2,453 matches
-
labirint.Dimineți, să mergi la sapă,Cănd bătea fix oră patru,Cu-n pachet și ceva apă,Străbăteai în lung tot satu'.Veni Sărbătoarea Mare,Hristos Domnul a-nviat,Iar acel moment în care,Te-apucai de preparat.În cuptorul din ograda,Puneai cozonaci și pasca,Mulți copii eram grămadă,Lângă casa părintească.Treizeci și, eu cred să fie,... ÎI. MY ROCK, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017. Who hâș an ear, let him hear, The
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
rămână fără odorul lor! Fusese o zi de august. Căldura mușcase săptămâni. Nici o ploaie nu căzuse de la venirea primăverii. Satul mirosea a frunză arsă. Fântânile secaseră. Oamenii seceraseră grâul. Se temeau să nu li se aprindă șirele de paie prin ogrăzi. Îndesiseră slujbele de implorare a ploii. Veneau la troiță, se rugau, aprindeau lumânări și plecau pe la casele lor. Dar nu le tihnea nici muncă, nici odihnă, căci iscodeau cu ochii tăriile cerești, doar-doar vor zări vreun norișor aducător de ploaie
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
un pic mai mare, Mai vezi și petice de nea Pe câte-un deal ori pe-o vâlcea. Ne dăruim toți mărțișoare, Întâia zi e-o sărbătoare, Azi fiecare poartă-n el Un firicel de ghiocel. Ia uite, colo, în ogradă, Până și omul de zăpadă, La umbră, sub un foișor, Are în piept un mărțișor. Referință Bibliografică: 1 MARTIE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol
1 MARTIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377271_a_378600]
-
În grădini și pe câmpie, Cu fular și pălărie Fiecare, și bundiță, Cu bluziță și rochiță, Și-n picioare cu ghetuțe, Sunt teribil de drăguțe! Au venit așa-mbrăcate, Că-i tot frig, iar vântul bate Și mai vezi chiar prin ogradă Câte-o dungă de zăpadă. Peste codri și coline, Primăvara abia vine. - Ca să vezi, iarna hapsână Mai vrea, soro, să rămână! Referință Bibliografică: PĂRĂLUȚELE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512, Anul V, 20 februarie 2015. Drepturi de
PĂRĂLUŢELE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377279_a_378608]
-
casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA VREA SĂ VINĂ? Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PRIMĂVARA VREA SĂ VINĂ? Primăvara vrea să vină? Eu așa de mult aș vrea! În ogradă și-n grădină Nu mai este pic de nea. Iată, omul de zăpadă Nu demult era voinic, Ce se-ntâmplă, cum să creadă Că-i din ce în ce mai mic? Mugurii au dat năvală, Ramurile-mpodobesc, Vrăbiile-n drum se spală Și ceva
PRIMĂVARA VREA SĂ VINĂ? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382314_a_383643]
-
-mpodobesc, Vrăbiile-n drum se spală Și ceva șoptit bârfesc. Frigul a-nceput să scadă, Astăzi s-a născut un miel, Lângă omul de zăpadă A-nflorit un ghiocel! Primăvara vrea să vină? Eu așa de mult aș vrea! În ogradă și-n grădină Nu mai este pic de nea. Referință Bibliografică: PRIMĂVARA VREA SĂ VINĂ? / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PRIMĂVARA VREA SĂ VINĂ? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382314_a_383643]
-
vin la ea.” În poema cu înfiorări de doină: ,,Pe strada Robenilor”, la casa bunicilor, climatul este feeric: ,,Noaptea-i blândă și mă lasă/ S-o admir ca pe-o crăiasă,/ Ea mi-i mumă, ea mi-i tată,/ În ograda fermecată”. Șotron cu ecouri mitice pare a fi inscripția ,,În jurul stelelor”: ,, M-am jucat cu Luna,/ Ca să port cununa/ Și cu stelele -/ Să-mi mărească zilele.// Am cerut iertare/ Și la Carul Mare,/ Să pot să răzbesc/ Pe cât de mult
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Fierăscu, Gh. Ghiță: ,,Mic dicționar îndrumător în terminologia literară”, ediție revăzută și adăugită, Ed. Ion Creangă, București, 1979) Prin volumul ,,Poema rondelurilor”, Al. Macedonski rămâne maestrul neîntrecut al acestui gen fix, în literatura română. Iată cum sună ,,Rondelul apei din ograda japonezului”, din volumul menționat: ,,Apei lui de prin ogradă,/ Prea domol curgând la vale,/ Bolovani dintr-o grămadă,/ Japonezu-i pune cale,// Spumegată, vrea să vadă,/ Împrejurul casei sale,/ Apa lui, ce prin ogradă,/ Prea domol o ia la vale.// Și
