2,372 matches
-
nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Brazde fertile peste tot cuprinsul necuprinsului... Și semănatori risipitori, blestemați să poarte păcatele firii în primăverile zămislirii. * Iertat e doar semănătorul căruia-i fură semințele vântul - și el, un semănator pe ogor sfințit sau blestemat să-i fie brazdă roditoare ori piatră stearpă. * Ce dezordine universală, cu-atâtea câmpuri mănoase și-atâția semănători risipitori! * Și-n așa haos pământesc (strunit cu greu de Sus) eu sunt sămânța norocoasă - nu pentru altceva, ci
SĂMÂNŢA NOROCULUI MEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Samanta_norocului_meu_gheorghe_parlea_1333459824.html [Corola-blog/BlogPost/345296_a_346625]
-
mare eroare: Clica lor de derbedei... Ne-a adus la disperare. Doresc să le fac un bine; Te implor să mă ajuți!... Nu vreau alături de mine Doar parșivi și prefăcuți! Iar bucățica de pâine... S-aibă gustul sfintrei pite, Și ogorul să-l muncim... S-avem recolte-nzecite, Să fim frați, să ne unim, Nu vreau suflete zdrobite. Referință Bibliografică: ZISE-UN PROST... / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 998, Anul III, 24 septembrie 2013. Drepturi de Autor
ZISE-UN PROST... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Zise_un_prost_marin_voican_ghioroiu_1380052454.html [Corola-blog/BlogPost/363260_a_364589]
-
pe drumul larg de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_spre_petia_mihai_leonte_1335759361.html [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
din munți, părăsi drumul național și pătrunse pe unul colateral care șerpuia pe lângă o vale, apoi urcă și coborî niște coline. Intrase într-o zonă necunoscută. Împrejurimile erau pustii, în sate locuințele nu erau luminate, localnicii trudiți de munca pe ogor odihnindu-se. La orizont niciun autovehicul nu brăzda cu fascicolul luminos al farurilor văzduhul întunecat. Era destul de târziu, dar nu-i era nici somn și nici teamă de liniștea și singurătatea ce tronau în întuneric. Străbătu satele unul după altul
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1425882410.html [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
Dumnezeu de cei care nu se gândesc decât la ei. Numai munca și răsplata muncii, pot. Dar unde să muncească oamenii?! Unde se muncea cândva, în țara aceasta, azi nu mai e zare de fabrică, de uzină, de șantier, iar ogoarele nu pot rodi fără investiții pe care țăranul cu buzunarele întoarse pe dos nu le poate suporta. Așa-i și la Buhuși.Fostafabrică de postav colcăie de jivine și e acoperită de bălării. S-a început a fi împărțită pe
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dring_mihail_lupu_izbanzi_aurel_v_zgheran_1372168719.html [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
oamenilor. Una dintre ele-i la Buhușiși i se datorează unui om harnic și chibzuit. Din ruine și fier ruginit a dat viață unei fabrici, a pus în mișcare o linie de extrudat soia, a făcut un lot întins de ogor să rodească hrană pentru animale, a construit din grajdurile înădușite de salcâmi, ale CAP-ului comunei Blăgești, spații de depozitare a produselor de pe câmp. Proiectează azi construirea unei ferme de găini de ouă pentru consum, modernă, care să respecte toate
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dring_mihail_lupu_izbanzi_aurel_v_zgheran_1372168719.html [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
veți maimuțări Multimilionari Zeflemetici Apatrizi. Nu este problema voastră pe versurile cui mă voi alina eu! După cum nici Nicolae Labiș nu este de vină că după atâția ani de la apariția emoționantei sale poezii, „Moartea căprioarei”, seceta mai este prezentă pe ogoarele noastre și mai ales în Moldova și în Sud. Aflăm de la știri că nu peste multă vreme o parte din Bărăgan și chiar suprafețe arabile din Moldova vor risca să ajungă deșert. Și ce dacă totul se duce pe râpă
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1478593275.html [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
