8,671 matches
-
deschise pline de vise Iți Întind harta sufletului meu Cu toate luminile lăuntrului aprinse Și-aștept să găsești drumul spre mine, Tezeu. SUGESTIE ... Și mai ales Îmi place lumina albastră Care se filtrează abia În amurg, Când orele parcă se odihnesc undeva Iar peste orașul fierbinte torente viorii curg Mă Înfășor atunci de-a lungul tandreței tale Și deodată mi se pare că timpul nu mai este Decât imaginea mișcătoare a eternității Cum aripile Îngerilor sugerează spații celeste. Poemul pe care
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
g i n t e l e . C u catalogul sub braț. Nu arăta fioros. Dar... D i r e c t o r u l , Vo inea ș i apo i directorul adjunct, B u d i c ă , odihnească-se-n pace, ne-au ținut c u v â n t a r e a d e deschidere a noului an și special pentru noi , cei de clasele a IX-a, ce bucurii ne așteaptă În acest liceu. “ Clasa
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se Întâmplă pe scenă se petrece În cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau În picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin atelier, ori odihnindu-se, sau fumând, iar gândurile și ideile lui, limbajul său interior se vor auzi În sală ca venind dintr-un difuzor, sau din mai multe difuzoare, dând impresia că vocea artistului, care se va auzi Înceată (gâtuită, ca și cum ar veni
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
din mijloc (care se punea înaintea desăvârșirii) s-a surpat și s-a sfărâmat; dar (am putea zice) că nu este cu totul și pentru totdeauna sfărâmat. Sunt, într-adevăr, momente când (harul) se aprinde mai mult, când mângâie și odihnește, dar sunt și momente când se micșorează și pălește, precum voiește, în folosul omului. A ajuns, oare, cineva, în lumea aceasta, la măsura desăvârșirii? A gustat și a experiat (fericirea) acelui veac? Eu încă n-am văzut pe nimeni să
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
voiește, în folosul omului. A ajuns, oare, cineva, în lumea aceasta, la măsura desăvârșirii? A gustat și a experiat (fericirea) acelui veac? Eu încă n-am văzut pe nimeni să fie creștin desăvârșit și liber (de păcat). Chiar dacă cineva se odihnește în har, pătrunde tainele și (se desfătează) de multa dulceață a harului, păcatul rămâne încă în el. Unii, din cauză că au fost dăruiți cu belșug de har și de lumină, socotesc că sunt liberi și desăvârșiți, însă din lipsă de experiență
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii iar Veronica Își căuta liniștea. Dacă acest sonet nu ne dă vreo adresă precisă, În schimb poate să ne lămurească În privința luminii din interiorul odăii. Manuscrisul și prima
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
aleargă acolo unde văd că este vânat. Se reped unde văd partea slabă a sufletului și nu se depărtează, nici nu fug până nu ne aruncă în groapă ... multe sunt meșteșugirile și cursele, și mare este silința lor! Nu se odihnesc până ce nu ne prind pe noi cu o patimă sau cu învoirea spre ea. În căile faptelor bune, ei ne stau împotrivă, deci cu multă luare-aminte trebuie să ne ostenim pentru mântuirea noastră, iar nu ca pentru un lucru omenesc
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
acompaniată instrumental și concepută pe baza unor poeme având forme și structuri diverse. Între piesele vocale sunt intercalate piese instrumentale, ce pot avea structuri metro-ritmice libere sau măsurate. Aceste piese instrumentale acordau cântăreților momente de pauză, în care se puteau odihni. Nouba începe întotdeauna cu o introducere instrumentală, cu rol de preludiu : se prezintă modul în care se va desfășura suita, publicul familiarizându-se astfel cu atmosfera și cu caracterul piesei. Urmează apoi o succesiune de mai multe piese vocale și
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
stângă este sub capul meu Și mâna Sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”). Aceasta îi permite să unească senzațiile opuse ale mișcării Și odihnei (ceva imposibil pentru senzația externă), ilustrând astfel natura paradoxală a senzației spirituale în care sufletul iubitor se odihnește în brațele Iubitului Divin Și, în același timp, zboară spre Țelul infinit la care nu ajunge niciodată. „Simultan”, spune Origen, „sunt purtat de actul său de tragere cu săgeata Și mă Și odihnesc în brațele Arcașului”<footnote Idem, In Canticum
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
