1,587 matches
-
medieval: traiectorie, autoritate, receptare - unde au susținut comunicări științifice: Andrei Găitănaru, Imposibilul autor și transparența unui pseudonym. Cine a scris de fapt, tratatele Sfinților Părinți? Studiu de caz: Corpusul Areopagitic, Cătălin Buciumeanu, Manuscrisele bizantine și traiectoria lor europeană și Ovidiu Olar, Comori culturale românești uitate sau puțin cunoscute în colecții din țară și din străinătate. Pentru cei pasionați de high-tech au fost organizate prezentări ale unor echipamente de ultimă generație - tablete, Smart TV-uri, e-book-uri - efectuate de reprezentanți ai companiei Samsung
Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române by http://revistaderecenzii.ro/cronica-unui-eveniment-noaptea-portilor-deschise-la-biblioteca-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/339657_a_340986]
-
OPRA AGOTA titlu tablou: Kotlo de ce, copil al verzilor păduri, furi gândurilor, cercurile albe? le strângi în pumni apoi, în coardă le aduni și jocul tău, blestem în sărituri, mă poartă... spre cer mă-mbii. mă-ntorc iar pe pământ. olar de pași devin și flori nu mai am cum, s-aștern în golul gol și-n vidul plin. cu arcuri, semiarcuri mă sugrumi... de ce, copil al verzilor păduri, în fuga ta ai numărat inele? fântâna ai privit-o prin străbuni
DE CE? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/De_ce_anne_marie_bejliu_1332063388.html [Corola-blog/BlogPost/354626_a_355955]
-
petrușka poate fi prins/ în levitația unei nebuloase mișcări”(IV. Presto, pag. 84). În poeziile lui Constantin Severin, timpul devine - pe cât de imperceptibil , pe atât de abstract - un lut moale, frământat în palme și modelat la o invizibilă roată a olarului, transformat apoi în esențe. Din când în când, timpul se reînsuflețește, convertindu-se în arteziene fântâni, ce țâșnesc din adâncuri, pentru a inunda arterele poetului cu viață: „mâna mea prin care curge măduva orei/ coboară în focul tău de vocale
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 by http://confluente.ro/Constantin_severin_improvizatii_pe_cifraj_armonic_sau_arhetipalele_mesaje_ale_poeziei_componente_ale_unui_univers_liric_inovator.html [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
de cerb suprapuse. Vulturul a aparținut orașului Imperial Rottweil, iar coarnele de cerb certifică apartenența orașului la statul de bază Baden-Württemberg. Muzicuța face din Trossingen orașul muzicii La începutul secolului 18, Trossingen avea caracter țărănesc, fiind locuit de meșteșugari, cizmari, olari, croitori și tâmplari. Începând cu secolul 19, s-a dezvoltat o asociație de case care au preluat dezvoltarea prelucrării textilelor. Din 1820, în zona Villingen-Schwenningen a fost inițiată o industrie de ceasuri. Industria ceasornicăriei a fost înghițită foarte repede, făcând
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1373398144.html [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
I. ÎNSĂMÂNȚĂTORUL, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
sloganul „Lupta continuă la Brașov!” și cuprinde 14 lupte: Balla Zsolt (Metal Box Arad) vs Ivo Cuk (Austria) Stanislav Grosu (Tengu Cluj) vs Ștefan Gheorghe (Rio Grappling Club România) Vlad „Dracul” Grigore (București) vs Bunea Izidor (Kudokai Atlassib Sibiu) Miodrag Olar (MetalBox Arad) vs Vasile Lângă (Bittan Academy Brașov) Vrânceanu Ioan (Bittan Axademy Brașov) vs Ianos Elek (Cobră GYM Sf Gheorghe) Ștefan Duminică (Agon București) vs Adrian Grec (Salonta) Dinu Bucalet (Absoluto București) vs Reyko Levitchi (Dragon Muay Thai Team Rădăuți
Romanian Xtreme Fighting 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5705/gala-mma-in-cusca-brasov-romanian-xtreme-fighting-2013 [Corola-blog/BlogPost/97765_a_99057]
-
având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
ales prin ponderea cantitativa în zonă13, subliniind în continuare că aspect de noutate specializarea în realizarea figurinelor, jucăriilor și fluiericelor caracteristică a producției acestei perioade. Cercetătoarele fenomenului arată în continuare că .... Pentru interesul științific, al acestui tip de produse, ....meșterii olari care le modelează, ar trebui încurajați în valorificarea produselor prin centrele de desfacere....astfel aria de răspândire s-ar largi .....obiectele constituind o atracție pentru turiștii români și străini 14. În perioada 1982-1985, ocupându-se de meșterii populari contemporani,15
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
