194 matches
-
În rușinoasele lor Îndeletniciri chiar și dobitoacele de prin curte. Cât despre bărbații din cele două nefericite neamuri, cel mai blând lucru care se putea spune despre ei era că se vădeau niște terchea-berchea neputincioși și bețivani, iar femeile lor odrăsleau cu te miri cine și aduceau pe lume numai copii tâmpiți și urâți, cărora le-ar fi fost de preferat niște limbrici produși cinstit, lângă gard. Amabilitățile au continuat Încă minute bune - spre desfătarea celor de față - până când, În căruțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-și aducă apropiații lângă uriașul morman de carne congelată decât să procedeze invers. Și a trecut la fapte. Prinzându-i primăvara tot ronțăind la coaste de mamut, Începură să le placă locurile. Drept urmare, s-au pus și mai abitir pe odrăslit și n-au mai părăsit acele teritorii despre care nici prin cap nu le trecea că se vor numi, Împreună cu altele, multe și Întinse, adunate laolaltă, Europa. Și nici nu aveau cum să știe, căci, hăt, multe generații mai Încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vorbăria: „Eee, te pomeni că nu mă mai cunoști?!? Eu sunt băiatul lui Director...”. Moșul nu ieși din muțenie și tânărul avu timp, În tăcerea care se lăsă Între ei, să audă cântând un guguștiuc ce-și Îmbia perechea la odrăslit. Satul Întreg i se păru mai pașnic și mai liniștit decât apucase vreodată să-l vadă. Toate din jur deveneau blânde și mângâietoare, chiar și durerea pricinuită de suferințele bătrânului se ostoi În sufletul lui Repetentu. Rămase năuc și Încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
veche și timidă operație de psihochirurgie, ajuns acum de o simplitate copilărească. [...] Operația se repeta la vârsta de șapte și apoi la optsprezece ani, ca astfel să se asigure exterminarea radicală a lăstarelor de fibre răufăcătoare, care ar fi putu odrăsli eventual din centrii nervoși mai dârzi.[...] Se știa de foarte multă vreme, și mai ales în ultimele războaie mondiale oamenii de știință medici, chirurgi și psihiatri stabiliseră rolul nefast pe care-l joacă lobul anterior frontal al creierului în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
este discutabilă. Dacă geții au tăiat viile, că nu este de presupus că au scos vițele din pământ, ceea ce ar fi imposibil, rădăcinile fiind de câțiva metri înfipte în sol, n-au făcut decât să regenereze viile, care din rădăcini odrăslesc și, în trei ani, via e din nou pe rod. Chiar așa, să-i determine pe geto-daci să trăiască trei sau patru ani fără băutură, este un lucru cu totul remarcabil, care n-a putut fi făcut decât de cineva
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din puterea creatorului său, cu gândul și iluzia că-l poate ajunge și înțelege. Biblia descrie momentul (FACEREA): "În ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul și pământul, pe pământ încă nu era niciun copăcel, și nicio buruiană încă nu odrăslise, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și încă nu era un om care să lucreze pământul (...). Și Domnul Dumnezeu l-a zidit pe om din țărâna luată din pământ, și a suflat asupra lui suflare de viață
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de aici că Sfântul Pavel nu-i putea excepta pe copii de la botez câtă vreme el propovăduia cu zel neîntrecut universalitatea răscumpărării Domnului Hristos. După învățătura sa, „toți oamenii sunt chemați să se împărtășească de binecuvântările pe care le-a odrăslit scump sângele Său vărsat pe cruce, deoarece toți sunt păcătoși - pruncii inclusiv”<footnote Pr. Prof. Grigore T. Marcu, op. cit., p. 185. footnote>. E drept că ei nu pot oferi Mântuitorului Hristos mărturisirea credinței lor „ca deschidere a ființei lor pentru
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Ce priietin i să arată? Nici unul. Munți, crăpați, copaci, vă despicați, pietri, vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cernească-să, pălească-să, veștedzască-să, nu înflorească, nu înverdzască, nici să odrăslească, și pre domnul lor cu jele, pre stăpânul lor negrele, suspinând, tânguind, nencetat să pomenească. Ochiuri de cucoară, voi, limpedzi izvoară, a izvorî vă părăsiți, și-n amar vă primeniți. Gliganul sălbatec viieriu, și-n livedzile lui ursul ușeriu să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a lungul liniei la animale, era să uit să dau înapoi macazul, se cunoaște "RESICZ" din inscripția "Reșița 1898". Zoologica alteritate, prima dată cînd am intrat la maimuțe mi-am scos pieptenele, buha mare iepure cald, păpușă-buhă udă, șarpele șarpespațiu odrăslește zoo Tîrgu Mureș, al doilea frate, "pirana" piranha, tot românizat pronunță și bucureștenii, șerpăria în anaconda, caiman, papagalul-capră, nu se adună cît în grădina călătoriei, soare vuietul bolii de oraș, Tatăl Meu pînă acum lucrează! trei tigri siberieni prea mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