senzației spirituale în care sufletul iubitor se odihnește în brațele Iubitului Divin Și, în același timp, zboară spre Țelul infinit la care nu ajunge niciodată. „Simultan”, spune Origen, „sunt purtat de actul său de tragere cu săgeata Și mă Și odihnesc în brațele Arcașului”<footnote Idem, In Canticum Canticorum, IV GNO, 129; trans. 104; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 159-160. footnote>. Cu siguranță
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Cuvântului din Scriptură atrage dorința declanșată Și înflăcărată de Duh. Arcașul divin trage săgeata înmuiată în Duh a Fiului. Străpunsă de această săgeată, ea este un repaus în mișcare eternă, devenind vehicul al prezenței, pe care toți îl pot vedea. Odihnindu-se în brațele Mirelui, este concomitent lansată din arc în misiune în slujba tuturor fiicelor Ierusalimului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs”, în Modern Theology, 18:4
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de Aur, „Femeia este legată prin lege...”, 4, PG., LI, col. 214. footnote>, îl chinuie neîncetat. Însă, prin repetarea păcatului, și conștiința va slăbi și va ajunge să mintă, slăbită fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, chinuie și distruge. „Odată păcatul născut ne învață Sfântul Ioan Gură de Aur el pricinuiește sufletului ce l-
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cu sila iubirea lor referitoare la Sine<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Dumnezeu este lumină, în rev. Ortodoxia, Anul XXVI (1974), Nr. 1, p. 76. footnote>. Astfel, iubirea Lui rămâne tot timpul în stare de jertfă. Dar omul nu-și poate odihni sufletul până nu simte iubirea lui Hristos în el și până nu răspunde cu iubire iubirii Lui, căci sufletul uman are o nesfârșită sete de iubire, iar această sete nu și-o poate potoli decât prin înălțarea către Hristos, Care
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cu sila iubirea lor referitoare la Sine<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Dumnezeu este lumină, în rev. Ortodoxia, Anul XXVI (1974), Nr. 1, p. 76. footnote>. Astfel, iubirea Lui rămâne tot timpul în stare de jertfă. Dar omul nu-și poate odihni sufletul până nu simte iubirea lui Hristos în el și până nu răspunde cu iubire iubirii Lui, căci sufletul uman are o nesfârșită sete de iubire, iar această sete nu și-o poate potoli decât prin înălțarea către Hristos, Care
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Upanișadelor, a Mahabharatei, a lui Ghilgameș și a Vedelor -, Amita Bhose se va stabili definitiv în România, grație creației geniale a lui Eminescu, unde va trăi până la capătul vieții și unde-și doarme somnul veșnic în pământul sfânt ce-l odihnește pe idolul său. Încheiem această paranteză edificatoare asupra impactului eminescian peste fruntarii amintind că, din Italia, Rosa del Conte vine și se perfecționează în limba română - din aceleași considerente ca și Amita Bhose -, studiază cu asiduitate și frenezie creația ultimului
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
nu nebun așa cum l-au făcut dușmanii lui, ci făcuse o criză nervoasă din cauza oboselii și a stresului accentuat. De aici Eminescu îi scrie în două scrisori prietenei sale Veronica Micle că ar avea nevoie de șase luni ca să se odihnească și să-și revină. Eminescu se simțea urmărit, hăituit de justiție și trăia cu frica în sânge că oricând putea face pușcărie pentru atitudinea sa și pentru faptul că avusese curajul să spună adevărul. La toate acestea se adaugă rapoartele
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
încheiată această muncă, colectivul s-a dizolvat. Aceeași soartă a avut-o și colectivul de la Biblioteca Academiei, care, în paralel, a elaborat Bibliografia Mihai Eminescu. Și dați-mi voie să continui eu cu întrebările: dar cu publicistica, cum rămîne? Ne odihnim în bogata antologie a ediției Creția- Vatamaniuc? Dar o ediție a ziarului „Timpul”, cînd se va face? Sîntem, iată, la moment aniversar: cu viața lui Eminescu - cu ea ce facem? Faptul că simțiți nevoia să lansați atîtea întrebări, care sînt
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
