194 matches
-
care Începu iar să plîngă-n hohote. Trupu-i era cutremurat de spasme. Domnul Benedek se uită Întrebător la mama copilului. „Zice că i-a văzut În oglinjoară. Toți - zise ea - au fost uciși. Vedeți și singur În ce stare este.“ „În oglinjoară?“ Întrebă domnul primar. Urmară tot soiul de lămuriri. Domnul Benedek, ca un bărbat cu o Îndelungată experiență de primar (de cincisprezece, dacă nu chiar de douăzeci de ani) nu credea În presimțiri, el se Încredea numai În știință. GÎndea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Television and Everyday Life, Routledge, New York, 1994 (traducere în limba română de Claudia Morar: Televiziunea în viața cotidiană, Editura Polirom, Iași, 1999). Sreberny, Annabelle; Van Zoonen, Liesbet, Gender, Politics and Communication, Hampton Press, Creskill, New Jersey, 2000. Surugiu, Romina, „Oglindă, oglinjoară, cine-i mai frumoasă în țară. Imaginea femeilor în emisiunile românești de divertisment”, în Brădean, Adina; Dragomir, Otilia (coord.); Rovența-Frumușani, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Televiziunea în Europa: reglementări, politici și independență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
cu blana cenușie, a sărit și el din mașină și-a început să alerge în cercuri. Irene a așteptat până când toată lumea a coborât din avion și-abia apoi s-a desfășurat încet din scaun. Și-a scos din geantă o oglinjoară și și-a șters dârele de mascara. Apoi și-a aplicat un strat proaspăt de ruj, a atras adânc aer în piept și a ieșit cu grijă din avion. Credeam că v-am pierdut acolo, i-a strigat bărbatul. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
te-am pieptănat, fundă roșie ți am pus“. Această înfrumusețare exterioară a realității o practică pe scară largă Ioan Nistor, în volumul de versuri Metamorfoze (Emia, Deva, 2007). Unele dintre reprezentările lui seamănă cu bibelourile-kitsch, confecționate din ghips, scoici și oglinjoare care pot fi găsite în bazarurile de la malul mării: „Acest urcior e un arc de triumf al gândului bun, / e un vlăstar al ochiului scăldat în lumină, / la care sufletul meu însetat / se închină. Dă-mi-l să-mi satur
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
la doi pași în urma lui. Într-o pauză de marș, la lumina lunii care a durat ceva mai mult, și-a săpunit fața și și-a ras temeinic barba de trei zile. Eu a trebuit să-i țin superiorului meu oglinjoara. Abia când, cu brazdele lui ce duceau spre vest, un ogor ne-a convins să îndrăznim, am părăsit pădurea protectoare. Ogorul părea proaspăt arat și se termina după un val de pământ. De acolo am urmat un drumeag flancat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
asiatic și două arcade ieșite în afară, ca un prag. Stătea ca o plantă, cu creierul netezit de riduri. Flacăra lumânării părea a fi singura vietate din cameră. Bătrânul încercă să-l privească în ochi, dar nu descoperi decât două oglinjoare negre, purtând imaginea fetei din sicriu cu lumânarea aprinsă între mâini. Aveam zece ani când am venit aici, împreună cu bunicul și părinții mei. Locul era viran. Bunicul și tata au ridicat o casă de lemn, cu parter și etaj, pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Albă ca Zăpada... Albă ca Zăpada: Casa este aerisită, Mâncarea este gătită, Rufele-s toate spălate, Paturile aranjate, Cozonacu-i la crescut, Ce mai este de făcut? A... poate prin curte, cumva Să mai dau cu mătura! Împărăteasa: Spune-mi , oglindă, oglinjoară, Sunt cea mai frumoasă din țară? Oglinda: Frumoasă ești crăiasă, Ca ziua cea luminoasă... Dar, acolo, ascunsă-n munți La căsuța cu pitici Stă Albă ca Zăpada, Care-i mult mai frumoasă Decât tine-mpărăteasă. Împărăteasa: -Sunt cea mai mare
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
marginea cetății ăleia! Nu vrei să cumperi ceva? Ionică: N-am bani, sunt sărac! Negustorul: Lasă, lasă, dar câțiva gologani acolo, tot o să găsești tu prin buzunare. (Începe să se uite prin geantă) Ce să-ți dau? Un briceag, o oglinjoară, un cojocel, un chimiraș? Scoate o pereche de cizme). Cotoșman: Stăpâne, cumpără-mi mie cizmulițele astea! Negustorul: (speriat) Aoleu, vorbește cotoiul? Ionică: Da, fiindcă e năzdrăvan! Negustorul: Am trăit s-o văd și pe asta, om să miaune ca pisica
