2,466 matches
-
vlăguite dar pot duce la gură cana cu apă. Două sorbituri îi ajung. Cine să-i mai aducă până deseară încă o găletușă cu apă? Toți sunt pentru ei de parcă seceta asta i-a făcut pe toți egoiști. La colțul ogrăzii, în fața cuștii sale, stă lățit pe pământ, cățelușul Puf. Albul blăniței s-a transformat în gri. Nu mai latră, nu mai scheaună, stă îmbrățișat cu pământul. Stăpâna este la vreo doi pași de el, dar nu-și mai schimbă amabilități
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
cobaiul de serviciu al comediei umane Am mâinile legate de instinctul supraviețuirii în doi Zâmbiți nu servesc mai multe femei nici la pachet Ard de unul singur și-n doi Cu toa te că fumul rugurilor vecine îmi invadează dis-de-dimineața ograda vieții Doamne nu te supăra că-n fiecare noapte rugul dragostei mele iar îți orbește îngerii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: Erezia comediei umane în doi / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1564, Anul
EREZIA COMEDIEI UMANE ÎN DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1428953410.html [Corola-blog/BlogPost/348732_a_350061]
-
de olărie geto-dace prezentau o calitate asemănătoare celor făcute în regiunea balcanică. Dacii, ajungând în contact cu grecii și cu romanii au adoptat treptat, tehnici superioare din lumea sud-europeană greacă și ulterior romană. Odinioară, în localitățile românești, aproape în fiecare ograda se afla câte un cuptor de ars ulcioare, minuscule fabrici de ce-ramică moștenite din tată-n fiu. Se spune că vinul băut din ulcica de lut e mai bun deci și apa băută din cană de lut e mai gustoasă
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
Chiar o carte ești. Mi-a șoptit firul de iarbă, ce imi ajunsese, deja, la buze. - Repede mai crești, fir de iarbă! - De-alaltăieri tot cresc, îmi foșnește iarbă ... și aud cântecul de creștere al acesteia. De când tot citesc în ograda părinteasca, urechile mele văd tot ce mișcă, ochii aud culorile, iar nasul simte orice mișcare a cuvintelor scrise pe paginile trupului meu. Simțeam că sunt o carte despre prietenul meu Mihai. - Dar de ce nu despre tine?! Doar carte ești tu
CĂRTICICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Carticica.html [Corola-blog/BlogPost/356402_a_357731]
-
Mi s-au înmulțit dușmanii, de când tu îmi trimiți banii. Mi-e plin de riduri obrazul, c-am trăit tot cu necazul și sunt tare supărată, că nu mai cred eu vreodată c-aș putea să te mai văd prin ogradă, îndărăt. - Vin la vara viitoare, îi scria într-o scrisoare fiul ei de ani plecat socotit un om bogat. O vecină mai de treabă totdeauna o întreabă despre veștile primite în zeci de plicuri lipite. Bătrânica, sărăcuța... îi zicea: “Sărut
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1401808666.html [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
de întristare - Din tot ce-a fost, cenușă e și scrum. Pe deal stau moții fără lumânare, Biserica-i ruină, în mijloc de cătun Miroasea liliac și a uitare O roată-mi râde știrbă din margine de drum. În vechi ogrăzi fântânile-s căzute Mai stă o cumpănă în așteptare, Potcoavele pierdute sunt martori de hotare Dar moții sunt plecati spre lumi nemaivăzute. Sate pustii, crăpată-n pod covata, Doar stâlpii sunt rămași străjeri la porți, S-au dus bătrânii, pe
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_din_lacrima.html [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]
-
că nu trebuie să ne cantonăm în ezoterisme, căutându-le acolo unde nu sunt, unde e doar viață pur și simplu în stare pură. O altă mirare și probă de foc pentru autor este cea legată de sacrificarea porcului în ogradă. Onoarea de a gusta nu doar odată ci chiar de două ori din urechea porcului Grigore, cu care apucase de fapt să se împrietenească înainte, îi e fatală bietului William. Nu reușește să înghită șoriciul, lăcrimând ca un copil care