creație artistică care e moda... Las’ că are ea, moda, și conotații pe care tot eu le voi critica altă dată, ca „pisoi“ ce mă consider... Dar și a paiului, rafiei, a latineștii căci e cam exotică Carludovica palmata care odrăslește pălării de panama; atenție: cu toatele sunt plante monocotiledonate, suprema expresie a evoluției vegetale, precum părul de mai Înainte - faneră cum ar spune biologul - este produs de ultima expresie a evoluției animale, mamiferele. Că, pentru ca aceste materiale să ajungă pălărie, e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu Înghițirea arborelui cosmic, axa lumii, În hăul apelor, poate primordiale pentru altă lume, nu e musai să facem o repetiție, retezând arborele neamului nostru, crezând că coroana Îi va putea fi hrănită cu Coca-Cola, hamburgheri și rock. Rădăcina va odrăsli, căci așa e În Natură, În vreme de coroana pusă În vază se va ofili umbrită de ei. Hamburgher și CocaCola Înseamnă doar furajare, proiectate fiind ca atare, după cele mai savante norme dietetice; dar nu sunt sarmale. Iar rock
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu o frunză. Imaginea clasică e floarea numită crăciunică. Nu v’o descriu, căci o aveți În glastră, chiar Înflorită acum... Care n’are frunze cum credem, ci lățiri ce le seamănă perfect, ale tulpinii... Căci niciodată o frunză nu odrăslește În vârful ei o alta, ea Însăși fiind o specializare a unei câtimi a tulpinii... Și așa, arborele nostru devine un fel de crăciunică, care se Înalță nu spre cer, spațial deci, ci temporal, spre anii care vin, Înălțimea devenind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găsit mulțime de mici animale de deșert mumificate, cică moarte de foame după ce s’au rătăcit În labirintul din piramidă. Labirint cu ghilimele, căci ăsta nu cuprinde decât o galerie, descendentă, din care se deschide o alta, ascendentă, care va odrăsli o alta, orizontală; era să uit, mai e și un fel de puț... Păi cel mai amărât guzgan se descurcă, ba chiar prosperă În - cu adevărat - labirintul canalizării și rețelei de termoficare a Iașilor... Aha! Cred că animăluțul cu pricina
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tehnologia Îngrășămintelor, sodei, sticlei, hârtiei, zahărului, uleiurilor, amidonului, alcoolului, brânzeturilor. O atare diversitate era - cum Îmi place să spun - un fel de bionică, o reluare a principiilor, soluțiilor aflate deja de Natură: În fond, atunci când o linie evolutivă se Închide, neodrăslind În continuare altceva, ultima sa etapă se diversifică la extrem, precum insectele, care reprezintă singure trei sferturi din totalul speciilor animale; la vremea respectivă Rusia nu mai putea evolua prin expansiune teritorială, dirijându-și consecutiv energia spre știință și cultură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe potecile pădurii, desigur ale uneia deja retezate În consecința cutărei legi pe care o detest din suflet, nu din invidia că n’am ce reteza eu Însumi ci pentru că mă simt prea Îndatorat arborelui. Iată o buturugă care va odrăsli la primăvară câțiva lăstari, aceia care vor reface, de vor fi lăsați de capul lor, un nou arbore care va Îngemăna desigur două ba chiar trei trunchiuri. Iată altă buturugă, care va odrăsli doar ciuperci, acele Pleurotus de pildă, semn
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îndatorat arborelui. Iată o buturugă care va odrăsli la primăvară câțiva lăstari, aceia care vor reface, de vor fi lăsați de capul lor, un nou arbore care va Îngemăna desigur două ba chiar trei trunchiuri. Iată altă buturugă, care va odrăsli doar ciuperci, acele Pleurotus de pildă, semn că a murit. De unde știu ce va urma, de vreme ce oracolul din Delfi nu mai există demult? Păi buturuga vie, prima condiție a primăvăratecei odrăsliri, este acum doar ceva care, dormind, e doritoare de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aminte, ieșeni și nu numai, la - aș spune genocid dacă acest „geno“ n’ar face referire exclusivă la noi, oamenii - dezastrul la care este supus acest arbore În zilele acestea, acelea ale speranței lui Întru perpetuare, precum a noastră atunci când odrăslim - ce teluric termen