alte domenii, aici găsim material documentar de arhivă răzleț, iar muzeele pe tot parcursul secolului XX nu au avut ca prioritate colectarea sistematică de artefacte confecționate de elevii școlilor de meserii, sau cele provenite din micile ateliere orășenești, sau de la olarii care mai erau activi în a doua parte a secolului XX 20. În colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier există câteva obiecte provenite de la școli de meserii, secția olărit, precum cele de la Curtea de Argeș, Mănești-Dâmbovița și Tg Jiu21 , ajunse aici întâmplător
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil decorativ românesc, pentru diferitele zone etnografice, stil al carui farmec și specific zonal, se poate identifica azi, cu ocazia organizării diferitelor târguri anuale ale olarilor și festivaluri ale meșteșugurilor și meșterilor populari. Astfel, tema importanței conservării meșteșugului modelarii lutului nu este doar una de domeniul istoriei, ci este este încă de mare actualitate. Societatea secolului XXI a adus cu sine nuanțări, noi cerințe și provocări
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
București, 1997, p.18. 5. Paul Petrescu și Elenă Secoșan, Arta Populară , îndreptar metodic, Casa Centrală a Creației Populare,, București,1966, p.162-164 6. Idem, p. 162 , În nord vestul regiunii , în zona Vâlcea sunt o serie de sate de olari la Horezu, Dăești, Vlădești, Buda 7. Idem, p. 163, Nord vestul regiunii cuprinde satele de olari situate în zonele Argeș și Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
a Creației Populare,, București,1966, p.162-164 6. Idem, p. 162 , În nord vestul regiunii , în zona Vâlcea sunt o serie de sate de olari la Horezu, Dăești, Vlădești, Buda 7. Idem, p. 163, Nord vestul regiunii cuprinde satele de olari situate în zonele Argeș și Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte sate Leicești, Vălsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița 8. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de artă populară , Editura
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
pasager”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998; „Azur”, Editura Augusta, Timișoara, 2002; „Câte-s visele, multele...”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „Coloana Infinitului”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „De-a alba - neagra”, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2006; „Roată de olar”. Sonete, Editura Pro Transilvania, București, 2008; „Vernale ploi”, Editura Pro Transilvania, București, 2008; „Un câmp minat, urcușul”. Sonete. Editura Pro Transilvania, București, 2010. Citind, recitind poemele lui Nicolae Mătcaș constatăm că fiecare lectură aduce un spor de cunoaștere, întrucât valoarea
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
din rugăciuni, colinde, doine populare de dor, cătănie și haiducie, din basme în proză dându-le forma cea mai felurită asemeni pământului prin planta sa dumnezeească - grâul; asemeni lumânărilor topite luând forme diferite când o modelezi cu mare grijă; asemeni olarului care modelează lutul cu mare dragoste în cele mai felurite imagini. Poezia ta, este asemeni pruncilor care sunt binecuvântați de părinții lor spre a sluji credinței; frumosului pentru învățătură și cultură; iubirii de neam și pământ strămoșesc - asemeni iubirii de
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ganduri_pentru_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1389816676.html [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
pentru suferința romanțioasă care-l prinde bine pe poet și fără îndoială poezia este matură, întemeiată pe un scenariu coerent: "Ai adormit și poate mă visezi./ Surâzi prin somn/ Când îmi presimți sărutul.../ În visul tău acum mă modelezi/ precum olarul modelează lutul" sau "Trec pe străzi lunatic/ fără nici o țintă,/ Ars de dor și parcă țintuit pe rug/ Peste zarea care-ncearcă să mă mintă,/ Gândurile toate către tine-mi fug". Ceea ce reprezintă însă un câștig adevărat în acest volum
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_a_mai_ramas.html [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
să-ți mângâi pământul, Românie, că prea geme sub străine juguri Patrie, port rănile-ți cu mine, Dunărea prin ochii mei se scurge peste Prutul tău se-aud suspine azi te prad-ai tăi, nu hoarde turce m-oi ruga Olarului să pună pe-a ta formă stele mii și îngeri și-mbrăcată-n iia cea străbuna să te ia din valea cea de plângeri Referință Bibliografica: Patrie / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2133, Anul VI, 02 noiembrie 2016. Drepturi
PATRIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1478108934.html [Corola-blog/BlogPost/373467_a_374796]
-