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Acasa > Poezie > Imagini > COLIND ÎN SAT Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Auzi un murmur tainic în ogradă? Se-apropie de prag colindători. Ei vin să cânte iarăși vestea bună, Și vor sfârși-o-n luminat de zori. Din cer coboară fulgii să-i îndemne, Cu lerui-ler să cânte la ferești, Ridică-te din patul tău, române, Colinda
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1482184285.html [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ca să nu fim singuri Ca să nu fim niciodată singuri Dumnezeu ne-a dăruit cuvintele, le-a aruncat în sus așa cum aruncă bunica grăunțele păsărilor în ogradă, sus, sus, cât mai sus, să cadă în ploaie. Ca să nu fie cuvintele niciodată singure Dumnezeu a inventat poveștile a bătut o dată din palme și le-a trimis pe pămâmt să se joace. Uneori eu cred că noi suntem cuvintele
CA SĂ NU FIM SINGURI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1487235528.html [Corola-blog/BlogPost/377318_a_378647]
-
muncă numai de teren îmbrac haine însăilate din cuvinte uitate de bună voie de mai marii ... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe tu dărâmă-ți zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii se trezesc ... Citește mai mult PROPUN O NOUĂ ORDINE MONDIALĂplecseparată de visele taleprecum arinii aplecațipe maluri de ape care plângcu
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
în ea, unii într-un mod fatalisto-contemplativist („Ce putem să facem?...”), adepții dictonului „Trăiește-ți clipa!” în chip sfidător la adresa divinității și disprețuitor la adresa naivilor nedescurcăreți, cei mai mulți dintre semeni rămânând complet nepăsători la tot ce-i dincolo de ei și de ograda egoismului lor monstruos. Iar consecința logică a acestei alarmante stări de lucruri nu putea să fie decât relativul progres material al omenirii (ici îmbuibați care se sinucid, dincolo milioane de oameni care mor de foame) și absolutul regres moral-spiritual pe
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1450238333.html [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
tablou ? Grigore Vieru Ferestrele casei/ deschise-n Univers./ Pereții albi/ ca miezul de nucă proaspăt,/ ca niște steaguri de pace,/ mama răcorindu-și palmele,/ alipindu-le de fața lor. Iarba înaltă, uitându-se pe geam în casă. Eu, jos, în ogradă, sub umbra zarzărului, care nu mai este, păzind țărâna, pasărea, izvorul... Și lumina dimineții, în care îmi simt mai liber sufletul. Nimic nu i se mai poate adăuga... Îmi văd umbra pe ierbi,/ Mă pot pe dânsa culca,/ Convins pe
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ograda, s-o învețe minte să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
casa părintească. Salcâmii și stejarii cu frunze dese, gardurile, unele din piatră, scânduri sau nuiele împletite, de mirare, erau la fel ca înainte, numai că parcă mai mici. *** Firesc, primele lui amintiri erau legate de casa părintească. De fapt, în ogradă erau două clădiri. Într-una locuia el cu mama, cu fratele și surorile mai mari, Mărioara și Tudora, tata fiind prizonier într-un lagăr german. În cealaltă casă, în care fuseseră încartiruiți niște soldați ruși se ducea adeseori, fiindcă-i
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
copiilor li se prindea de mijloc un șnur colorat în roșu și alb, de care se lega un bănuț de argint, pentru a-i proteja împotriva bolilor, oamenilor mai în vârstă li se cădea grija atentă față de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului. În această zi nu se sacrifica nicio vietate pentru că altfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. De asemenea, în această zi nu se cosea și nici nu se lucra la câmp. Singura activitate era curățenia
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
bine unei conversații candidat - alegător: „Dragi locuitori ai comunei S., ” Ți-s la fel de drag eu ție, cum mi-e mie vaca lu` nea Foamete de peste drum, care când să pornește-a zbiera, nu mai poate omu` să se odihnească-n ograda lui sau să citească o scrisoare de la muieri d-astea care să bagă-n nădragi și colindă satele zbierând cât le ține gura „Votați-mă pe mine!”. Da`, pesemne cum nu mă poci io lipsi de vaca-asta (că doar îmi
