2,363 matches
-
ajută pe alții să ia o hotărâre bine gândită... Sunt unii pentru care „impactul,” lovitura de trăsnet, șocul, ori „lovitura de teatru” au efecte binevenite îi trezește la realitate; pentru alții însă efectele sunt distrugătoare, devastatoare! Ciocârlia - prietena lucrătorilor de pe ogoare: ea îi cheamă la masa de prânz și tot ea are grijă să-i trimită acasă la sfârșitul soarelui! Dacă te sperie fapta rea pe care ai comis-o, înseamnă că ți-ai recunoscut cumva vinovăția! Tot e bine... Dacă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
oricum, vezi cum te pregătești!... Când câte unul ajunge mare mahăr, se găsesc nenumărați „cântăreți” care-i lălăiesc în „strună”! Când însă mahărul coboară cu labele pe pământ, „înălțimea” sa se mulțumește cu câte-un țambal ori cobză... Cartea este ogorul în care scriitorul seamănă stări sufletești de tot felul, ca cititorul să aibă ce culege... Gândul omului e fratele curcubeuluiamândoi apar și dispar după câte-o ploaie când se ivește soarele, ofrandă aleasă luminii! Oamenii sunt ființe complexe, cu toate că nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
întru toate Dumnezeu să se slăvească prin Iisus Hristos, Căruia Îi este slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin.” (I Petru 4, 11). PORUNCA A X-A “Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu dorești femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui și nici unul din dobitoacele lui și nimic din câte are aproapele tău!" (Ieș. 20, 17) Păstrarea unui cuget curat presupune, în zilele noastre, mult discernământ spiritual, izvorât
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
văzuse.Așa că, moșul Își puse În cap să o lecuiască pe cioară de trufia ei.Nu vroia s-o omoare, căci era creștin, vroia doar săi dea o lecție. Cioara veni, ca și-n alte seri și se opri pe ogorul bătrânului țăran și Începu să scurme și să scoșure boabele și să le Înghită una câte una, fără s-o invite cineva la masă.Și se ospătă și se ospătă ca la ea acasă. Înainte de culcare, cioara Își primeni din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fundăturile, toate râpele și izvoarele. Merse două zile și două nopți fără Încetare, oprindu-se doar pentru a-și stâmpăra setea și foamea, merse și merse până ajunse sus, pe vârful muntelui, aproape de cer.Privi În vale și văzu pădurile, ogoarele verzi și satele mărunte. Acolo erau toți cei dragi ai lui.Pe ei trebuia să-i păzească și să le dea de veghe dacă turcii ar Îndrăzni să se abată pe acolo. Era toamna târziu și Încet, Încet se anunța
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna numai noaptea când era lună plină, fiind Încredințat că numai așa va avea un rod bogat și un an darnic cu cel care lucra ogorul. Pe acele meleaguri sucevene trăia și o fată pe care o chema Sânzâiana.Și era Sânzâiana harnica ca o furnică, era blândă și bună ca o bunicuță și frumoasă de parcă zicea că este sora soarelui.Ei ii plăcea să hoinărească
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lichidarea pripită a C.A.P.-ului și a S.M.A.-ului (1992) s-a renunțat la exploatarea pământului pe suprafețe întinse și a fost distrusă baza tehnică - materială , ajungânduse la o agricultură de subzistență și la suprafețe de pământ nelucrate. Ogoarele înguste ale țăranilor nu pot fi lucrate cu mașini moderne, care din păcate, sunt în număr redus. În 2009, agricultura din comuna Lespezi arata în felul următor: 3.2.1. Producția vegetală Potențialul productiv al pământului exprimat în note de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care nu întotdeauna se execută corect, prin îngrășămintele naturale și chimice care se aplică solurilor, prin mecanizare, prin tratarea dăunătorilor cu pesticide și insecticide, cu scopul măririi productivității agricole. Chiar dacă acest mod de poluare nu este exagerat de intens lucrătorii ogoarelor vor trebui îndrumați pentru practicarea unei agriculturi ecologice. În comuna Lespezi nu există o industrie care să polueze cu adevarat natura. Cele mai frecvente forme de poluare antropică pe plan local sunt: deversarea apelor uzate în locuri neamenajate, aruncarea deșeurilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci, Unde găluștele-s reci. Vă urăm s-aveți galbeni pe masă Câte dranițe pe casă În ferești flori domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de a atrage atenția satului asupra cetei de urători. Colindatul cu măști este considerat forma străveche a întâmpinării Anului Nou, prin urări și veselie. Animalul reprezentat prin mască
