1,092 matches
-
alături de Cezar Petrescu, Lucian Blaga, o vreme bună în Cluj, după 1920, și a fost printre inițiatorii revistei „Gândirea”, Leon Baconski a fost primul care a editat opera dramatică a lui Gib. Mihăescu, în 1973., ca semn al omagierii scriitorului oltean care a făcut parte din falanga oamenilor de cultură care, după Marea Unire, au făcut apostolat cultural în capitala Ardealului. Scrisoarea reprodusă de noi se referă la etapa de pregătire a acestei ediții de teatru gibian. Socotim că pentru istoria
CORESPONDENŢĂ DE LA LEON BACONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361477_a_362806]
-
diferențiat de poziția generală a clasei boierești din Principatele Unite, dimpotrivă, au existat cazuri când, față de unele reforme, transformări sau măsuri, aceasta a fost mai tranșantă în exprimarea unor poziții proprii. Pentru a juca un rol atât de important, boierimea olteană avea însă puternice atuuri. Pe plan economic aceasta domina încă situația din provincie pentru că deținea peste 55% din suprafața și producția agricolă, asigurând, în cea mai mare parte, piața internă, cât și o semnificativă parte a pieței externe 14. Aceeași
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
Ibidem; C. Pajură, D.T. Giurescu, op.cit, 1933, p.47-65; Mihai Butnariu, Monografia municipiului Drobeta Tr-Severin (coordonator științific, prof. univ. dr. Ion Pătroiu), Editura Prier, Tr-Severin, 1998, p.85- 103. 32 În fine, o altă pârghie deținută încă de boierimea olteană în această perioadă de reforme o constituia poziția sa tradițională și permanent consolidată în perioada Regulamentului Organic și a Unirii de creatoare și deținătoare “majoritară” a valorilor intelectuale. Prin intermediul acestora controla și orienta mental colectivitățile, ocupând, totodată, mijloacele de dirijare
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
reforme o constituia poziția sa tradițională și permanent consolidată în perioada Regulamentului Organic și a Unirii de creatoare și deținătoare “majoritară” a valorilor intelectuale. Prin intermediul acestora controla și orienta mental colectivitățile, ocupând, totodată, mijloacele de dirijare și conducere ale societății oltene: administrația, justiția, armata, școala. Toate acestea: proprietatea, puterea economică, rolul de elită (putere politică și intelectuală), necontestate încă de nimeni în perioada 1859-1864, au creat boierimii oltene o poziție dominantă în societate, de la nivelul căreia s-a simțit nu numai
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
și orienta mental colectivitățile, ocupând, totodată, mijloacele de dirijare și conducere ale societății oltene: administrația, justiția, armata, școala. Toate acestea: proprietatea, puterea economică, rolul de elită (putere politică și intelectuală), necontestate încă de nimeni în perioada 1859-1864, au creat boierimii oltene o poziție dominantă în societate, de la nivelul căreia s-a simțit nu numai îndreptățită, dar și obligată de interese economice, sociale și politice majore, să ia poziție față de reformele lui Cuza, reforme care îi afectau statutul, locul, rolul și ponderea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
putea fi ocolită în condițiile în care însăși Convenția de la Paris din august 1858 stabilise măsuri pentru îmbunătățirea soartei țăranilor, paralel cu clarificarea problemei proprietății după modelul codurilor civile europene (francez sau italian). În aceste condiții, și în rândul boierimii oltene se cristalizează două poziții față de reforma proprietății și a stării social-economice a țărănimii de pe moșiile boierești. O primă categorie, formată din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
de casă, iar unii chiar asupra sădirilor (vii, livezi de pomi, grădini de legume etc.). Aceste opțiuni erau de fapt o variantă îmbunătățită a Așezământului lui Barbu Știrbei din 185123, reglementare susținută la vremea respectivă cu deosebită fermitate de boierimea olteană, care a și inspirat-o reprezentantului său cel mai bine plasat, capabil și să o pună în aplicare: domnitorul Țării. Cealaltă grupare boierească, formată din proprietari, în general mici și mijlocii, reprezentată în lupta politică și de presă de Petru
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
clăcii pe un număr de ani ce urma a se stabili (în general 20 de ani) 24/. Se invoca practica anterioară din Europa și chiar recentul exemplu rusesc (Așezământul agrar al Țarului Alexandru al II-lea - comentat pozitiv de boierii olteni). Exponenții celor două poziții (adevărați “purtători de cuvânt” și reprezentanți ai opiniei majorității celor două grupări) se afirmă cu “aplomb” în dezbaterile și polemica națională declanșată începând cu vara anului 1859. Conservatorul (fost liberal înainte de 1848) 22 Istoria României, vol
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
