199 matches
-
context am bănui ce a vrut să spună autorul, dar, vai, în acest caz limba română a fost slujită destul de neglijent, scandalos de neglijent. E păcat ca despre cineva drag să scriem în felul acesta, mai ales că autorul Măslinului oglindit avea un deosebit cult al limbii române. O tentativă de polemică pe care revista Flux a găzduit-o cu cele mai bune intenții, fără a avea pretenția - așa cum s-a insinuat - că face ordine în literatură, a eșuat lamentabil în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
între ei. Dacă istoria și-a propus o analiză a faptelor și personajelor istorice, văzute ca realități indubitabile, studiile de memorie analizează evoluția reprezentărilor pe care oamenii le-au construit în jurul acestor realități. Ele urmăresc o "povestire în povestire", imaginea oglindită a unui obiect, nu obiectul în sine, care dobândește înțeles numai prin relatările despre el29. Istoricul trebuie să înțeleagă că lucrează într-o lume de convenții, care îi limitează cercetarea 30. Există deci pericolul unui nesfârșit joc de reflectări incontrolabile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conduita elevilor la clasă. Temele care constituie de obicei dialogul continuu al dirigintelui cu ceilalți profesori ai clasei vizează În special patru categorii de probleme ce apar mai frecvent: Probleme legate de Învățătură și frecvența a elevilor, calitatea cunoștințelor elevilor oglindite prin note, nivelul de pregătire al elevilor la unele obiecte, stabilirea de forme de muncă diferențiate la categorii diferite de elevi, consultații, meditații pentru elevii rămași În urmă, atragerea elevilor foarte buni la olimpiadele școlare, cauzele absențelor unor elevi numai
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
locală, dar care, ancorată în toponimia local ă, s trălucește tocmai prin valoarea științifică densă, prin repetire, a tuturor acestor elemente care înseamnă nu numai păstrarea identității Dorohoiului, dar însăși a României de astăzi și de mâine. Istoria poporului român oglindită în toponimi e este titlul lucrării eminentului Emil Popovici, care-l inspiră pe Gh. Gh. Covatariu, cel care, spre cinstea sa, scrie i stor ia orașului său de domiciliu tocmai prin toponimie. Nu însă fără a stărui mai întâi asupra
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
privind la țăranii veniți din satele din jur cu treburi la oraș, ciocnind halbele de bere stătută și acră, scuipând capete de țigări gălbejite în mâzga neagră și consistentă de pe jos, strigând la copii cu ochi limpezi în care rămăseseră oglindite lucruri frumoase, râvnite, văzute în vitrinele orașului. Azi fusese zi de salariu. Ieșise ziua, demult nu mai ieșise ziua pe străzi. Mergea prin forfota străzii privind precaut în jur, urmărind fețele celor care treceau, ferindu-se din calea celor prea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de ambiguitate și ermetism - prin care se figurează două modele de poeticitate. Astfel, fiecare catren alcătuiește o secvență poetică, evidențiind contrastul dintre poezia tradiționalistă, dominată de afectivitate și lirica modernistă, cântec al spiritului pur care conferă ordine și sens universurilor oglindite. Antiteza dintre aceste tipuri diferite de poezie se realizează prin imagini organizate în serii de opoziții: simboluri ale teluricului în prima strofă versus simboluri ale acvaticului și ale celestului în strofa a doua, preponderența imaginilor auditive mai întâi, contrastiv cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în statul modern, s-au dezvoltat în Evul Mediu într-o anumită logică naturală. Întemeierea și formarea lor s-au realizat între limitele care marchează spațiul românesc. Mai târziu, României i-au fost imprimate caracteristicile acestui sistem natural circular (perfect oglindit mai ales în perioada interbelică). Privind dintr-un unghi geologic, apariția și dezvoltarea Moldovei s-au petrecut într-o perfectă armonie naturală. Principatul a evoluat în limitele Podișului Moldovei, mărginit la vest, de Carpații Orientali, la est, de Nistru, la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din mers chiar în mijloc și se uitau cu mirare în jur. În ochi li se proiecta imaginea deformată despre ei înșiși ca fii ai națiunilor pe care le reprezentau. Nici urmă a vreunei metehne nu se citea pe chipul oglindit. Printr-un tavan de sticlă pătrundea de deasupra soarele amiezii, ale cărui raze se reflectau în miraze. Lumina puternică le frângea privirea și, orbiți, rămâneau nemișcați pentru câteva clipe. Se încumetau totuși a umbla prin sală, ghidându-se după imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bântuit de „inaccesibila imagine” pe care femeia caută să o reînvie prin dansul ei frenetic, imaginea bărbatului iubit și pierdut pe care încearcă în zadar să și-o amintească, tot așa cum în zadar încearcă să prindă în mâini imaginea lunii oglindită în apă. Câtă frumusețe sfâșietoare e în această neputință, în această singurătate în care fantomele rămân mute, insesizabile, în vreme ce forța lor atrage, împinge mintea spre delir! Și câtă frumusețe sfâșietoare descoperim și în dansul delirant al femeii, în sufletul căreia
