5,630 matches
-
bubuitură asurzitoare. - Ce-a fost asta, întrebă Elena în șoaptă cu glasul tremurând. Ascultară cu urechile ciulite la orice zgomot. Ceva le pocni în fereastră și geamul se făcu țăndări. Cei doi săriră în picioare îngroziți. Un mârtan mieună în odaia cealaltă și răsturnă oala cu lapte. - Ai uitat motanul înăuntru? - întrebă Elena înspăimântată. Dar nu termină întrebarea că ușa de la intrare sări din balamale crăpându-se în două de peretele opus. La o secundă, o flacără ca un fulger lovi
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
spre gârlă și sar în ea. Apoi, din apa murdară, țâșnesc bivoli fioroși ce iau în coarne gardurile de la curtea vrăjitoarei, se transformă în șopârle care sar pe bojdeucă și dispar pe hornul acesteia. Baba, speriată de năvala lighioanelor în odaie, țipă disperată. Este conștientă că-i scăpase de sub control și aceste momente puteau însemna sfârșitul său. - Opriți-vă neisprăviților, că rămân fără aer! - Ne-ai jucat cum ai vrut! - răcni unul dintre împielițați cu vocea răgușită. - Cum îndrăzniți să-mi
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
prin cuvinte nespuse în nesfârșirea clipelor care te pedepsec, să-ți faci de lucru cu ele într-un poem. Nu scrii despre trăiri ori dezamăgiri ci despre zidurile de piatră ale casei în care trebuie să spargi o ușă spre odaia în care vei locui. Referință Bibliografică: Timpul putrezește de nesupunere / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1318, Anul IV, 10 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TIMPUL PUTREZEŞTE DE NESUPUNERE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1407622326.html [Corola-blog/BlogPost/371354_a_372683]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 166 din 15 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză de oaie, sărată și tare și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului PALĂ DE VÂNT singur os de umbră într-o pală de vânt bonlav de sentimente mă scurg în apele ochilor tăi cu toate întrebările lumii și fierb în sânuri de odăi la focul viselor ce ard în somn idei amestecate cu păcate trec pe unde n-am rămas cerb în pripas cu foșnetul frunzelor moarte adânc de păduri nestatornic pătând spre ecoul ultimei vorbe s ajung poate n oi mai strabate
PALĂ DE VÂNT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1432366873.html [Corola-blog/BlogPost/379750_a_381079]
-
a zăpezii tronând în noaptea albă. Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
a zăpezii tronând în noaptea albă. Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
Era spre sfârșitul unei zile de vară (1937) în casa albă de la Ciucea a lui Octavian Goga. Prin ferestrele deschise se auzea murmurul Crișului, șoptind pădurii povestea lui milenară. Mâna gazdei a întors butonul cutiei de sunete vrăjite și în odaia de lucru a meșterului a răsunat glasul adânc al lui George Folescu. Un haiduc al câmpiei românești de altă dată își cânta aleanul lui de pribegie: „Înghețată-i Dunărea... Nu știu un alt artist al nostru, a spus Octavian Goga
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
CEI CARE NU SE IUBESC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ploua infernal, și noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval, norii curgeau în luna lui Marte. Pereții odăii erau neliniștiți, sub desene în cretă. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. O să te plouă pe aripi, spuneai, plouă cu globuri pe glob și prin vreme. Nu-i nimic, îți spuneam, Lorelei, mie-mi plouă zborul, cu pene
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428136095.html [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
lume concretă. O să te plouă pe aripi, spuneai, plouă cu globuri pe glob și prin vreme. Nu-i nimic, îți spuneam, Lorelei, mie-mi plouă zborul, cu pene. Și mă-nălțam. Și nu mai stiam unde-mi lăsasem în lume odaia. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi, cine-s mai frumoși: oamenii?... ploaia?... Ploua infernal, ploaie de tot nebunească, și noi ne iubeam prin mansarde. N-aș mai fi vrut să se sfârșească niciodată-acea lună-a lui
