194 matches
-
Domnului nostru Iisus Hristos. Pământul își țese în grabă covorul de smarald al ierbii, brodându-l cu felurimea florilor între care nelipsitele scântei de păpădie. Sălciile își lasă mlădițele atârnând ca niște filocterii în sărbătoare binecuvântând apele care i-au odrăslit. Zarzării, Caișii și Cireșii sunt Magii Primăverii împodobiți cu straie de nuntă alcătuind suita princiară pentru a-L întâmpina pe MIRELE CERESC. Tot văzduhul se umple de cer, de lumină, de sărbătoare, de cântec, de smirnă și de bucurie. Dincolo de
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
a noastră este că Răstignirea Lui și a Românilor încă nu s-a terminat... Suferința Cerească, Patimile și Dragostea absolută a Mântuitorului Hristos pentru Omul pe care la recreat au udat cu scump Sângele Său lemnul Răstignirii făcând Crucea să odrăslească în cel mai frumos Poem de April, al sublimei Primăveri a Învierii Veșnice. A fost o vreme de milenii..., când Dacoromânul nostru făcea din orice anotimp Primăvară, din fiecare gând o rugă a bucuriei, câte o Doină ori un psalm
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale. Mesajul piesei e cu bătaie lungă. Problematica etico-politică pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din puterea creatorului său, cu gândul și iluzia că-l poate ajunge și înțelege. Biblia descrie momentul (FACEREA): "În ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul și pământul, pe pământ încă nu era niciun copăcel, și nicio buruiană încă nu odrăslise, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și încă nu era un om care să lucreze pământul (...). Și Domnul Dumnezeu l-a zidit pe om din țărâna luată din pământ, și a suflat asupra lui suflare de viață
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dumnezeu (Ps 147,15/4; 108/107,20; Înț 18,14-15). Este celebră descrierea acțiunii lui din Is 55,10-11: „După cum coboară ploaia și zăpada din ceruri și înapoi nu se întorc până ce nu udă pământul și-l fac să odrăslească și să rodească pentru a da sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, așa e și cuvântul ce iese din gură mea: nu se întoarce la mine fără rod, ci face voia mea și izbândește în cele pentru care l-am
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cea mai mare putere a trupului, ca și a minții. Așadar dacă, fie unul mai tânăr, fie unul mai în vârstă s-au pune să zămislească pentru obște, vom spune că greșește împotriva preceptelor sfinte și a dreptății, că el odrăslește un copil pentru cetate, care, dacă ar aparea pe ascuns, nu se va naște prin puterea jertfelor și a rugăciunilor pe care preotesele, preoții și întreaga cetate le vor rosti la fiece căsătorie, ca să se nască mereu din părinți buni
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
eventualii pseudo‑cristoși și pseudo‑mesia. Capitolul al II‑lea este concentrat în jurul „parabolei smochinului”, prezentată în Evanghelii în două variante complet diferite. La Mt. 24,32‑33: „Învățați de la smochin această pildă: când mlădița lui se face fragedă și odrăslește frunze, știți că vara e aproape; asemenea și voi când veți vedea toate acestea, să știți că Fiul Omului este aproape, la uși”. A doua variantă se află la Lc. 13,6‑9: „Cineva avea un smochin sădit în via
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
S-au prezentat la Templu, doisprezece bărbați, Fiind din fiecare seminție, adunați. Inspirat de Domnul, arhiereul le-a luat Toiegele, și-n Sfânta Sfintelor le-a așezat, Rugându-se ca Bunul Dumnezeu să hotărască, Și ca toiagul celui ales, să odrăslească. Și, o, minune mare! Fiindc-a doua zi, Toiagul lui Iosif, flori de crin odrăsli, Și arhiereul, preoții, cu toți au înțeles, Că el să ocrotească Fecioar-a fost ales! Iosif era tâmplar, de loc din Nazaret, Bătrân și credincios, cinstit
Sofia Timofe. In: Biblia pentru copii by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/444_a_872]
-
arhiereul le-a luat Toiegele, și-n Sfânta Sfintelor le-a așezat, Rugându-se ca Bunul Dumnezeu să hotărască, Și ca toiagul celui ales, să odrăslească. Și, o, minune mare! Fiindc-a doua zi, Toiagul lui Iosif, flori de crin odrăsli, Și arhiereul, preoții, cu toți au înțeles, Că el să ocrotească Fecioar-a fost ales! Iosif era tâmplar, de loc din Nazaret, Bătrân și credincios, cinstit, cucernic, drept, Ce se trăgea din seminția lui David Împărat, Deci lui Sfânta Fecioară, i