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
văzduhul ca pasărea în zbor și când slujea oamenii suferinzi. Avea o satisfacție atunci când făcea curse în Moldova - la Iași, la Bacău, la Suceava -, iar când zbura deasupra satului Heci făcea trei viraje, pentru a vedea oamenii care lucrau pe ogoare și casa părintească în ruină. Activitatea sa de femeie - pilot în acele timpuri, i-a fost răsplătită cu două medalii și a constituit subiect pentru câteva scenarii de film: „Pui de șoimi” și „Tineri cuceritori ai văzduhului”. Fotografiile Elenei, însoțite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
câmp, au rămas îngropate în arealul Plajei Merilor, în mijlocul grămezilor de trunchiuri sfărâmate, scânduri, pământ de la Munte și gunoaie. Toată noaptea mugetul cavernos al exploziei talazurilor înăbușise avertismentele regulate ale sirenelor. Apele umflate au doborât zidurile de pietre suprapuse dintre ogoare și grădini. Deși cele mai multe dintre imensele șuvoaie fuseseră azvârlite în mare, câteva au format zăgazuri și bălți pe care fascicolul albicios al semnalelor farului le lumina oarecum. Tatăl meu își făcea în noaptea aceea cartul de patru ore, dar în
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
nu mai făceau obiectul major al creației artistice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți se cam leneviseră și ei. Ba chiar apăruseră, cu vreun deceniu bun mai devreme, cîțiva tineri care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Constantin Piliuță (care ulterior va trece în tabăra cealaltă) și alții, profitînd de o oarecare
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
Nicolae Velea face o curajoasă mișcare de translație, creând, pe fundalul socialismului instalat și consolidat la noi, personaje autentice, lipsite de schematism. El respectă, dintre regulile impuse de la Centru, numai selectarea eroilor din rândul clasei muncitoare (în uzină sau pe ogor), încercând apoi să dovedească viabilitatea și consistența lor literară. Omul obișnuit, în paginile lui Nicolae Velea, nu mai este o figură ce ia culoarea ideologică a mediului, ci un "sucit", un "încăpățânat", un element aproape turbulent, dacă îl comparăm cu
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
de tractoare sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul extazierilor cromatice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți se cam leneviseră și ei. Ba chiar au apărut cîțiva tineri artiști care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Constantin Piliuță și alții, profitînd de o oarecare amorțire a vigilenței, au reconectat limbajul artistic
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
parul. Ne credem grozavi, fiindcă am fi vrut, din toată inima noastră neagră, ca fiii risipitori din guvern și parlament să nu se mai fi întors niciodată, niciodată, să ne fi lăsat în pace, odată pentru totdeauna, să ne lucrăm ogorul părintesc cum ne place, să nu ne mai stea pe cap, să se ducă dracului de unde au revenit, să se ducă dracului, să se ducă... E clar că așa nu se mai poate. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Să nu
Așa nu se mai poate! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9302_a_10627]
-
ARIPI DE PRIMĂVARĂ Primăvară, primăvară Aduci bucurie-n țară Înverzești câmpiile Și gonești vânturile. Înflorești copacii goi Și-aduci cucul în zăvoi. Limpezești izvoarele Și se-ntorc cocoarele. Vine rândunica-n țară Pe aripi de primăvară. Duduie tractoarele Ce ară ogoarele.
