290 matches
-
acea biserică nu recunoaște că este metoh al mănăstirii Dancu. La 30 aug. 1736 (7244) vodă răspunde: „Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru Ioanichie egumenul de la svânta mănăstire de la Dancul, să fie volnec...a stăpâni o biserică cu toate odăjdiile bisericii, care biserică iaste la Buciumi pe moșiia mănăstirii Dancului și ne-au arătat și o mărturie de giudecată pentru pricina aceștii biserici din veleat 7235 (1727), ...și scrie că s-au dovedit înainte acelor giudecători că biserica aceasta iaste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
eleve cu profesorii lor, erau pline cât puteau să încapă în întreaga biserică, inclusiv scara ce ducea spre cafas, unde corul condus de dirijorul Constantin Talmaciu își executa programul. Preotul Mironescu s-a îmbrăcat în cele mai frumoase și strălucitoare odăjdii, în care se reflectau luminile din incinta bisericii, în timp ce din cafas se auzeau cântece de slăvire lui Dumnezeu, a Fiului Său, și a Sfântului Duh - treimea cea nedespărțită. Slujba de înălțarea Domnului nu a durat prea mult, sau poate așa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
conduce, a intrat în turma de oi a lui Leonte și a omorât pe cioban și vreo cinci oi; Da, cumnate, mi-aduc aminte, ce nenorocire a fost și atunci; − Nici acum nu-mi iese din minte preotul îmbrăcat în odăjdiile acele strălucitoare, slujind slujba de înmormântare a acelui băiat tânăr, pe care l-a omorât el, din trufia de a arăta că se pricepe să conducă un camion. și tocmai la acel preot vrei să-l trimiți pe Săndel să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trezit speriat de un vis - puțin spus! - ciudat. Mergeam la mătușa Marința, și cînd eram pe punctul să trec de ulița lui Vasile Dramba, de-acolo a ieșit un cortegiu funerar. În fruntea lui se afla un călugăraș hirsut, fără odăjdii, doar cu rasa pe el și cu potcap negru. Eu mai eram cu cineva (Valeriu?). În loc s-o ia spre biserică, înainte, coloana a luat-o spre dreapta, apoi a intrat în grădina lui Pacurel, unde era mormîntul celui ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se bucura de o bună popularitate. Desigur, la așa mică distanță de vremea Papei-Rege, mulțimea păstra amintirea și nostalgia defilărilor pompoase în calești de aur, încadrînd persoana sacră a Suveranului Pontif, a procesiunilor care făceau să sclipească în soare ornamentele odăjdiilor, aurul toiegelor și al raclelor cu relicve sfinte, însoțite de distribuirea de monede aruncate din belșug de servitorii pontificali. Dar așa cum se prezenta ținuta de paradă, poporul privea favorabil trecerea regelui pe străzi, cu figura sa plăcută pe care sprîncenele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere domnitorului Grigore al II-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
făcută grosolan din lemne, lipită cu un strat subțire de lut și acoperită cu paie; altarul cel mare e făcut și el din lut, cu oarecare meșteșug, cu icoane șterse, pe pânză sau pe hârtie”. Urmează descrierea unor odoare și odăjdii, a clopotniței cu două clopote etc. Parohul era un ungur secui, Mihail Rapczon (Rabcsonyi sau Rapezon Mihály), om simplu, fără carte, bețiv de frunte („potatorem optimum”), aflat veșnic în ospețe („et indefessum lusorem atq(ue) Cantorem”). În Însemnări despre lucrurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de suflete”. Giovanni Batista del Monte Santa Maria (1630-1689), în Notă și informații despre bisericile, bunurile și locuitorii catolici care sunt în Moldova, nota același lucru în noiembrie 1670: „Huși, oraș, biserica este de piatră cu un singur altar, are odăjdii nu prea bune, două potire și o cruce de argint. Biserica nu are nici o avere. Ca paroh este acolo un preot bulgar (Ioan Bulgarul, vezi și descrierea lui Vitto Piluzzio, n.a.), pe care l-a sfințit monseniorul episcop Rudzinsky (episcop
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sânt însărcinat a transporta Tezaurele mănăstirești, ducându-le provizoriu la loc de siguranță, azi, 14 octombrie 1916, de față fiind Cuvioșia Sa superioară și Consiliul Spiritual și Economic al Sfintei Mănăstiri Agapia, județul Neamț, am ales din vestmântăria mare următoarele odăjdii și odoare ce urmează a fi ridicate de delegatul guvernului: 1.Una Evanghelie slavonă din 1646, nr.inv.128, ferecată în argint aurit. Manuscris cu ornamente. 2.Una cruce de chiparos, fără scaun, cu chenar de argint, nr. inv. 100