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428136095.html [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
ani, când a câștigat la Târgu Jiu concursul „Pe fir de balade”. A cântat mai târziu ca solistă profesionistă la Casa Armatei. I-a Cântat și lui Nicolae Ceaușescu romanțe. Cine intra în salon la dictator să cânte venea din odaia cu scumpe cufere ale neamului românesc - nu se făceau încercări care puteau eșua, față de Nicolae Ceaușescu. Interpreta Georgeta Nichifor așează la tâmpla muzicii folclorice românești icoane de cântece aduse de la Tulcea și de peste tot din Dobrogea, culese dintre cântecele naturale
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
un neferice triunghi pur isoscel. Doar chipul, trupul tău, pătrunse de poveri Le-am pictat în violetul cel mai răscolit Căci din lumea celor de soi divini și fraieri În patru labe și târâș eu sunt de curând venit. În odaia cu tabloul frigul lent se lasă Iar bruma cea mai rece limpezește Sentimente-n alb și negru prinse-n plasă Și-o inimă ce-n dor de moarte putrezește. Doar un pui de văduvă păianjen Își țese plasa deasă peste
SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480460074.html [Corola-blog/BlogPost/379293_a_380622]
-
pregătit proaspăt, apoi i-a lăsat singuri. Ana se simțea stingheră, încorsetată de spațiu, care parcă apăsa asupra ei. Nu știa ce să zică, ce să facă... așa că s-a ridicat de pe canapea și a început să se plimbe prin odaie, admirând obiectele de artă, expuse cu bun simț. Lua statuetele în palmă, le studia, apoi vorbea despre impresiile ei... În clipa când s-a întors era să leșine de surpriză: tânărul stătea gol pușcă lângă canapea... soldatul în termen, din fața
SOLDATUL CU PĂR ROŞU de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Soldatul_cu_par_rosu.html [Corola-blog/BlogPost/356307_a_357636]
-
proces. Nu am fost, repet, un răsfățat al regimului comunist. Dimpotrivă. Am fost urmărit de Securitatea comunistă timp de douăzeci de ani, mi-au fost sustrase de către aceasta manuscrise din casă (o casă de dascăl sărac, compusă dintr-o singură odaie și o tindă, fără curent electric, și în care uneori la lumina jarului din sobă și a unei antediluviene lămpi cu petrol mi-am scris cărțile) pe care nu le-am putut recupera pînă azi. Am publicat vreo 20 de
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
așază târziul.Ajută-mă lună! Dă la o parte fiecare stratal acestui târziuîn curând va fi mâine!... XII. DIMPREJUR..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016. DIMPREJUR... Lumina lunii cade blajină împânzindu-se tăcută în odaie într-un auriu molatic Prăbușindu-se mai apoi peste noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței, venită din adâncuri ca o
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
azi e chiar ziua lu’ Sfântu Ion. - Cum să-ți mulțumesc, nene, pentru atâta grijă? - O, nu-i nimica, asta așa să cade să fie între oameni! - Ai dreptate, nene! Intru în casa omului unde ne întâmpină aerul cald al odăii în care duduia focul. - Măi, femeie, întinde masa repede c-a venit Marian! Cheamă-l și pe Ionel al nostru, că doar e ziua lui! Intră Ionel în odaie, un tânăr cam ursuz, îmbrăcat într-o bluză verde ostășească, și-
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
nene! Intru în casa omului unde ne întâmpină aerul cald al odăii în care duduia focul. - Măi, femeie, întinde masa repede c-a venit Marian! Cheamă-l și pe Ionel al nostru, că doar e ziua lui! Intră Ionel în odaie, un tânăr cam ursuz, îmbrăcat într-o bluză verde ostășească, și-mi dă mâna, strângându-mi-o tare, bărbătește. - Ăsta-i fecioru' meu, Ionel! A venit tocmai de la Galați, că-i militar!... - La armată? - Oho! La grăniceri!... - Bravo, Ionele! - Femeie
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
grabă spre casă, ajunse cu bine, se descurcă de minune cu portița și, strecurându-se în așternut, adormi numaidecât. A doua zi se trezi târziu, aproape de amiază. Ceilalți se sculaseră de mult, li se auzeau glasurile prin curte și prin odăile vecine. Când să coboare din pat, Octavia își aminti brusc întâmplarea cu frumoasa Lina cea preschimbată în broască. Se îmbrăcă în grabă și, ieșind în ogradă, o porni în goană spre gardul de la capătul livezii, acolo unde știa că se