mare român”, cum îi plăcea să se pronunțe despre Mareșalul împușcat de conaționalii săi comuniști la 1 iunie 1946 din ordinul călăului I.V. Stalin. Rămânem cu amintirea sa de neprețuit și mult, mult mai săraci fără mentorul nostru. Să-l odihnească Dumnezeu și fie-i țărâna ușoară! A-ți iubi țara, valorile și tradițiile naționale nu înseamnă altceva decât promovarea unui naționalism de bună calitate Prof. univ.dr. Cristian Troncotă S-a stins din viață, la onorabila vârstă de 74 de ani
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
înseamnă altceva decât promovarea unui naționalism de bună calitate, pe care orice națiune modernă sau postmodernă îl practică cu oamenii de cultură, și nu numai cu mintea, dar mai ales cu sufletul. Printre aceștia s-a numărat și profesorul Buzatu. Odihnească-se în pace. Moartea profesorului Gheorghe Buzatu slăbește mult ființa națională românească - Prof. univ. dr. Corvin Lupu Venită telefonic, vestea decesului fulgerător al profesorului Gheorghe Buzatu mi-a indus o stare specială de suferință amară. Nu a fost atât o
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
pe care să-l fi îndrăgit mai mult, mai ales după pierderea familiei și cred că și-ar fi și dorit biblioteca drept loc de unde să treacă în eternitate, dacă s-ar fi gândit vreodată la așa ceva. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Regretul pierderii unui titan dintre istoricii contemporani Larry Watts Am aflat de moartea profesorului Gheorghe Buzatu cu mare tristețe. Profesorul Buzatu aparține aceleiași generații de istorici asemenea profesorului Constantiniu - puternici în convingerile lor, calmi în apărarea pozițiilor lor
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
știință ai Țării, pe care a iubit-o și respectat-o cum numai el a știut. Ar fi o initiativa deosebita ca Institutul de Istorie al Academiei de la Iasi sa poarte numele ilustru al Profesorului Gheorghe Buzatu. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aseze în locul ce i se cuvine. O viață dăruită istoriei adevărate a românilor. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! - General (r) Aurel Rogojan Omul care s-a înălțat la gloria cerească, după destule poveri ale nerecunoștinței
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Profesorul va „trăi” în fiecare bun român, ultima sa carte constituind, de fapt, un veritabil „testament” pentru urmași: „Istoria să judece!”. Pe Profesorul Buzatu l-au plâns cerurile - Conf. univ. dr. Gheorghe Iscru Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească pe savantul - profesor univ. dr. Gheorghe Buzatu.. După o viață personală chinuită de o soartă crudă, după o viață dedicată științei și slujirii adevărului istoric cu precădere închinată cercetării vieții și activității mareșalului Antonescu, un titan al României și un
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
fost decorat postmortem pentru serviciile aduse națiunii române. Ne rămân scrierile lui valoroase și aminitrea sa... În ziua în care a murit, după amiază, o ploaie torențială, puternică s-a năpustit asupra Bucureștiului. Parcă îl plângeau cerurile. Dumnezeu să-l odihnească și să-l ierte! Cinste Marelui Maestru al Demnității noastre naționale, plecat la Întâlnirea cu Mareșalul - pe care l-a apărat ca nimeni altul! Grafica - Ion Măldărescu; Fotografia „Bun rămas” - Cristina Nichituș Roncea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
de etnie sau de națiune, societatea primește cetățeni, muncitori și cumpărători, Biserica primește credincioși, postitori și milostivi; societatea cere pașaport, Biserica cere mărturisire de credință (botez). Hristos spune: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi” (Matei XI, 28). Ziaristul francez mai notează că non-ortodocșii sînt atrași de Biserica ortodoxă, însă nu înțeleg motivul atracției. Dacă oamenii ar fi vrut „cîntări mărețe” ar fi mers la operă; dacă oamenii ar fi vrut „ornamente” ar
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
reiată, ca pe comorile călătorite între cocoașele cămilelor, prin pustie...să mori hămesită de sete și de iubire... să te readuc, brav, la viață... Construiam beciuri imaginare, hrube sinistre, galerii scobite-n miezul munților necunoscuți încă în geografii... să te odihnești nestigherită de oameni... cu hrana la picioarele leneșe... cu fructele la îndemînă, lîngă buzele uscate ale gurii somnoroase, șoptitoare...cu băuturi soporifice în ulcioare de lut, proaspăt scoase din cuptoarele manufacturierilor medievali... Proiectam răpiri senzaționale, în plină zi, chiar de la
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]