urbanistic nu a s-a limitat doar la demolarea clădirilor aflate în jzurul bisericii Sfântul Mihail, ci a vizat mai multe aspecte legate de necesitățile pieței centrale din acea vreme. Astfel, s-a deschis o nouă arteră de circulație - Ulița Olarilor, devenită ulterior Strada Sfintei Biserici, actuala Iuliu Maniu - menită a ușura traficul și a facilita accesul din Piața Centrală spre piața de lemne și cărbuni a orașului, aflată în zona actualei piațe Avram Iancu. Tot atunci, s-au ridicat numeroase
PIAŢA UNIRII, CONSTRUCŢII EDILITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1434550703.html [Corola-blog/BlogPost/352873_a_354202]
-
22 mai a.c in fiecare miercuri de la ora 18.30, la Institute, The Cafe situat în Știrbei Vodă nr. 104-106. Atelierul are ca obiectiv inițierea participanților în lucrul cu piese de ceramică (farfurii, căni) realizate manual de către un meșter olar, special pentru acest atelier. Pe lângă obiectele ceramice, cursanții pot alege să decoreze și piese din lemn. Taxa de participare pentru partea I (primele două întâlniri) sau pentru partea a II-a (ultimele două întâlniri) este de 110 lei. Persoanele care
Mamp;M Open Workshop lansează în București două ateliere by http://www.zilesinopti.ro/articole/5326/mm-open-workshop-lanseaza-in-bucuresti-doua-ateliere-antropologie-si-mozaic [Corola-blog/BlogPost/97701_a_98993]
-
Events. Va întâmpina aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/Targul_de_sf_ilie_la_muzeul_taranului_r_mihai_marin_1341497793.html [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
schimb pacea Sa ridicând tot greul de pe sufletele noastre trudite. De asemenea atunci când suntem conștienți de vulnerabilitatea și de neputința noastră de a ne rezolva problemele este momentul când Dumnezeu poate lucra cel mai mult cu ființa umană, modelând precum olarul lutul caracterul nostru după chipul Său divin. El poate de asemenea să ne ofere ajutor atunci când îngreunați fiind de necazuri nu mai știm încotr-o să apucăm, însă mai presus de orice altceva chiar dacă nu toate problemele noastre se vor rezolva
CĂLĂTORIND PRIN VIAȚĂ FĂRĂ TEAMĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1451391604.html [Corola-blog/BlogPost/370825_a_372154]
-
Artistic > BĂTRÂNUL KITAI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 671 din 01 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Bătrânul Kitai și alte povești În afara lui DAO nu poți gândi, tot ce nu poți gândi este DAO. Nimic omenesc este DAO. Olarul face ulcele, ulcele nu-l fac pe olar. Dar omul, natura și DAO sunt unite într-un singur tot. Întunecarea minții nu poate fi dezvăluită. O scânteie poate provoca un incendiu, dar după ce dispar obiectele unde se duce focul? Moartea
BĂTRÂNUL KITAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Batranul_kitai_boris_mehr_1351832233.html [Corola-blog/BlogPost/369860_a_371189]
-
Ediția nr. 671 din 01 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Bătrânul Kitai și alte povești În afara lui DAO nu poți gândi, tot ce nu poți gândi este DAO. Nimic omenesc este DAO. Olarul face ulcele, ulcele nu-l fac pe olar. Dar omul, natura și DAO sunt unite într-un singur tot. Întunecarea minții nu poate fi dezvăluită. O scânteie poate provoca un incendiu, dar după ce dispar obiectele unde se duce focul? Moartea din matcă, moartea din ou. Lumea există în
BĂTRÂNUL KITAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Batranul_kitai_boris_mehr_1351832233.html [Corola-blog/BlogPost/369860_a_371189]
-
Frânturi din Țara Minunilor”, care se va vernisa pe 11 septembrie, la Acuarela. Partea teoretică: duminică, 7 septembrie 2014, ora 16:30, Studioul F64, str. Bucovina nr. 2B. Partea practică: luni, 8 septembrie 2014, orele 16:00-18:00, Plastilina, str. Olari nr. 8. Atelierul este GRATUIT. 2/ ATELIER PORTET URBAN, cu Fred Fogherty (Franța) și Mirela Momanu Suntem înconjurați de oamenii orașului în orice zi și în orice moment. În autobuze sau în metrou, în drumul spre serviciu, în locurile unde
FOTOGRAFIA ÎN FOCUS –EDIȚIA I, Limbajul non-verbal în fotografie by http://www.zilesinopti.ro/articole/7872/fotografia-in-focus-editia-i-limbajul-non-verbal-in-fotografie [Corola-blog/BlogPost/98542_a_99834]
-
Astfel mai există destule centre tradiționale meșteșugărești în care continuă activiatatea creatoare pe temeiul solid al tradiției locale. Acesta este cazul centrelor ce continuă să practice meșteșugul olăritului azi, precum Șișești-Noapteșadin Mehedinți. În 1883 aici erau identificați aproximativ 200 de olari. La expoziția din 1906 au fost prezenți mai mulți olari dintre care Staicu E.Mihai din Șișeștii de Jos,distins cu mențiune specială. La începutul secolului XX la Șișești se producea ceramică nesmălțuită și smăltuita de o mare diversitate de
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Omagiu_adus_mestesugului_pre_varvara_magdalena_maneanu_1369043928.html [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]