atât opresiunea violentă a sclavagismului cât
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
două alegorii au fost destinate să prezinte două ocupații importante ale țărăncii române. Creatorii lor au recurs la canonul de reprezentare clasic, optând pentru idealizarea frumuseții, fapt care ar putea avea și o consecință pozitivă în percepția oamenilor muncii, deși ocultează celelalte aspecte ale realității lor. Corpul atletic al oamenilor muncii este subiectul alor sculpturi monumentale, realizate la sfârșitul primului deceniu al secolului XX de Frederic (Fritz) Stork (1872-1942) pentru fațada Palatului Administrativ din Galați. În realizarea <b>Agriculturii </b>și
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
Tovar.Judecând după obiectele găsite, laguna despre care legenda povestește ar fi cea de la Siecha (La casa del varón - „Reședința masculului”) aflată aproape de Piramida Soarelui („La Pirámide del Sol”) la 35 km de Guatavita. Întrega poveste numită „Columbia nedescoperită” (Colombia oculta) este relatată într-o serie de episoade documentare ale lui Tovar și se pot viziona la videoteca de la „Muzeul aurului” din Bogota.
Eldorado () [Corola-website/Science/305538_a_306867]
-
-o adesea, începând cu volumul Cuvinte potrivite. Ceea ce îl impresionează și pe autorul Paginilor de critica literară este extraordinarul geniu verbal arghezian, de o forță hugoliană, de o materialitate copleșitoare". O atenție deosebită e acordată poeziei de inspirație religioasă, cea ocultată sau deformată în anii dogmatismului realist socialist. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de înaltă încât îl așează alături de Paul Valéry, T.S. Eliot, Giuseppe Ungaretti, socotindu-l și el cel mai mare poet după Eminescu". Foarte receptiv a
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
nord-Europene împun dreptul de a face circumcizii exclusiv medicilor și, deoarece această intervenție nu este cuprinsă în baremul asigurărilor medicale, medicii pot pretinde onorarii după bunul plac), sau, pe baza unor motivări terne și a unei politici paternaliste, menite să oculteze dorința de a limita libertățile unor minorități naționale jenante. Este remarcabil faptul că tatuajul, piercing-ul, implanturile cu silicon, introducerea de calapoade pentru lărgirea sfincterului anal și înlesnirea contactelor anale, etc., nu sunt sancționate și nu atrag protestele instanțelor menționate. Un
Mutilare genitală () [Corola-website/Science/331235_a_332564]
-
prin surse. Această minimalizare sau ocultare este o reacțiune la afirmarea identității naționale românești în decursul secolelor trecute, dar a provocat la rândul ei o reacțiune la fel de ne-științifică în rândul unor cercetători români, care la rândul lor minimalizează sau ocultează aporturile slave, maghiare, cumane și altele în etnogeneza poporului român, sau mai mult, încearcă să demonstreze o identitate și o perenitate etno-culturală între cei mai vechi indo-europeni, dacii sau macedonenii din Antichitate și români, negând validitatea tuturor studiilor istorice care
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
ultimii ani ai secolului al XIX-lea, Gherea începuse să-și concentreze energia pentru atenuarea, revizuirea și amendarea aserțiunilor apodictice din primele sale articole. Se vede că marxistul ajunsese "revizionist"! Acestei treptate reconversiuni i se adăuga un fapt imposibil de ocultat: literatura de inspirație socialistă, pe a cărei apariție în România mizase Gherea, lipsise de la întîlnire; revista "Contemporanul", de apariție relativ îndelungată, ca și publicațiile din orbita ei, nu reușiseră să producă decît o literatură submediocră, de a cărei calitate criticul
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
va fi mesagerul acestuia pe lângă Alexandru C. Cuza în contextul scindării statutarilor. Codreanu milita pentru unitatea Ligii, fapt care l-a îndepărtat de profesorul Cuza. În anii '30, datorită faptului că au ocupat funcții în magistratură, frații Ghica și-au ocultat activatea în Mișcarea Legionară, Ulterior, Alexandru Ghica a fost eliminat din magistratură, practicând avocatura. S-a căsătorit cu fiica politicianului liberal Mihail G. Orleanu, devenind, astfel, cumnat cu avocatul Mihai M. Orleanu, viitorul prefect legionar al județului Covurlui din timpul
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