urmează! - un moștenitor: De dragul câtorva flori - consacrate ca medicinale, deci vandabile ori, avându-le, economisitoare a câtorva gologani -, mulțime de plozi care visează, În schimbul lor, vreo gumă de mestecat dacă nu cumva vreo țigară ori ceva mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e roasă adesea de un „dinte“: unul sau altul Îl Înșeală pe celălalt. Dar tot bionică e și asta, Natura inventând gestul cu mult Înaintea noastră. Și dau un exemplu, Însă nu pentru a fi urmat: cireșul. Păi ăsta nu odrăslește, am În vedere o puzderie de progenituri, decât polenizat cu polen străin florii, pomului, soiului, ba chiar speciei: „Înșeală“ cu vișinul de pildă. Dreptu-i, astfel de „odrasle“ sunt asemenea catârului - altă Încrucișare interspecifică -, adică incapabile a lăsa, la rândul lor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tipică izolării, a născut marsupialele. Adică ce să mai facă ouă, când le poate „cloci“ În Însuși animalul, adică Într’un uter. Și, ca să fie sigură, are două, ceea ce Îi permite să aibă un pui de alăptat și altul de odrăslit În același timp. Dar nu poate naște un pui asemenea părintelui, ci doar un embrion de doi centimetri, pe care cei trei metri de cangur Îl Încălzesc și alăptează În marsupiu, de fapt o nouă etapă În adaptarea aceluia de la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fapt, mamă fiind, apelând și la ereditatea extracromozomială, mai mult de 50 - % reprezintă teiul sfânt. Dar el e alcătuit din miliarde de celule. Fiecare păstrându-i - ca bază a vieții - Întreaga informație genetică, inclusiv câte crăci are de gând să odrăslească; nu și câte va avea... Deci, să luăm o celulă - dintr’o frunză ori un mugure - și s’o forțăm să devină un organism pluricelular, unul regenerat dar care, cu genomul identic, e tot teiul sfânt. Și am convingerea că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceleași transformări, „făcându-se una cu pământul“. O precauție În plus, poate o redundanță, menită a asigura perpetuarea acestui genom, la fel de egoist ca oricare altul, căci urzica e o plantă perenă prin rizomii săi. Dar justificată căci, pentru ca rizomul să odrăslească la anul, trebuie ca vara să depoziteze rezerve, implicit planta să existe acolo, la locul ei de sub Soare, nu În pântecele cuiva. Nu numai urzica face asta. În fond, aceleași interese le au toate plantele, mai ales acelea monoice, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și se izbește, zadarnic, de baraj, În căutarea locului unde Natura Îi cere să-și depună icrele. Barajul e un fel de diodă, care ar permite trecerea vreunui alevin la vale, Întru devenirea lui matură, dar nu lasă adultul să odrăslească acel alevin... Vorbeam de iaz? Nici asta nu e lacul În cale lenevesc acum: umplere și golire, repetate zi de zi, c’așa cere turbina, au creat o „țară a nimănui“ jurîmprejur, barem un hectar pentru fiecare kilometru de țărm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din puterea creatorului său, cu gândul și iluzia că-l poate ajunge și înțelege. Biblia descrie momentul (FACEREA): "În ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul și pământul, pe pământ încă nu era niciun copăcel, și nicio buruiană încă nu odrăslise, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și încă nu era un om care să lucreze pământul (...). Și Domnul Dumnezeu l-a zidit pe om din țărâna luată din pământ, și a suflat asupra lui suflare de viață
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cea mai mare putere a trupului, ca și a minții. Așadar dacă, fie unul mai tânăr, fie unul mai în vârstă s-au pune să zămislească pentru obște, vom spune că greșește împotriva preceptelor sfinte și a dreptății, că el odrăslește un copil pentru cetate, care, dacă ar aparea pe ascuns, nu se va naște prin puterea jertfelor și a rugăciunilor pe care preotesele, preoții și întreaga cetate le vor rosti la fiece căsătorie, ca să se nască mereu din părinți buni
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vostru neam în lupte mari și crunte De mii de ori cu fală-a biruit; Luptați ca ei în zilele cărunte, Că-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Neghina rea a gintelor mărunte Din zi în zi mereu a odrăslit; La coase, fii, ca n vremile cărunte Că-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Confiscată pentru și din cauza ultimelor patru versuri - gintele mărunte nu suportau să li se spună lucrurile de-a dreptul! - revista, se vede, își face datoria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]