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ștergar dungat aruncat pe umăr și o pereche de găleți. Oprindu-se sub cumpăna ce semăna cu un cioc uriaș de cocostârc, după ce-și lepăda gălețile, Ippolit se bărbierea Îndelung cu un ciob de sticlă privindu-se Într-o oglinjoară și strângând cu grijă clăbucii de săpun amestecat cu țepi din barba-i vineție pe care Îi arunca În fântână și abia după aceea, cu mișcări largi, Își arunca prosopul și halatul pe un gard și se apuca de muls
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
trântind ușa În urma ei. „Ia uite, mai adăugă ea, coborând pe scări, unde stătea mintea luminată... Trăiți Închiși În cuști și aveți pretenția că sunteți civilizați. Ce diferență există Între voi și maimuțicile ce stau de dimineața până seara cu oglinjoarele În mâini sau alte pațachine pe care le poți vedea la circ!? Și mai spuneți că nu există Anticrist!?“ Văzându-l pe Extraterestru că se apropie de canapea, umerii Mașei se zgribuliseră de teamă. Pentru zilele negre ce aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și ei cu niște zdrențe ce se legănau ușor În bătaia vântului sau cu o balie plină de clăbuci, sub care se ascundeau dealuri, munți, câmpii și o mulțime de sate și orașe. Iazurile și acoperișurile caselor sclipeau ca niște oglinjoare În mâinile unor copii ce se bucurau de soare, numai marea, ca și zborul, părea să nu aibă nici Început și nici sfârșit. Timpul se scurgea cu o Încetineală uluitoare. Minutele și secundele erau parcă făcute din gumilastic. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
notarii. Babulea Tatiana se ținea În urma lor, amenințându-i cu bastonul. Oare ce-o apucase pe Mașa să-și aducă aminte de toate aceste lucruri? Nu cumva bătrânețea sau moartea Îi dădeau și ei târcoale!? Mașa aruncă o privire În oglinjoara de la lampa cu gaz pe care o agățase de un cui bătut În peretele aflat În dreapta sa și se trase speriată Îndărăt. În oglindă apărea o față netedă fără nas, fără gură, fără ochi, fără urechi, ce semăna cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
paie Braic, trecut prin ciur și prin dârmon, nu stătea prea mult pe gânduri, ci acționa În consecință. Când celălalt Braic era deja cuprins de vâlvătăi, omul-paie scotea de sub pat valiza de voiaj și se ascundea cu totu-n ea. Oglinjoara de recrut, camuflată Înăuntru Încă de pe vremea când făcuse armata la pompieri, Îi multiplica nodurile de pe față, aducându-l Într-o stare de exasperare profundă. Omul Braic transpira din răsputeri, Încercând să se ascundă cât mai bine În valiză. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
sa, lipindu-și unul de altul trupurile căzute pradă unor gânduri din ce În ce mai Întunecate. Când simțurile renășteau, se fugăreau prin cameră, Împreunându-și din când În când buzele și mânile și tot ce mai era de Împreunat. ...Medicul Își cumpărase o oglinjoară pe care o ținea În portmoneu, iar noaptea o ascundea sub pernă. De multe ori se trezea din somn năuc, studiindu-și la lumina veiozei trăsăturile, sau se ducea la baie, deschidea robinetul, apropiindu-și fața de oglindă. Chipul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fură Înnoroiați, pentru că ea pășea pe frunze ca pe‑un covor, Însă pe suprafața lucioasă a lacului se‑ntinsese o boare fină, ca peste un măr sau ca atunci când respiri În oglindă. Ea‑și aminti și‑și scoase din buzunar oglinjoara rotundă pe care tatăl ei i‑o cumpărase de la un țigan, dintr‑un iarmaroc de la Seghedin. (Țiganul, un mustăcios tânăr, șchiop de‑un picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să‑i cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
un apus de soare, care cade la orizont aidoma unui cap de monarh, atunci când se prăvale de pe un butuc. Îngândurat, domnul Brener Își scoase o țigară din buzunarul interior. În acel moment, chiar În acel moment, fetița din pădure scoase oglinjoara rotundă din buzunar, placată În sidef, și și‑o apropie de față. Își văzu Întâi nasul pistruiat, apoi ochii și părul roșcat, precum coada veveriței. Apoi chipul ei dispăru, Întâi pistruii de pe nas, apoi numai nasul, apoi ochii. Peste oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lăsând biciul În poală. Acum arunca chibritul printr‑un arc Înalt, În noroi. După care strânse brusc hățurile. Acum avu În fața ochilor grozăvia... În șaretă săriră doi bărbați. Fetița gemu În vis, după care se ridică din pat și strânse oglinjoara placată În sidef, pe care până atunci o ținuse În palma nădușită de sub așternut. Doamna Brener, care În noaptea aceea dormea cu copilul În aceeași odaie - altfel, cele trei fetițe aveau dormitorul lor, - sări din somn și, năucă, Încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