moșii. Se înfruntă aici nu numai reprezentanții a două categorii boierești, aflate în același amurg “ghepardian”, dar, mai ales, două concepții asupra evoluției viitoare a societății românești în cadrul căreia proprietatea își consolida rolul pozitiv. Modul în care reprezentantul boierimii liberale oltene combate (uneori chiar “demontează” argumentele adversarilor), demonstrează marile acumulări teoretice, științifice chiar, înregistrate în sânul clasei boierești oltene, evoluțiile și chiar mutațiile în gândire și mentalitate, care permit angajarea într-o confruntare de idei (având la bază interese economice, sociale
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
ales, două concepții asupra evoluției viitoare a societății românești în cadrul căreia proprietatea își consolida rolul pozitiv. Modul în care reprezentantul boierimii liberale oltene combate (uneori chiar “demontează” argumentele adversarilor), demonstrează marile acumulări teoretice, științifice chiar, înregistrate în sânul clasei boierești oltene, evoluțiile și chiar mutațiile în gândire și mentalitate, care permit angajarea într-o confruntare de idei (având la bază interese economice, sociale și politice bine determinate) cu un adversar bine documentat și “motivat” în 27 Petru Opran, Răspuns la un
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
și “motivat” în 27 Petru Opran, Răspuns la un articol din Conservatorul Prograsist, Craiova, 1864, p.1. 37 susținerea ideilor românești și europene de expresie conservatoare, cum era Arsachi. În plus, acesta din urmă era încurajat de liderii marii boierimi oltene: Gh. Bibescu, Barbu Știrbei, Al. Lahovari, Costache Glogoveanu, Barbu Vlădoianu, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Filișanu ș.a. În finalul “expozeului” său, Petru Opran concluziona: “Precum, dar, nu ne-am unit nici cu un temeiu pe care-l aduce autorul acestui articol despre
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
dar pe cât timp vor fi sătenii siliți a se supune îndată arbitrajului proprietarilor, instituțiile, școalele și cele mai bune regule pot mări răul, pot adăuga la nemulțumirea lor, în loc să o scadă”28. În confruntarea dintre cele două grupări ale boierimii oltene - conservatoare și liberală - au intervenit și alte elemente care au contribuit la “radicalizarea” pozițiilor, astfel că legiferarea propriu-zisă, din august 1864, a găsit în Oltenia un echilibru între cele două “tabere” 29. De aceea, opoziția 28 Ibidem, p.32-33 29
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
boierimii conservatoare s-a manifestat în modul de aplicare al legii, nu prin refuz deschis (cu excepțiile “normale”, întâlnite și în alte părți ale țării). Aplicarea Legii rurale din 1864, problematică asupra căreia au zăbovit numeroși cercetători, demonstrează că boierimea olteană, devenită acum “de facto” o clasă de proprietari, a acceptat, în timp, noua stare de fapt, iar problemele ce se puneau în aprecierea pozițiilor sale (uneori obstrucționiste, dar în general “cooperante” cu administrația) se cer revăzute. Acest moment de cumpănă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
de fapt, iar problemele ce se puneau în aprecierea pozițiilor sale (uneori obstrucționiste, dar în general “cooperante” cu administrația) se cer revăzute. Acest moment de cumpănă a fost trecut cu relativă ușurință și în scurt timp de fosta clasă boierească olteană, astfel că reprezentanții săi cei mai înzestrați se integrează “natural” în noul climat economico-social, modernizat, al țării în general și al Olteniei în special. multele porunci ministeriale contradictorii între ele într-un mod, încât putem mărturisiri, că avem atâtea regulamente
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
mult mai rezervat în disputa despre femei. Căsătorit cu Titina de aproape 50 de ani, constituie un cuplu ce poate fi dat ca exemplu. Dacă ne raportăm însă la tinerețe, în romanul său semiautobiografic “Răzbunarea gemenelor” povestește despre sexul tânărului oltean cu cele două surori gemene securiste: “O săltam în sus până la lustră și apoi revenea unde trebuie”. La fel, cu o prietenă colegă conspirativă. Toți scriitorii au treabă cu femeile, cu sexul...În scrieri... Mai sunt și “eșece”, vorba celebră
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Henri Wald, homo loquens În pleiada filosofilor români, care s-au impus în secolele XIX-XX se înscrie și numele lui Henri Wald. Născut la 31 octombrie 1920, la București, pe strada Olteni, în apropiere de Teatrul Barașeum, el s-a stins din viață la 14 iulie 2002, după o viață de trudă, succese și blamări peceriste de tot felul. „Un ireductibil”, spunea Mihai Șora despre prietenul său, iar Liiceanu, Nicolae Manolescu îl
HENRI WALD, HOMO LOQUENS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363282_a_364611]
-
țării noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Scriitorilor din România", devenind președinte executiv al acestei organizașții profesioniste care are 30 de filiale în țară și care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor "Agora Literară", "Regatul Cuvintelor", Constelații diamantine", "Scurt circuit oltean" etc. Debutează în anul 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa a XI-lea. Opera este tradusă în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă și franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în foarte multe reviste din țară