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
a unui covor. În rest, de jur împrejur, totul avea un aspect dezolant. Își aminti cum arăta locul odinioară, cu straturi de căpșuni, tufe de coacăze și de zmeură, scăldat în parfumul dulce-amărui al ierburilor. Zidul care despărțea grădina de ogoare se prăbușise într-un loc - sau poate pe aici își croise drum spre grădină vreun hoț; asta se întâmplase cu mult timp în urmă, căci peste pietrele căzute la pământ crescuseră urzici. Bărbatul rămase privind îndelung prin spărtura din zid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
clipa morții mele...“ Sângele care curgea din stomac i se prelingea acum pe picior. Noroc că fata nu era de față. Contactul cu sângele îi domoli febra. Aruncă o privire în jur: prin ușa deschisă pătrundea lumina care scălda acum ogoarele. Gândul că murea singur în casa lui îi dădea o imensă bucurie. Era ca și cum în clipa morții stăpânea doar ceea ce putea cuprinde cu ochii. Bietul Janvier, rosti în gând... culoarul cu zgură. Încercă să-și pună semnătura pe document, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
partea cea mai însemnată. Ascultați o: „Ostași, vă ordon treceți Prutul. Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre. Ostași, plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți în jertfa voastră, ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor! Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici straja dreptății și zid de apărare
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Daurel au rămas în zloată... Care-i baiul? - a întrebat cu nerăbdare Costăchel. Am venit să întrebăm pentru ultima oară ce gânduri aveți. Intrați ori nu în întovărășire? - a răspuns Tașmău întrebării. În primăvară vrem să intrăm cu plugurili în ogorul întovărășiei noastre - a precizat Chersân. Spusa lui Chersân a provocat din nou rostogolirea - în găvane - a ochilor lui Tașmău, care păreau să spună: „Întovărășire, dobitocule! Nu întovărășie.” Costăchel a privit scurt la Petrache, a tușit și a pornit să vorbească
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
din nou rostogolirea - în găvane - a ochilor lui Tașmău, care păreau să spună: „Întovărășire, dobitocule! Nu întovărășie.” Costăchel a privit scurt la Petrache, a tușit și a pornit să vorbească: Păi cine nu vă lasă să intrați cu plugul în ogorul întovărășirii voastre? Noi nu vă oprim. Din partea noastră puteți intra și mâine, dacă-i vremea bună... Noi am venit să vă întrebăm cu vorbă bună - a apăsat pe cuvinte Tașmău, dezgolindu-și exagerat albul ochilor. Și noi vă răspundem tot
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se spăla îndelung, se primenea și apoi cu fetița pe genunchi, fredona cântecele pe care el le spunea de obicei vântului, pădurilor și întinderilor de la fereastra ovală a locomotivei, privind cu nesaț de-a lungul liniilor ferate, peste pajiști și ogoare, mereu cu gândul acasă la boțul lui de aur și la Maria. Din casa lor nu lipseau alimentele de bază și un păhăruț de țuică sau de vin cu care Costache se împărtășea în zilele când nu lucra, dar niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
dă și sufletul dacă cineva se află în nevoie. Țiganul oricât de necăjit ar fi nu plânge. El a știut întotdeauna să-și pună toate durerile vieții lui aspre în cântec. Moșii noștri nu au arat pământuri, n-au semănat ogoare, dar așa cum Mai Marele Lumii a avut grijă de păsările și animalele lui fără adăpost și hrană, tot așa s-a îngrijit și de bunii și străbunii noștri ca să nu li se piardă prin timp rădăcinile. Și apoi voi știți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de ocară, nu uităm că nu avem un loc al nostru pe pământ, așa cum spune și cântecul. Și nici voi nu trebuie să uitați acest lucru! Să țineți minte doar atât: că aveți dreptul, ca ființe lăsate de Dumnezeu pe ogorul său, să vă bucurați de soare, de fructele și podoabele pământului, de dragoste, de iubirea cea mare pe care trebuie s-o aveți față de părinții și neamul vostru. Luna, care se oprise în loc să asculte și ea tot ce le istorisea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
puțin adevărat că absolvenții liceului teoretic au ridicat mult nivelul de cultură și gândire al comunității, mai bine de jumătate dintre noi terminând studii superioare. La începutul cursurilor din fiecare toamnă elevii valizi erau implicați în recoltarea produselor agricole de pe ogoarele socialiste ale județului, cultivate cu porumb și cartofi, în principal. Clasele mari, a XI-a și a XII-a, au fost trimise în octombrie 1968 la CAP Mitoc, din zona Rădăuți, fiind cazate în barăci insalubre și degradate, cu trei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]