l-a avut în promovarea adevărului în opera sa.Au mai primit “Diplome de excelență” la împlinirea vârstei de 75 ani Eugen Albu și Ovidiu Jucan, la împlinirea vârstei de 80 de ani, semn de apreciere a activității lor pe “ogorul culturii “. În continuare Antonia Bodea a dat cuvântul prof.dr.Din Petre care a vorbit foarte documentat despre cartea “Contra curentului-Radiografii istoriografice post-moderne “ de dr.Ionuț Țene, după care a luat cuvântul istoricul dr. Vasile Lechințan, care a făcut o retrospectivă
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1430457960.html [Corola-blog/BlogPost/352606_a_353935]
-
cheamă ?" Și aici și pretutindeni, lumea-i spune simplu : mamă ! Mama, o icoană vie, vrednică, însă și castă Ce prin Sfânta Cununie, devenit-a și nevastă, Soțului cum A zis Cerul, totdeauna ajutor, Trăgând, pe lângă "jugul casnic", în pădure, pe ogor... Mama s-a rugat la DOMNUL cu Nădejde și adânc Ca s-o Binecuvânteze, din Iubirea Lui, cu-n prunc ! S-o facă mamă creștină, în Credință să îl crească, Mamă și la următorii, ce-i va da IISUS să
ZIUA MAMEI (ÎN ROMÂNIA, PRIMA DUMINICĂ DIN LUNA MAI). MAMA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1430467089.html [Corola-blog/BlogPost/352604_a_353933]
-
că universul ți-e tomnatic Iar dacă pun și gramul de noroc Pe care-l însoțești cu demnitate, Vei apărea un fel de vrăjitor În plin avânt pe colț de miazănoapte. N-aș vrea să-mi iei toți macii din ogor Ce i-am adus din templele rupestre Când rătăceam cu inima-n vacanță, Știi că-nfloreau intens pe la ferestre Și se zăreau perfect de la distanță! Gondolier sărac de ce porți rana Iubirilor pe care le-ai plimbat?! Se cântă peste noi
SIBERIANA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Siberiana_gina_zaharia_1388908250.html [Corola-blog/BlogPost/347509_a_348838]
-
cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
săraci, neistruțiți, educați sau cultivați/titrați, cu alte cuvinte, același, în spațiul liturgic - sacerdotal sau cultic, în comunitatea academică sau universitară, în spațiul eclesiastic parohial sau călugăresc ori monahal, în ținutrurile urbane sau rurale, vrednic, veritabil și autentic slujitor în ogorul Domnului, unde secerișul este mult iar lucrătorii sunt puțini, în care este nevoie de plugari buni, care să are și să semene sămânța cea bună a Evangheliei în pământul cel desțelenit al sufletelor, minților și inimilor noastre, răsfirate, rătăcite, frământate
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464073088.html [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
al păsării cerești Din secole pierdute îți vrei un viitor Copiii tăi pierduții ,nu poți să îi mai crești I-ai pribegit prin lume să-și caute popor Se pierde această țară fără să ocrotești Sămânță seculară cu jertfă din ogor! Te-au cumpărat din umbră slugile boierești, Așteaptă să îți taie bucăți din propriul steag Acei ce stau în față în haine nefirești Sunt vânzătorii noștrii ce ne vorbesc cu drag Își cumpără supușii cum șarpele din rai Îi vinde
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1489440762.html [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
vise tămâiere de aburi alunecă suflete între file tăceri și ascunde dorirea de tainica umbră ce unește ființarea cu sunetul cer candelabrele graiuri din pomul tăcerii adunate în frize de antice porți sentimente uitate cu trudă de tată ce robește ogorul din sine cu dălți ce e omul de strigă ce e ființa de cheamă atâtea năluce priviri în adâncul de mut sanctuară ți-e setea de-a hrăni fila albă nescrisa durere din palma pornită de lut așează cuvinte în
POEM HIERATIC LVI-CĂMARA DE VEGHE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1459099896.html [Corola-blog/BlogPost/381231_a_382560]
-
pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Dar Nică Ionașcu, tată-său, chemat pe nepregătite din lumea asta, nu prea lăsase mare lucru în urma lui. Câteva oi din prăsila celor scăpate de cuțitele tâlharilor lui Zanet și vreo două trei pogoane de pământ, mai mult pășune decât ogor bun pentru brăzdarul plugului. Cei doi boi cam îmbătrâniseră și nu prea mai aveau vlagă. Îi hrănea Ion degeaba. Mamă-sa l-ar fi îndemnat din toată inima pe fiu-său să se-nsoare, ca să mai aducă un braț de