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362420_a_363749]
-
toți! Semnat: informatorul divin Dictachiorul Nume de cod Geniul Crăpaților 16 ianuarie 2012 -------------------------------------------- Pentru conformitate, Cu deosebit respect, Liviu-Florian JIANU -------------------------------------------------- JIANU Liviu-Florian, născut la 19 aprilie 1961 la Craiova. Absolvent al Facultății de Electrotehnică din Craiova. Membru al „Societății Scriitorilor Olteni”, din mai 2000. Membru al cenaclului „Al. Macedonski” al Societății Scriitorilor Olteni și al cenaclului „Marin Sorescu” al Sindicatului Electroputere-Craiova. Membru al Asociației Române de Patrimoniu (ARP). Referință Bibliografică: Liviu-Florian JIANU - STAREA NAȚIUNII DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE 2012 / Liviu-Florian Jianu
STAREA NAŢIUNII DE ZIUA CULTURII NAŢIONALE 2012 de LIVIU-FLORIAN JIANU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362428_a_363757]
-
2012 -------------------------------------------- Pentru conformitate, Cu deosebit respect, Liviu-Florian JIANU -------------------------------------------------- JIANU Liviu-Florian, născut la 19 aprilie 1961 la Craiova. Absolvent al Facultății de Electrotehnică din Craiova. Membru al „Societății Scriitorilor Olteni”, din mai 2000. Membru al cenaclului „Al. Macedonski” al Societății Scriitorilor Olteni și al cenaclului „Marin Sorescu” al Sindicatului Electroputere-Craiova. Membru al Asociației Române de Patrimoniu (ARP). Referință Bibliografică: Liviu-Florian JIANU - STAREA NAȚIUNII DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE 2012 / Liviu-Florian Jianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012
STAREA NAŢIUNII DE ZIUA CULTURII NAŢIONALE 2012 de LIVIU-FLORIAN JIANU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362428_a_363757]
-
Bodrog, pentru roata olarului și roata morii, pentru Unirea de la 1600 și inundațiile din 1970, pentru pionii lui Polihroniade și creionul lui Popas și pentru Dromichaites și Sfatul oamenilor buni și bătrâni, pentru Trandafir de la Moldova, M-a făcut mama oltean, Maramureș-plai cu flori, Din Țara Moților noi am venit, Ana Lugojana, Măi Ardeal, Ardeal și Ghiocel de la Dobrogea, Pentru talăngile vacilor și taragotul lui Fărcaș, pentru Rapsodiile de primăvară, Vara la țară, Emoție de toamnă, Iarna pe uliță, pentru bradul
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
editat în permanență cele 18 reviste ale Ligi Scriitorilor, astfel îmbogățind peisajul revuistic din țara noastră, și nu numai. Au fost menționale revistele: Agora literară, Memoria Slovelor, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Dobrogea artistică, Heliopolis, Constelații diamantine, Regatul cuvântului, Scurtcircuit oltean, Ritmuri brașovene, etc. În continuare a fost evidențiate Filialele Banat-Timișoara, București, Cluj-Napoca, Iași, Slatina, Vâlcea, Vrancea, Brașov, Serbia, Canada, Franța, Spania, New Mexico, pentru editarea de antologii și Anuare, în care au fost publicate creații ale membrilor și articole despre
TELECONFERINŢA ANUALĂ A PREŞEDINTELUI NAŢIONAL AL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367917_a_369246]
-
editat în permanență cele 18 reviste ale Ligi Scriitorilor, astfel îmbogățind peisajul revuistic din țara noastră, și nu numai. Au fost menționale revistele: Agora literară, Memoria Slovelor, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Dobrogea artistică, Heliopolis, Constelații diamantine, Regatul cuvântului, Scurtcircuit oltean, Ritmuri brașovene, etc. În continuare a fost evidențiate Filialele Banat-Timișoara, București, Cluj-Napoca, Iași, Slatina, Vâlcea, Vrancea, Brașov, Serbia, Canada, Franța, Spania, New Mexico, pentru editarea de antologii și Anuare, în care au fost publicate creații ale membrilor și articole despre
LIGA SCRIITORILOR ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367890_a_369219]
-
tinereții, ale românilor și deci ale României. Marinela Preoteasa a apărut în volum sporadic; activitatea sa profesională, seriozitatea cu care se angajează în orice muncă pe care o desfășoară, calitatea de editor de cărți și reviste ( de pildă Scurt Circuit Oltean și Revista de matematcăMxM) prin care pune în valoare calitățile literare/științifice ale altor scriitori/matematicieni, dă dovadă de altruism și încredere în valoarea operei sale. Ea nu manifestă egoism sau ranchiună pe competitorii săi, ci dovedește încredere în lectura
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
tinereții, ale românilor și deci ale României. Marinela Preoteasa a apărut în volum sporadic; activitatea sa profesională, seriozitatea cu care se angajează în orice muncă pe care o desfășoară, calitatea de editor de cărți și reviste ( de pildă Scurt Circuit Oltean și Revista de matematcăMxM) prin care pune în valoare calitățile literare/științifice ale altor scriitori/matematicieni, dă dovadă de altruism și încredere în valoarea operei sale. Ea nu manifestă egoism sau ranchiună pe competitorii săi, ci dovedește încredere în lectura
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]