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cuvioșia sa starețul, și dus în 3 lăzi la Vestmântăria Mitropoliei din Iași. Lăzile sigilate sânt în camera, de asemenea, sigilată, iar cheile, în păstrarea PCS starețului. Vizitând biserica, paraclisele și vestmântăria am constatat că, într-adevăr, Tezaurul și principalele odăjdii și obiecte bisericești nu se mai află în Mânăstire, unde n-au mai rămas decât cele necesare serviciului. Din vestmântărie am ridicat în puterea Înaltului Ordin, deși fără consimțământul CS starețului, două covoare vechi, care am socotit că prezintă un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tezaurele mânăstirilor, m-am transportat în acest scop la Sf. Mânăstire Horezu, județul Vâlcea, unde P. C. maica Epifania Teodorescu, superioara Mănăstirii, asistată de preotul Matei Aureliu, preot al Sf. Mănăstiri, ne-au predat din visteria Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Armatei, pe baza Înaltului Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf Mănăstire Tismana, județul Gorj, unde prea cuviosul părinte arhimadrit, Ianuarie Popescu, stareț al Sf. Mănăstiri, mi-a predat din Tezaurul Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Una candelă argint aurit în parte, de la Matei Basarab, din anul 7158. 2.Un chivot argint aurit din anul 7179. 3.Un chivot argint aurit din anul 1671, una cruce lipsește. 4.Două ripide argint aurit din anul 7197
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nr. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf. Mănăstire Dintr-un Lemn din județul Vâlcea, unde cuvioasa maică Varvara Dumitrescu, superioara, asistată de maica Filofteia Dumitrescu și de maica Anisia Bărbulescu, ne-au predat următoarele odoare și odăjdii: 1.Două Evanghelii ferecate în argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația maicilor mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația maicilor mai sus amintite, alte odoare și odăjdii de preț și vechi nu se mai află în Mănăstire. Drept care s-a încheiat prezentul Proces-verbal în triplu exemplar, din care unul s-a lăsat la Sf. Mânăstire. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Superioare Mănăstirii, ss. Varvara Dumitrescu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Episcopie a Râmnicului Noului Severin, unde, asistat de părintele director al Cancelariei Episcopale, econom P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1.Două epitrahire brâncovenești, unul pe mătase roșie cu 8 nasturi argint aurit, altul pe catifea roșie cu 8 nasturi argint aurit, inv. nr. 157. 2.Una bederniță de atlas
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pictori romîni Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Octav Băncilă, Ștefan Luchian, Constantin Daniel Rosenthal, Ion Andreescu, Gheorghe Tăttărescu, Ion Negulici, C. Satmary și alții. O colecție formtă din 156 de icoane reprezintă pictura veche românească din secolele XVI-XVII. Țesăturile, în special odăjdiile și vestmintele bisericești împodobite cu diamante și pietre prețioase, reprezintă piese rare ale cusăturii românești din secolele XVI-XVII. Printre valori se află aproximativ 50 de obiecte laice și bisericești (cădelnițe de aur și de argint, mitre, candele, cruci, pocale și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
este Mitropolia din Iași, care fără prealabilă cercetare și pe simpla depunere a răsvrătitului stareț, reclamând Minsterului Cultelor, a provocat ordinul circular de rechemare a mea la București. Tot numai în urma insistentelor cereri ale I. Pr. Sf. Sale mitropolitul Moldovei, odăjdiile au fost apoi transportate la Iași, luând în urmă drumul Moscovei, în loc de a fi lăsate în paza Muzeului din București, după cum în zadar am susținut. Aci ele ar fi rămas neatinse, ca și celelalte colecții ce am avut sub paza