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Sete”: „Porumbii răsuciți scâncesc a sete, / Iar miriștea, obraz nebărbierit, / E mângâiată lin de un scaiete / Rostogolit de-un vânt din răsărit. // Din cer căldura curge ca o ploaie / Cernită-n oaze de oțel fierbinți, / Miroase-a foc teribil în odaie / Și-aștept să-l stingă apa de la sfinți. Pe-asfalt se tipăresc ciudate urme / Și-a-ngălbenit gazonul a leșin, / Văd colbul răscolit încet de turme / Iar norii mor pe cerul prea senin. // Și ziua lungă nu se mai sfârșește / S-aducă
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
lasă să se scurgă peste întregu-mi trup, Lumina Lui cea albă învăluie-al meu suflet, Voiam să-i curm durerea și spinii grei să rup. Dar El, cu-a Lui iubire, m-a vindecat pe mine Și-a pătruns în odaia adâncii mele inimi, Mi-a adunat durerea și grelele suspine, Fiindu-mi mângâiere și slavă,-n veci, de-a pururi... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Clopote negre... Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 461, Anul II, 05 aprilie 2012
CLOPOTE NEGRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Clopote_negre_cornelia_viju_1333629043.html [Corola-blog/BlogPost/359124_a_360453]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ÎNVĂȚĂTORII MEI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ÎNVĂȚĂTORII MEI În culcuș de fân și paie, Chiar la mine în odaie Am trei greieri și-o albină. Noaptea, când e lună plină, Unul mă-nvață să plâng, Altul, bucurii să strâng, Ultimul, frumos să scriu Și drept ca un brad să fiu, Iar albina, numai ea, Toarnă miere-n viața mea
ÎNVĂŢĂTORII MEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1421741236.html [Corola-blog/BlogPost/349986_a_351315]
-
acestuia omenesc, prin natura funcției lor relaționare. De fapt, actorii sunt chiar inima, într-un sens, iar în altul sunt dublajul fiecărui om, repetarea în formă spirituală a oricărui fapt, fenomen, trăire omenească, așa cum cusătura unei carpete poate aduce în odaie o câmpie cu flori. Unul din pleiada de actori ai Teatrului de Revistă „Cnstantin Tănase” din București adună și e în stare să expună cu un inegalabil talent o câmpie cu cele mai diverse și multiple forme transgresate din viață
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420188017.html [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
Toamna este pentru mine ploaia apăsătoare a uitării existenței, fulgerul care luminează satanic și tunetul biciuirii, a prevestirii. Toamna este leagănul melancoliei, a dorului dorinței fiindului de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-ar sta nicio iubită, / Prin noapte, toamna despletită / În mii de fluiere cântă. Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări, ce a
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Anuitatea_efectului_maladiv_in_poezia_bacoviana.html [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului sigur ai un complice liniștea șerpuiește sub fiare în universul meu pitic racii își scriu testamentul casele sunt din zahăr și plouă des clopotele respiră în mijlocul odăii un ecou șchioapătă e nou pe aici grădinarul de serviciu culege trandafiri albi îi colorează cu sângele plimbă eșafodul peste pleoapele mele sunt în cămașă de forță strig câte sfori în actul acesta câte sfori?! hambarele au fost bombardate așadar
CARAFA CU APĂ VIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1403290025.html [Corola-blog/BlogPost/357481_a_358810]
-
hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat. Ferestrele sunt pe jumătate deschise, lumina intră în odaie ca într-o pădure. Atunci Corina apare cu părul desfășurat pe umeri și poetul îi admiră ca un sculptor trupul gol. Alteori momentul este suav, e revărsatul zorilor, la ceasul când aerul e răcoros și privighetoarea cântă. O altă elegie
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]