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Candidatul_din_cutia_postala_a_alegat_florentina_loredana_dalian_1353402707.html [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură! cât ai vrea să dai
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Du_te_ma_si_tu_la_munca_ion_untaru_1333004195.html [Corola-blog/BlogPost/359737_a_361066]
-
furia la gândul că vei rătăci prin pădure alături de piază rea, iar eu voi avea dădacă pe frate-său. - Întotdeauna ai fost tare de înger, așa că nici de data asta nu vei dispera! - Dacă drăcușorul paznic îndrăznește să pătrundă în ogradă îl voi arde pe jar cu tămâie! Să stea la poartă, iar dacă-i e somn, pune-i o glugă de coceni, să nu răcească! - se amuză Elena prinzând curaj. Îți voi coase la cămașă tămâie să te apere de
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
natură. Draperiile imense de crengi adiate uneori ușor de un vânt domol, dădeau binețea unui aer răcoros, nestăpânit de nici o lege. Apa Buzăului cu pădurea din împrejurime, cu toate păsările ei compozitoare a zeci de melodii, gâștele și rațele din ogrăzile gospodarilor care singure știau drumul până la apa Buzăului, au fost lumea mea de vis pe care nu știu să o uit vreodată. Pe malul Buzăului căutam un prund uscat și încins de soare. Acolo îmi făceam un culcuș ca și când aș
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
imagine văzută în fiecare seară îmi stimula uimirea; simpla bucurie prin aș răcoroi sufletele, apoi continuarea drumului, spre casele lor. În timpul zilei, prin sat era puțină mișcare. Doar oamenii în vârstă mergeau prin apropiere, apoi vedeai cum se întorc la ogrăzile lor lângă o movilă imensă de paie sau în fața unui cuptor unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
ei! Am migălit și-am pigulit până-n zori pe toată lungimea și lărgimea uliciorii, făcând o curățenie ca-n farmacie. O dâră lucie de-ți lua ochii, cum făceam, vere Gheorghe, cu mușuroaiele și sobolii pe coastele cu fâneață, la ogrăzi, când se desprimăvăra sau spre toamnă târziu. Pietricică cât un bob de linte, pe cât de mică pe-atât de nepotrivită luptei de dezrădăcinare, a căzut victimă nevinovată, o luam de la capăt cu controlul, greblând, pieptânând și țesălând smocuri și fire
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
Sus, bărbații își îmblânzeau amintirea morții, care, cine știe cum, i-a ocolit, iar femeile cele batjocorite de calmucii stepelor și-au potolit spaimele, ascunzându-și mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite nu-și putea găsi liniștea. La poarta ogrăzii lui Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lu'Donose: - Frăsână, am sî-ți spun una care trebuie să rămână între noi. O știi pe Anica lu'Donose? - Cum să
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
rămână fără odorul lor! Fusese o zi de august. Căldura mușcase săptămâni. Nici o ploaie nu căzuse de la venirea primăverii. Satul mirosea a frunză arsă. Fântânile secaseră. Oamenii seceraseră grâul. Se temeau să nu li se aprindă șirele de paie prin ogrăzi. Îndesiseră slujbele de implorare a ploii. Veneau la troiță, se rugau, aprindeau lumânări și plecau pe la casele lor. Dar nu le tihnea nici muncă, nici odihnă, căci iscodeau cu ochii tăriile cerești, doar-doar vor zări vreun norișor aducător de ploaie
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
Doar au fost ai noștri. Odată cu dispariția celor doi monștri ai secolului douăzeci, Pactul Molotov-Ribentrop a devenit caduc. Țările baltice și-au revenit la independența dinaintea acestui Pact, numai românii nu și-au revenit din buimăceală. Ca vițeii scoși din ogradă la pășune: stau ca bezmeticii în poartă și se întreabă: de ce să părăsesc țarcul? Și așa s-a născut „țărișoara” Republica Moldova pe care toate marile puteri ale Europei o aprobă și „respectă”, unde nu se vorbește românește, ci...moldovenește (să
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]