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
creeze iluzia. Dionysos va fi ucis, iar trupul îi va fi sfârtecat de Titani tocmai pentru că, identificându-se cu o falsă aparență a propriei persoane, devine victima unei asemănări care induce în eroare. Pe când Narcis, îndrăgostit de imaginea chipului său oglindit în apele fântânii, dar neștiind că despre el e vorba, traversează experiența paradoxală și sinucigașă a încercării de a se regăsi în celălalt. Astfel, în toate oglinzile Antichității, aceste jocuri ale aceluiași și ale celuilalt deschid drumul spre o înțelegere
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Ele servesc drept reflex unui spectral ce ține deopotrivă de oglinda lui Narcis și de aceea a lui Gorgo. E de ajuns, pentru a ne convinge, să-l ascultăm pe Archibald din Negrii: „Teatrul! Locul unde ne jucăm de-a oglinditul, numai că, încetul cu încetul, o să ne vedem dispărând în oglinda apelor lui, ca niște imenși narciși negri”. În această mișcare acceptată ce duce la o dispariție în irealitatea imaginii reflectate, Village, incarnare a urii și a crimei, protestează zadarnic
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de ambiguitate și ermetism - prin care se figurează două modele de poeticitate. Astfel, fiecare catren alcătuiește o secvență poetică, evidențiind contrastul dintre poezia tradiționalistă, dominată de afectivitate și lirica modernistă, cântec al spiritului pur care conferă ordine și sens universurilor oglindite. Antiteza dintre aceste tipuri diferite de poezie se realizează prin imagini organizate în serii de opoziții: simboluri ale teluricului în prima strofă versus simboluri ale acvaticului și ale celestului în strofa a doua, preponderența imaginilor auditive mai întâi, contrastiv cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Manea, cu frământările, căutările și angoasele sale, biografice și în special poietice. Preocuparea de a da corporalitatea lirică cea mai potrivită reflecției asupra vieții și a morții îmi pare a fi, de altfel, marea obsesie creatoare a poetului Nicolae Manea. Oglindită, direct, în imaginarul său liric, drept toposul preeminent, metamorfoza joacă, de asemenea, un rol esențial pentru autorul trudit în permanență de ideea de evoluție, de transformare creatoare. Găsirea tonului celui mai potrivit înseamnă, în cazul său, devenirea proprie prin delimitarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de culoarea albă); distilarea urmată de conjugare, coexistența contrariilor (simbolizată de culoarea roșie), în fine, sublimarea, plenitudinea ființei, devenită căldură și lumină pură (operația ultimă, având drept analogon soarele, așadar culoarea aurului). Alambicata permutare a elementelor structurale interne este uneori oglindită și în cuprinsul cărților sale, acest element peritextual ilustrând o similară preocupare pentru substanțializarea unor simboluri mai puțin accesibile. Probabil că unul dintre cele mai elocvente exemple, din acest punct de vedere, este una dintre ultimele cărți de versuri a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în o a doua variantă stilistică pe care am numit-o retorică. Termenul este utilizat în toate cele trei accepții vehiculate în literatura de specialitate: demagogie, persuasiune și oralitate emfatică. În proza artistică retorismul presupune părăsirea schemei narative de bază, oglindită, la nivelul expresiei, prin alternarea excesivă a stilului indirect cu cel direct și indirect liber. O nuvelă sau un roman care se dezvoltă dominant în această direcție trebuie să conțină fapte de stil subtil dozate. De aceea retorismul, atunci când nu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
plötzlich schwieriger zu finden waren.““ În plus, arhitectura secolului al XIX lea înlocuiește opacitatea pie trei cu „po rozitatea“ luminoasă a metalului și a sticlei, re cent descoperite și valorificate ca materiale de construcție“. Lumina circulă prin oraș, este amplificată, oglindită, înscrisă în forme diverse. Puterea ei mimetică, de a vădi similitudini și de a întruchipa vise, se retrage. În strălucire, orașul modern își ascunde slăbiciu nea și atotprezenta, persistenta moarte. * Este greu de recompus o imagine a Berlinului în scrierile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu fervoarea penitenței, spirituală, ci senzualist. Arta devine obiectul unui scenariu al seducției pe care moartea, sub aspectul venust al acestei nimfete, o încoronează. Din alegoriile medievale ale Frumuseții și Morții, sau a motivului miroir de la mort, sau a "craniului