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
printre vâlcele , A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut de floare, Soarelui i-a spus că-i cere Să ardă mai cu putere, Greierilor să compună Muzică, dar foarte bună. A făcut schimbare mare Și-n livezi, și pe ogoare. Vara a fost punctuală, Cu suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Referință Bibliografică: VARA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1434732912.html [Corola-blog/BlogPost/352898_a_354227]
-
suflet parfum și candori, Când crengile vieții se-nvârt ca o dură. ÎNTOARCE-TE, ROMÂNE! O raniță țesută din griji nenumărate A tot purtat românul, de când se știe, -n spate. Grija de țara-ntreagă, hotar nestrămutat, Și grija să rodească ogorul cel arat. El se simțea părtaș risipei fără stavili Împărtășind credința, izvor din multe pravili. Dar astăzi văd românul, de viață, mult schimbat; De glia țării sfinte prea mult s-a-ndepărtat. Se simte ca și cum n-ar mai avea nimic
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/domnica_varzaru_1456204750.html [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. ---------------------------------------- Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 31 August 2013 (de Ziua
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1431872705.html [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
de adevăr, curajul și bunătatea, alături de acceptarea de sine, recunoștința și loialitatea, precum și atenția acordată problemelor altora, omenia și mărinimia au fost amplu ilustrate în apelurile transmise către țară. Era ca și cum semințele adevărului ar fi fost aruncate cu speranță în ogorul românesc, cu credința că ele vor rodi, în cele din urmă. „În jurul celui ce cădea în dizgrația partidului și a securității se făcea un gol imens. Toți cei ce i se arătaseră a-i fi prieteni căutau să-l evite
MESAJE TRANSMISE LA RADIO BBC SI RADIO EUROPA LIBERA DE IOSIF TON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/_mesaje_transmise_la_radio_bbc_si_radio_europa_libera_de_iosif_ton.html [Corola-blog/BlogPost/344338_a_345667]
-
parabolă naște câteva întrebări și anume: Cum este posibil ca un Dumnezeu Atotputernic să lase binele și răul să coexite împreună? De ce nu distruge El răul? De ce după ce seamănă sămânță bună, nu îL oprește pe Satana să semene neghină în ogorul unde a fost semănat grâul? Cel ce seamănă sămânța cea bună este Iisus Hristos. Țarina este inima omului, parabola ne transmite adevărul că lumea noastră este un imens câmp de bătaie între lumină și întuneric. De altfel Iisus într-o
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1482060387.html [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
înlăuntrul nostru. El s-a referit la minunata împărăție a harului ce pătrunde în inimile oamenilor prin intermediul Evangheliei. Însă marea dramă este că în aceeași inimă unde cad semințele Evangheliei și Cel rău își aruncă și el sămânța. Iar în ogorul inimii pot crește și grâu și neghină. Această parabolă ne transmite adevărul că noi toți suntem un conglomerat de bine și rău cu o diferență că unii tindem spre bine, iar alții dintre noi ne complacem în înfăptuirea răului. Vestea
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1482060387.html [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
o categorie de oameni ce sunt fiii Celui rău și o altă categorie ce sunt fii ai împărăției slavei? Dar pentru a ajunge să găsim răspunsul la această întrebare să urmărim puțin narațiunea acestei parabole. Ni se povestește de un ogor, de Stăpânul ogorului ce seamănă, sămânța cea bună, și de un vrăjmaș ce vine și el pe furiș noaptea și își aruncă sămânța sa pentru a împiedica o recoltă îmbelșugată. Mai mult de atât în aceeași Evanghelie după Matei la
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1482060387.html [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]