din Antile-Guiana, unde preda pedagogie și filosofie. Cadru didactic în străinătate și în departamentele și teritoriile « de peste mări » (foste colonii franceze): Asia, Oceania, Africa, America de Sud. Pierre A. Riffard este preocupat de ezoterism. Pentru Pierre A. Riffard, ezoterismul ar fi « predare oculta, doctrina sau teorie, tehnica sau procedeu, de expresie simbolică, de ordin metafizic, cu intenție inițiatica. Druidismul, Companionajul, alchimia sunt ezoterisme ». Pierre A .Riffard a susținut o teza doctorala în filosofia greacă pe formulă Έν καì Πăν (« Unu și Tot ») și
Pierre Riffard () [Corola-website/Science/322016_a_323345]
-
masa lui Triton. Cei patru sateliți interiori ai lui Neptun — Naiada, Thalassa, Despina și Galatea — orbitează suficient de aproape pentru a fi în interiorul inelelor lui Neptun. Următorul satelit (ca dinstanță față de Neptun), Larissa, a fost descoperit în 1981, când a ocultat o stea. Această ocultație a fost atribuită inițial arcelor inelelor, dar când "Voyager 2" a făcut observații asupra lui Neptun, în 1989, s-a constatat că ea a fost cauzată de satelit. Alți 5 sateliți neregulați ai lui Neptun au
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
a autorului."8 Este adevărat, dar în cazul lui Panait Istrati și naționalitatea a jucat un rol important. Deși a locuit sporadic în țara tatălui biologic, grecii i-au sărbătorit cu fast Centenarul. La noi, o parte a operei era ocultată și interzisă ("Spovedanie pentru învinși" și "Cruciada mea sau a noastră"). Fiecare popor dă prioritate fie paternității, fie maternității, când este vorba de identitatea națională a unui ins, dacă nu ambelor elemente genealogice. Grecii cred mai ales în paternitate și
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
din populație), numărând și importante comunități în Liban și Pakistan. Spre deosebire de ismaeliți și de zaydiți, șiiții duodecimani cred că al doisprezecelea imam de la Muḥammad și ʽAlī (ambii aflându-se pe un plan de egalitate) trăiește încă ascuns de când a fost „ocultat” din această lume în secolul al IX-lea. El va reveni la capătul timpurilor ca "mahdī" (arabă: مهدي, „cel așteptat”) pentru a face să domnească dreptatea în lume. Imamatul se transmite prin desemnare divină de la profet, trecând prin ʽAlī, imamii
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
materialismului) și să căutăm plăcerile simple și naturale ale vieții (conform hedonismului). ul s-a dezvoltat în Antichitate, atât în Grecia, prin Epicur, cât și la Roma, prin Lucrețiu, în circumstanțe marcate de tulburări politice. Evul Mediu creștin îl va oculta și va contribui foarte mult la alterarea sensurilor sale, răspândind povestea epicurianului care aleargă după satisfacții, poveste care nesocotea idealul de înțelepciune propriu epicureismului antic. Acesta din urmă va fi reconsiderat în perioada Renașterii prin Montaigne și parțial în secolul
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
fie date unor fabrici sau unor străzi - scurtă glorie, având În vedere că „Haia Lifșiț” a devenit curând „Strada Rozelor”. După care, evreii dispar din orice discurs public, fie că el se referă la trecut sau la prezent, așadar fiind ocultate, cu rare excepții, violențele Îndurate În anii 1941-1944. Însuși „războiul criminal antisovietic” se estompa, iar despre 23 August existau două versiuni contradictorii: pentru istoricii PCR, românii se eliberaseră singuri, pe când În memoria sovietică libertatea României fusese câștigată prin sacrificiile Armatei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fără pretenția de a oferi răspunsuri sau soluții definitive). Despre unele dintre aceste aspecte s-a scris deja enorm (bibliografia poate să constituie, desigur, și ea o dificultate, dar una mai degrabă fertilă), însă nu de puține ori s-a ocultat o fațetă sau alta a realității investigate, în funcție de direcția poetică pe care autorii teoriilor încercau să o legitimeze. Un alt neajuns - doar în aparență minor - rezidă într-o anumită imprecizie terminologică, pe care nu o ocolesc nici studiile de referință
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
continuitatea unei descendențe: „Or, atunci când, dintr-un motiv sau altul, cultura națională se dovedește incapabilă să medieze aceste operațiuni simbolice care Îi furnizează individului condițiile recunoașterii, atunci când, Într-un fel sau altul, societatea națională caută să banalizeze sexualitatea și să oculteze moartea, este firesc ca individul să se replieze În sânul comunității sale de origine pentru a găsi aici sursele recunoașterii care dă sens și valoare existenței sale” (ibidem, p. 23). Normal, spune cu justețe Abou, dar nu și lipsit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