oglindit", sensibilitatea decadentă reține și cultivă dimensiunea senzual-morbidă și nu lecția morală pe care o oferă contemplatio morosa. Avem pusă în scenă o fascinație rea a artei, în locul adevărului ei avem seducția, și dincolo de ea, vidul. Loghi a ales o adolescentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abia întâlnim o Maria Popescu (mama lui Ionel din Vizită) și vreo două Mári". Această ultimă notație nu e în totalitate corectă. Scriitorul din literatura căruia lipsește acest nume este Slavici. Faptul e la prima vedere de neînțeles atâta timp cât lumea oglindită − cea a universului rural − e plină la propriu de femei care se numesc Maria. O singură dată, scriitorul face excepție de la o regulă impusă parcă (aceea de nu folosi acest nume special) într-o lucrare însemnată a sa: Popa Tanda
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca ei, sunt doar Ștefan, nu sunt ca ei, mie mi-e frică de moarte. Bum, bum, inima-i bătea să-i spargă pieptul. Minune, departe din ape o jumătate de talger de jeratic răsări deodată, întregindu-se cu jumătatea oglindită mișcător de valurile Bosforului. O clipă doar, și discul întreg săltă rupându-se de oglin direa-i geamănă, lăsând în valuri doar o dâră, o cărare de lumină purpurie. Atunci înțelese Ștefan că el fusese cel mult iubit al măriilor lor maica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să salveze refugiații din Rwanda care se adăpostiseră în țările învecinate. Situația tragică în care se aflau refugiații a fost descrisă în culori vii de către CNN. Imaginile dramatice, care îi înfățișau înaintând cu greu, milă după milă, cu tea-ma oglindită pe chip, ducându-și averea în spate și copiii în brațe, au stârnit emoții puternice și au atras compasiunea oamenilor; mai puțin cunoscut a fost faptul că printre refugiați se aflau numeroase persoane care au participat la genocid oameni care
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ale haiku-ului, dar ce Îl umple cu totul. Imaginii de Început din primul vers, al doilea și al treilea vers Îi adaugă o imagine frumoasă și complexă care se construiește cuvînt cu cuvînt, vers cu vers. Luna sugerează rotunjimea oglindită imediat În potențialul zilei și, În lumina sa rotundă, soarele. Și luna sugerează de asemenea Întunericul cerului nocturn unde ne așteptăm s-o vedem În mod normal. Rotunjimea frunzelor de nufăr rezonează cu rotunjimea lunii, deși culorile lor Întunecate și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
omului, considerat supranatural, care decide în mod exclusiv "steaua" fiecărei persoane, menirea ei în lume. Geniul apare, astfel, aici, nu numai în chip de calitate individuală originară, ci și, ca în gândirea vechilor filosofi greci care continuă o credință anterioară oglindita de operă lui Homer, ca fiind de proveniență divină. În Odiseea, harul creației literare "cântarea" se trage de la o forță supraomeneasca, independentă în decizie și acțiune, ce trebuie să fie rugata, stimulată, convinsă de a concede inspirația: muză, ca în
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
imaginii. În fine, În al treilea rând, În corelație cu primele două aspecte, pentru explicarea atitudinii asumate de Ürmösy trebuie luate În considerare și diferențele multiple și reale de civilizație existente Între lumea celui care elaborează imaginea și lumea realității oglindite. Pe de o parte, este vorba de diferența reală de civilizație existentă Între Transilvania și Muntenia epocii respective, Între Clujul baroc al lui Ürmösy și satele sau târgurile cu aspect oriental prin care trece, asupra căreia nu e necesar să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
arhitectura, împreună cu pandantul ei localizator -urbanismul - sunt oglinzi mai degrabă fidele ale societății care le generează. Iată pentru ce, în textul care urmează, vom încerca să urmărim "detectivistic" aceste oglindiri imaginale spre a trage unele concluzii de parcurs despre realitatea oglindită, care, între timp, a dispărut. Retorica națională: politici și stiluri în acest peisaj plural, pentru economia textului de față interesează în primul rând politicile și mecanismele formale prin care ideea națională, căreia artele și arhitectura la finele secolului anterior nu
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
ale artei românești. Semnele recunoștinței sunt trimise an de an la Alba Iulia. Plasticienii își omagiază istoria și marile ei personalități. Expozițiile, în derularea lor, sunt expresia cea mai clară a unei permanențe, a dăruirii artistului contemporan, și a istoriei oglindite în marele eveniment”. În ultimul album editat cu ocazia expoziției, scriitorul Ion Mărgineanu, care de fiecare dată a încântat cu măiestria vorbelor sale întreagă galerie umplând-o de o stare de sărbătoare cu vorbe mari spuse cu precizia unui om
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]