Sofia Timofe. In: Biblia pentru copii by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/444_a_872]
-
aminte tot ce știi despre moașe și vei pricepe mai ușor ce vreau să-ți spun. Așadar știi, cred, că nici o femeie dintre cele care pot rămâne însărcinate și naște nu le moșește pe altele, ci acelea care nu pot odrăsli” - „Fără îndoială”, confirmă Theaitetos. „Se spune că pricina acestui lucru aste Artemis 18; că, necăsătorită fiind, i-a revenit grija nașterilor. Celor sterpe nu le-a dat, vezi bine, putința moșitului, pentru că omul este, din firea sa, slab în a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
împotriva lor, și-i voi arde pe toți, 5. afară numai dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine. 6. În vremurile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori și va odrăsli, și va umplea lumea cu roadele lui. 7. L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei ce-l loveau? L-a ucis El cum a ucis pe cei ce-l ucideau? 8. Cu măsură l-ai pedepsit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
sunt de sus căile Mele față de căile voastre și gîndurile Mele față de gîndurile voastre. 10. Căci, după cum ploaia și zăpada se coboară din ceruri, și nu se mai întorc înapoi, ci udă pămîntul și-l fac să rodească și să odrăslească, pentru ca să dea sămînță semănătorului și pîine celui ce mănîncă, 11. tot așa și Cuvîntul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea și va împlini planurile Mele. 12. Da, veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
făcea tumbe, că tot nu-l vedea nimeni, și se gândea siderat, cum naiba nu i-a dat în gând să se apuce mai de mult de toate astea?... Așa cum am zis mai sus, pe la chindie Dumnezeu a zis: „Să odrăslească pământul pajiște verde, ierburi având sămânță în ele și pomi roditori, care să facă, după soiul lor, roade cu sămânță în ele pe pământ. Și s-a făcut așa” (Facerea, I, 11). Doamne, ce dumnezeiască prevedere! Păi oameni buni, creștinilor
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pentru totdeauna par amintirile soarelui. Un zeu dușman a mânat cu harapnic de furtună turmele de veacuri în prăpastia sfârșiturilor - și nu ducem și noi după ele, cei din urmă. Vai de bietele noastre ființi! peste noi nu vor mai odrăsli flori! — Ce facem? ce facem, oamenilor și creștinilor? se tânguia cu frică nana Floarea. N-avem acuma altă putere decât să-l ducem pe acest bolnav la locul lui, să-l alinăm și să-l hodinim. De ieri, stă nedormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
prin cuvinte și se bălăcesc în cloaca unor surogate cât mai cool. Există, paralizantă, o spaimă de cuvintele rare, din ce în ce mai rare, care cheamă gândul bun, care însoresc speranțele și care, de ce nu, pot încă ocroti suflete. Cuvinte care încă pot odrăsli suflete sunt ocolite, uitate în buimăceala unor noi și noi dimineți în care alții și alții își pierd nu doar servietele cu cheile de la case, ci își lasă în ele trecutul lor tot abandonat, nemaidorind întoarceri, nemaidorind alte poveri decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se mai petrecuse așa ceva, dar asta se petrecuse cu destule vieți de strămoși În urmă și oamenii se arătau șovăitori și nepricepuți. Deocamdată se strângeau ca oile În mijlocul satului, nu vorbeau aproape deloc, nu mâncau, nu beau, nu munceau, nu odrăsleau și așteptau ca omul potrivit pentru ceea ce urma să se Întâmple să se aleagă singur din mijlocul lor. Și iată că, Într-o zi, porni să se audă zgomot de car dinspre codrul de la granița de Apus a satului. După cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În rușinoasele lor Îndeletniciri chiar și dobitoacele de prin curte. Cât despre bărbații din cele două nefericite neamuri, cel mai blând lucru care se putea spune despre ei era că se vădeau niște terchea-berchea neputincioși și bețivani, iar femeile lor odrăsleau cu te miri cine și aduceau pe lume numai copii tâmpiți și urâți, cărora le-ar fi fost de preferat niște limbrici produși cinstit, lângă gard. Amabilitățile au continuat Încă minute bune - spre desfătarea celor de față - până când, În căruțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-și aducă apropiații lângă uriașul morman de carne congelată decât să procedeze invers. Și a trecut la fapte. Prinzându-i primăvara tot ronțăind la coaste de mamut, Începură să le placă locurile. Drept urmare, s-au pus și mai abitir pe odrăslit și n-au mai părăsit acele teritorii despre care nici prin cap nu le trecea că se vor numi, Împreună cu altele, multe și Întinse, adunate laolaltă, Europa. Și nici nu aveau cum să știe, căci, hăt, multe generații mai Încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vorbăria: „Eee, te pomeni că nu mă mai cunoști?!? Eu sunt băiatul lui Director...”. Moșul nu ieși din muțenie și tânărul avu timp, În tăcerea care se lăsă Între ei, să audă cântând un guguștiuc ce-și Îmbia perechea la odrăslit. Satul Întreg i se păru mai pașnic și mai liniștit decât apucase vreodată să-l vadă. Toate din jur deveneau blânde și mângâietoare, chiar și durerea pricinuită de suferințele bătrânului se ostoi În sufletul lui Repetentu. Rămase năuc și Încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ți‐am descântat, Joi curate, alte nouă Să ai inimă curată și să fii păzit de ele, șapte stele, logostele Fie‐ți scrise‐n cer și‐ o fată Mândră de‐mpărat. M‐ am rugat de ursitoare Pentru capul tău, S‐ odrăslești, ca rupt din soare, Toată lumea să te placă; Dar nici fapt și pus‐ din‐ură, Nici un fel de‐aruncătură, Nici un farmec să nu‐ți facă Nici un rău. Dormi, plugarul meu, în pace, Scumpul meu odor! Mare‐al mamei, te vei
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în fața Sfintei Cruci, care are de-o parte și de alta sulița, trestia și buretele. Trupul Său este înfățișat ca în momentul răstignirii, având numai un acoperământ în jurul coapselor, o coardă de viță de vie, încărcată de frunze și struguri, odrăslește din coasta străpunsă de suliță și urcă deasupra, se răsucește în jurul Crucii și coboară cu vârful în jos. Iisus ține în mână un ciorchine mare pe care îl stoarce într-un potir. Această icoană este realizată după o rugăciune pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fi contestate de nimeni, aș începe așa, cu ceea ce scrie în cărțile cu viețile sfinților și anume: „Pre făcătorul cel mare de minuni, ajutătorul cel grabnic și mijlocitorul cel prea ales către Dumnezeu, pre arhiereul lui Hristos, Nicolae, l-au odrăslit părțile Lichiei, în cetatea ce se numește Patara, din părinți cinstiți și de bun neam, dreptcredincioși și bogați. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona. Acesta a trăit pe vremea tiranilor împărați Dioclețian și Maximilian (284305) și a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
voi pedepsi după faptele tale, măcar că urîciunile tale vor fi în mijlocul tău și ar trebui să te ajute! Și veți ști că Eu sunt Domnul, cel ce lovește! 10. Iată ziua! Iată-o că vine! Îți vine rîndul! Înflorește toiagul, odrăslește mîndria! 11. Silnicia s-a înălțat, ca să slujească de toiag răutății, nu mai rămîne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăția lor! Și nimeni nu-i bocește! 12. Vine vremea, se apropie ziua! Să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
nici multă lume, ca s-o scoată din rădăcinile ei. 10. Iată că este sădită, îi va merge bine? Dacă o va atinge vîntul de răsărit, nu se va usca ea oare? Da, se va usca în straturile unde a odrăslit." 11. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 12. "Spune casei acesteia răzvrătite: Nu știți ce înseamnă aceasta?" Și spune: "Iată, împăratul Babilonului a venit la Ierusalim, a luat pe împăratul și pe căpeteniile lui, și i-a dus cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
un frate vitreg care-și dorea să stăpânească ducatul. Deoarece existau temeri și pentru viața micului Rotari, unchiul din partea tatălui, Maginulf, regent la Brescia până când el ar fi fost gata să ia locul părintelui său, îl încredințase bunicului Faroald. Acesta odrăslise doar două fete: Geretrude, mama lui Rotari, și Helica, mama lui Taso și Kakko. Neavând băieți, refuzase rangul de duce, mulțumindu-se cu funcția de majordom al regelui la Cividale. Pe la vârsta de șaizeci de ani se retrăsese la vatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]