procesul revoluționar și că mobilizarea antirasistă sintetizează sau rezumă toate mobilizările socio-politice: rasismul explică totul (tot ce merge prost și tot ce rănește), iar antirasismul Înlocuiește tot ceea ce rămâne. În sfârșit, această viziune holistă sau puternic sociologizantă („Societatea este rasistă”) ocultează orice diviziune socială ireductibilă la opoziția „albi-negri”, contribuind astfel la radicalizarea raporturilor sociale și favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de victime. Efect opus celui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
represiune care erau "nevoite", nu-i așa (?), să ia măsurile "adecvate" impuse de delațiunile și mîrșăviile unor scriitori împotriva altora. Prin acest volum se încearcă, cu mare abilitate, manipularea și dirijarea cititorilor pe cărările stabilite de chiar această organizație, la fel de ocultă înainte, dar și după '89. Să nu uităm că această culegere de delațiuni, de multe ori penibilă, a fost publicată chiar în preajma alegerilor generale, deși am fost amenințați cu apariția ei încă din 1995. Cu una cu alta, marea diversiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
românesc”, „Vers”, „Destin” ș.a.), dobândește și un aer nostalgic, încărcat de dramatismul desțărării și al pierderii în timp. Lirica sa devine acum nu doar una a amintirilor dureroase, dar și un inedit calendar al sărbătorilor tradiționale și al conștiinței românești ocultate de comunismul instaurat în țară: „Încă o dată, încă o dată, / Suferă țară nevinovată // Pleacă streinul, vine streinul, / Altul e gâdele, unul e chinul // Foametea seceră, molima bântuie / Nimeni nu spune vorba ce mântuie // Greu e și lanțul pe trupul căzând / Mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
esențiale pentru catolicii de rit oriental. Înclin să cred că tocmai acestea din urmă, ca și poziția sa fermă în chestiunea națională, în anii premergători Marii Uniri, i-au determinat pe ideologii comuniști să-i interzică opera și să-i oculteze personalitatea. Una dintre cărțile care s-au văzut scoase din circuitul firesc este Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751). Prima monografie a ilustrului întemeietor al Blajului și precursor al Școlii Ardelene, apărută în 1900 - cu ocazia bicentenarului Bisericii
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
stratul programatic consistent care acoperă, în multe dintre poemele pillatiene, nivelele de profunzime. Este ceea ce face și meritul acestei interpretări deloc comode, care nu oferă întotdeauna primei vederi concretizări ale amintitului "principiu" organizator, ba chiar face totul pentru a-l oculta sub imperiul adeziunilor de ordinul ideologiei literare. Pornit, așadar, în căutarea "nivelelor 'pulsatile', sub-ideologice, sub-ideatice și sub-formale ale poemului", autorul studiului scoate la iveală numeroase probe care argumentează în favoarea "preeminenței acvaticului asupra teluricului", chiar și în etapa de acumulări ale
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
fabulație a cuiva conștient că e receptat de mulți ca paranoic (ori care simulează nebunia, într-o lume care, oricum, are doza ei de nebunie), și o realitate accesibilă doar unor extrem de puțini inițiați, posesori ai unor cunoștințe oculte sau ocultate de autorități, câtă vreme ziaristul, care se aventurează pe urmele celor aflate, deduce chiar de la Iftimie Bratu, primarul așezării, statutul, destul de ambiguu, de leagăn al unei civilizații străvechi, vizând întoarcerea cu totul, de la toate ale ei, a lumii obișnuite, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
treburi. Și un ultim cuvânt de ripostă: în "decrepitul" autor al Comediilor în fond este o urmă de eroism, iar datoria celui care îi face biografia e să o sesizeze". Succesul inițiativei unui biograf constă în inteligența de a nu oculta petele din viața celui despre care se pronunță. Totul trebuie dezvăluit: boli, eșecuri, vicii, mizerie fiziologică și scăderi morale: "Nu din frivolitate sau plăcerea perversă de a le scormoni și etala, ci pentru a lărgi înțelegerea surselor talentului (subl.m
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în canon e determinată de schimbarea de paradigmă (...). Chestiunea e că d-l Manolescu nu ne lămurește ce înțelege prin paradigmă și canon, cu necesară distincție între ele (...). În realitate, canonul e unul singur, cel occidental, dar cu variații naționale, ocultate de Nicolae Manolescu. Ceea ce se schimbă, pe fondul schimbărilor de paradigmă, sunt formele literare: "Fiecare epocă are genurile ei canonice" (după exprimarea lui Bloom n.n., Ct.C.). Așadar, "bătăliile canonice" nu se dau pentru înlocuirea unui canon cu altul, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]