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
ediție revăzută și adăugită, Ed. Ion Creangă, București, 1979) Prin volumul ,,Poema rondelurilor”, Al. Macedonski rămâne maestrul neîntrecut al acestui gen fix, în literatura română. Iată cum sună ,,Rondelul apei din ograda japonezului”, din volumul menționat: ,,Apei lui de prin ogradă,/ Prea domol curgând la vale,/ Bolovani dintr-o grămadă,/ Japonezu-i pune cale,// Spumegată, vrea să vadă,/ Împrejurul casei sale,/ Apa lui, ce prin ogradă,/ Prea domol o ia la vale.// Și schimbând-o-ntr-o cascadă/ De consoane și vocale,/ Uită-a vieții
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
română. Iată cum sună ,,Rondelul apei din ograda japonezului”, din volumul menționat: ,,Apei lui de prin ogradă,/ Prea domol curgând la vale,/ Bolovani dintr-o grămadă,/ Japonezu-i pune cale,// Spumegată, vrea să vadă,/ Împrejurul casei sale,/ Apa lui, ce prin ogradă,/ Prea domol o ia la vale.// Și schimbând-o-ntr-o cascadă/ De consoane și vocale,/ Uită-a vieții grea corvoadă,/ Dând răsunet de cristale,/ Apei lui de prin ogradă.” Interesant jurnal liric adolescentin, ce poate fi valorificat în orele și spectacolele copiilor
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
pune cale,// Spumegată, vrea să vadă,/ Împrejurul casei sale,/ Apa lui, ce prin ogradă,/ Prea domol o ia la vale.// Și schimbând-o-ntr-o cascadă/ De consoane și vocale,/ Uită-a vieții grea corvoadă,/ Dând răsunet de cristale,/ Apei lui de prin ogradă.” Interesant jurnal liric adolescentin, ce poate fi valorificat în orele și spectacolele copiilor de grădiniță, volumul ,,Izvoarele”, de Cristina Mariana Bălășoiu, dă seamă despre o autoare a cărei sensibilitate este incontestabilă. Născută în Cireșar, sub semnul galben-purpuriu, adică al culorilor
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
profesorii care au facilitat copiatul să fie eliminați din sistem prin desfacerea contractului de muncă și prin menționarea cauzei (corupție) în cartea de muncă. Nu ne trebuie procese penale întinse pe zeci de ani pentru a face curățenie într-o ograda deja plină de gunoaie; de aceea, socotesc probe suficiente înregistrările prin camerele de luat vederi din toate sălile de examen. Să nu mi se spună că nu se pot instala în licee și facultăți! Astăzi pînă și o amărîta de
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
e greu să presupunem că altcineva l-ar putea prelua cu rol de busolă), antologarea poeților implică nu doar asumarea unor reacții subiective, ci și pe cea a unei sporite responsabilități publice. Una e să faci amenajări în propria ta ogradă, alta e să le faci într-un parc sau într-o piață. O antologie presupune o confruntare cu un tablou oarecum prestabilit, cu un consens de facto pe care nu te încumeți să-l refaci decît dacă dispui de propuneri
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
ori - era la modă într-o vreme - autorul a citit prea mult Durand, ori nu știe ce vrea să spună), iar creatorii basmului cult european sînt O. Perault și C. Anderson (?!). Și așa mai departe, pînă la nefericita mochetieră, din ograda romantismului românesc. Iaca izvorul perlelor școlare, universitare... De nu s-ar uita imediat, ar scîrțîi pînă la adînci bătrîneți în cultura generală. Decît să știi, așa pocite, nume de scriitori și de opere, mai bine să nu le știi deloc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
o parte este “bagajul” pe care am început să-l facem încă din copilărie (fiecare în contextul respectiv - în cazul meu, eu am copilărit mai mult la bunici și copilăria mea este presărată de amintiri sonore foarte pătrunzătoare: de la zgomotul ogrăzii din zori, până la procesiunile de înmormântare, cu cântări și bocete, care treceau mereu pe uliță. Satul nu avea decât o uliță... Apoi au urmat școala, conservatorul... ). Pe de altă parte este confruntarea sau întâlnirea cu alte lumi sonore și muzicale
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita crengoasă; toate trec dinaintea mea, vii și în mișcare... Dar serile