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Mai interesant mi se pare să observ spectacolul uman. E o coadă imensă la intrarea în catedrală: grupuri de turiști străini, dar și mulți ruși din provincie, între care pâlcuri de tineri de la școli/seminarii cu profil religios, îmbrăcați în odăjdii de culoare neagră. E o adevărată resurecție, cel puțin vizual, la suprafață, a credinței în Rusia. Cât de profundă și autentică este această „schimbare la față” se va vedea în timp. Deocamdată, cum discutam și cu Dmitri Golinko-Wolfson, Biserica Ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
țăranii (...). N-a(u) rămas decât zidurile și camerele de jos, rândul al II-lea complect distrus, iar acolo colectivul se folosește de ce-a rămas din conac. Ceea ce mai poți găsi important, e biserica zidită În acel timp, cu odăjdiile mai Însemnate. Cât privește Brădățelul , În adevăr e poziție minunată, brădet frumos, impozant, vrednic de văzut. S-ajungem cu sănătate În primăvară, prin mai, să vii, să te conducă cumnatul Costică <footnote id=”664”><Prof. preot Constantin Todicescu, fost director
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
silit să tacă și, după kontakion, a început slujba. A durat cam mult, iar eu n-am reușit să mă concentrez în reculegerea mea. În schimb, m-am uitat atent la episcopul Severo, așezat pe tronul său. Devenise diafan, și odăjdiile păreau mai curând să-l țină în capul oaselor, decât să-l îmbrace. După ce au arătat tuturor pâinea și vinul, arhidiaconii au tras cortinele în fața altarului pentru a tăinui momentul sfințirii, timp în care preotul Giovanni m-a văzut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
îmi dați? a întrebat încruntat Rotari. - Ai cuvântul episcopului Magno, un om sfânt și drept. Consultat din priviri, am făcu un semn de aprobare. Când soarele a fost deasupra orașului, porțile s-au deschis și s-a ivit episcopul în odăjdiile lui sfinte și cu crucea de lemn; în urma lui se vedeau cam vreo sută de oameni, ai bisericii și mireni, și douăsprezece care. Carele au fost sechestrate, și Rotari a ordonat câtorva longobarzi să-i escorteze pe espicop și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
am dat într-o parte și, în timp ce treceau pe lângă noi, am observat că era o veche și roasă de molii lectică de stejar, decorată cu dungi de fildeș sculptat. Papa Onoriu ne aștepta înconjurat de cardinali și de episcopi în odăjdii somptuoase. Nu era bătrân, cum mi-l închipuiam, cred să fi avut cam cincizeci de ani sau chiar mai puțin. Peste tunica albă purta un stihar maroniu-deschis și un patrafir alb; pe cap n-avea nimic, nici coroana și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
seama cum se poate auzi de aici, cu toată puterea ei vocea cântătoare nu acoperă vacarmul asurzitor al lumii, intru pe poarta de fier a mănăstirii dată la o parte, de aici de pe deal văd, slujba se ține afară, în odăjdii preoții înșiruiți după rang pe un podium imens de lemn, mă opresc neputincios undeva pe iarbă, nu-i chip să înaintez prin masa de oameni, instalate microfoane și difuzoare, de aceea se auzea, se face și sfințirea unui preot, povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
prispă de lemn în care mi-am petrecut, n-o văd de aici și încep să cobor făcându-mi loc printre oamenii grăbiți să-și recupereze darurile sfințite pe masă, mă așez și eu la rând la prescură, preoții în odăjdii vorbindu-și unii altora, înghesuiți în jurul Preasfinției Sale, părintele Varava gazdă, îmi dau seama că astăzi nu va avea timp pentru mine și mă îndrept spre chiliile vechi ale călugărilor, îl ajung din urmă pe fratele Rafael, ne oprim lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tata la mine, îmi duc mâna la buzunar, la batista dată de mama, mi-a înfășurat în ea lumânarea, Da! vom ieși să înconjurăm biserica și de aceea am nevoie de lumânare, de trei ori se înconjoară biserica, părintele în odăjdii în fruntea alaiului, urmat de slujbașii apropiați, în urma lor bărbații și apoi femeile, după primul tur însă părintele ajunge din urmă coada femeilor care nu se grăbesc, de ce s-ar grăbi?! timpul și-a pierdut în noaptea asta dreapta măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]