strigăte, distinse ceva neclar, ceva cumplit, auzi numele fiicelor ei și un urlet Îngrozitor: „Nu! Nuuu!“ Dădu până la urmă de sfeșnicul de pe noptieră și, cu mâinile care abia o ascultau, aprinse chibritul. Fetița urla Întruna, cu o privire Înspăimântată În oglinjoara pe care o ținea strâns În palmă. Doamna Brener Încercă să i‑o smulgă din mână, dar fetița ținea oglinjoara cu Înverșunare Într‑un spasm agonizant. Doamna Brener se așeză pe pat, Înălțând lumânarea pâlpâitoare. În lumina tulbure a flăcării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sfeșnicul de pe noptieră și, cu mâinile care abia o ascultau, aprinse chibritul. Fetița urla Întruna, cu o privire Înspăimântată În oglinjoara pe care o ținea strâns În palmă. Doamna Brener Încercă să i‑o smulgă din mână, dar fetița ținea oglinjoara cu Înverșunare Într‑un spasm agonizant. Doamna Brener se așeză pe pat, Înălțând lumânarea pâlpâitoare. În lumina tulbure a flăcării văzu pentru o clipă, doar pentru o clipă, În oglindă, privirea Înspăimântată a fiicei celei mici. (Daca nu erau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
domnul Benedek nu i‑o mai văzuse. „Toți sunt morți“, zise fetița. După care Începu iar să plângă‑n hohote. Trupu‑i era cutremurat de spasme. Domnul Benedek se uită Întrebător la mama copilului. „Zice că i‑a văzut În oglinjoară. Toți - zise ea - au fost uciși. Vedeți și singur În ce stare este.“ „În oglinjoară?“ Întrebă domnul primar. Urmară tot soiul de lămuriri. Domnul Benedek, ca un bărbat cu o Îndelungată experiență de primar (de cincisprezece, dacă nu chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
iar să plângă‑n hohote. Trupu‑i era cutremurat de spasme. Domnul Benedek se uită Întrebător la mama copilului. „Zice că i‑a văzut În oglinjoară. Toți - zise ea - au fost uciși. Vedeți și singur În ce stare este.“ „În oglinjoară?“ Întrebă domnul primar. Urmară tot soiul de lămuriri. Domnul Benedek, ca un bărbat cu o Îndelungată experiență de primar (de cincisprezece, dacă nu chiar de douăzeci de ani) nu credea În presimțiri, el se Încredea numai În știință. Gândea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de cealaltă ușă. N-avea Încuietoare. A cedat la prima atingere, alunecînd spre Înăuntru cu un geamăt ruginit. În centru domnea un pat vechi de palanchin, nefăcut. Așternuturile se Îngălbeniseră ca niște lințolii. Un crucifix atîrna deasupra culcușului. Era o oglinjoară pe o comodă, un vas, un urcior și un scaun. Un dulap Întredeschis odihnea pe perete. Am Înconjurat patul pînă la o măsuță de noapte acoperită cu sticlă, sub care zăceau, presate, fotografii ale Înaintașilor, ferpare de funeralii și bilete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
plăcea să se ghemuiască pe sofa. În această dimineață demonstrase cât de mult se schimbase când, în sfârșit, a dat răspunsul corect după câtă instrucție făcuse Adriana cu el. — OK, Otis, încearcă să te concentrezi, querido, gânguri ea scoțând o oglinjoară din măsuța ei de toaletă. Merseră în camera de zi și se așezară amândoi pe podea unde Otis ciugulea fericit un morcov și Adriana îi învăța cuvinte noi. Fii atent, eu am să-ți arăt oglinda și tu ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
doar un obraz numai zbîrcituri, al lui, oglinda era una cosmetică - nimic profetic, doar scotea În relief, mărind, tot ceea ce trebuia corectat, astupat cu pulberi sau creme, ascuns. Nici măcar un foc grecesc nu ar fi putut Antonia să aprindă cu oglinjoara ei, ba da, asta s-ar fi putut, Întorcînd lumina soarelui amiezii, Într-o zi de vară, spre un puț de petrol, pînă cînd acesta se aprindea, pîrjolul Întinzîndu-se apoi la altul, după care, dus de vînt, cuprindea o rafinărie
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o rafinărie, pe urmă un oraș, o cazarmă, un depozit de armament, mai multe, ce ar fi explodat nimicitor, speriindu-i pe cei doi bărbați importanți, care, instinctiv, ar fi apăsat pe butoanele valizelor, desăvîrșind nesăbuita joacă a Antoniei cu oglinjoara pudrierei În apropierea unei bălți de păcură. Antoniei era bine să i se ia cu totul poșetuța și să i se spună să mai tacă din gură, să nu mai tot strige, cum i se năzărea, Sodoma! Sodoma! Foc! și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]