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
or poate aceasta este starategia de a-i crește audiență. Probabil, migrarea lui Hurezeanu la Digi 24 se datorează lui Teszári Zoltán, proprietarul postului, care și l-a dorit foarte mult pe fostul redactor al Europei Libere la el în ogradă. Deocadată, despre partea financiară nu se scoate un cuvânt, dar se pare că este vorba de o sumă cu câteva zerouri la urmă
Emil Hurezeanu, alături de Prelipceanu, la Jurnalul de la Digi 24 () [Corola-journal/Journalistic/80750_a_82075]
-
retorică sentimentală, dar cu un entuziasm reținut, evocator de culori vii: "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre, cumpăna fântânei de la poartă, aninantă pe răchita crengoasă; toate trec pe dinaintea mea vii și în mișcare... Dar serile
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
proaspăt, iar copiii și chiar adulții vedeau ceva ce poate nu mai văzuseră până atunci: un sat ca o ființă vie. „Rațe, gâște și curcani deveniseră atracția multora, care nu văzuseră nici sat, nici țăran”, spune Popescu. De atunci, în ogrăzile satului „lui Popescu” au apărut capre, căluți și chiar măgăruși - o altfel de atracție pentru orășenii de dincoace de pădure. Vrea ca amenajarea de la liziera ei să-și depășească treptat condiția de muzeu și să devină acel sat bănățean care
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
însurătoare, fiecare cu aleasa inimii lui) și se deghizează fie în moșnegi, fie în babe, în urși, mirese etc., folosindu-se de tot felul de trucuri vestimentare și de tradiționalele măști. Pornesc la colindat pe la iubitele lor și în fiecare ogradă ei o roagă pe fata casei să ghicească sub care mască se ascunde drăguțul ei. Cea care ghicește din prima încercare, are noroc de nuntă mare, la brațul alesului ei... V. R. Obiceiuri și superstiții O parte dintre datinile, obiceiurile
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
unde prin cotețe dau iama frecvent vulpi cu două picioare. Polițiștii de la postul din comună au aflat de necazul femeii și au căutat prădătorul. Era un puștan în vârstă de 15 ani din Cenad. Păsările au ajuns din nou în ograda femeii, iar minorul s-a ales cu dosar penal pentru furt calificat, urmând să fie expertizat psihiatric l Lucrătorii Postului de Poliție Cenad au fost anunțați de către o femeie de 64 de ani din comună că, la miezul nopții de
Agenda2006-06-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/284728_a_286057]
-
accent în plus : în materie de corupție oți fi făcut ceva, domnule Băsescu (sau o fi făcut justiția română?), sunt după gratii câțiva „puscariabili” din toate partidele, dar câți mai stau la coadă...câți de la adversarii, dar și câți din ograda dvs, domnule președinte...? Justiția, aceea liberă doar dacă stați dvs de pază, are mult de lucru încă...nu? Cum vanitatea nu e monopolul președinților, măi tânărul Ponta vine din urmă în forță. Dacă justificarea lui în această dispută poate fi
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
Szántó, dar, din punctul de vedere al investigației noastre, asta nu mai contează. În timp ce amicul nostru flecărește de-o bună bucată de vreme la telefon, ne întrebăm dacă tot ce știa (putea ști?) Kovăcioaia despre cadrist corespunde realității. Pentru că în ograda orătăniilor nu-i spusese probabil chiar totul, pe cadrist nu voia decât să-l șantajeze (și mai ales să-l prevină): să nu-și piardă simțul măsurii, să n-o dăscălească pe ea, că și el poate da de belea
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
fi trezit-o pe bătrână să-i spună ce simte, ce-i cu ea, soacra nu numai că n-ar fi înțeles-o, dar ar fi putut crede că și-a pierdut mințile. Deschise ușa de la tindă și ieși în ograda luminată ca ziua de luna plină. Prinse să coboare în grădină adulmecând aerul curat, ușor jilăvit de roua care-i pătrundea pănă-n bătaia inimii și îi dilată pieptul ca un suspin. "Frumos e, Doamne!" își spuse. Își trecu încet palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]