762 matches
-
misterii din poveștile vesele orientale, câte ceva din ,,bășcălia” comunităților de rromi, hazul de necaz al evreilor, petele de culoare filtrate de la slavii de Est: polonezi, cehi - reunite în creuzetul umorului de un calibru cu totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în care butada, parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR - pentru rodnica lor creație, cerem răbdătoriului cititor îngăduința de a vă propune două zâmbete (catrene) de final. Primul aparține prahoveanului Virgil Petcu: ,,Umorul nostru strămoșesc E autentic oltenesc. Probabil că s-a revărsat Din carul ce s-a răsturnat”. Al doilea, în replică, este creat de domnul George Budoi: ,,Așa e, bre, s-a răsturnat Acolo,-n ziua de Ignat. Pe plaiuri mândre oltenești, Dar erau toți din
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
nostru strămoșesc E autentic oltenesc. Probabil că s-a revărsat Din carul ce s-a răsturnat”. Al doilea, în replică, este creat de domnul George Budoi: ,,Așa e, bre, s-a răsturnat Acolo,-n ziua de Ignat. Pe plaiuri mândre oltenești, Dar erau toți din București!” În ambele cazuri, referirile sunt la carul cu ,,proști” care s-ar fi răsturnat la Caracal - cum a fost denaturată știrea transmisă pe cale orală, prin ,,telefonul fără fir”, din gură în gură. În realitate era
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
de acumulare, iar în 1966 a fost trecut „pe linie moartă, Prezidiul CPEx cerându-i să treacă din funcția de coordonator economic și reprezentant în CAER la Consiliul Național Științific.” Eu am numit această interferare a genelor tătaro-asiatoide cu viclenia oltenească “inteligență speculativă”. În cazul lui Ceaușescu (interesantă și fața de “asiat fără vârstă”, cum îl numea Blaga pe Nicolae Titulescu, și el oltean...) sunt nenumărate ocaziile în care și-a “spulberat” adversarii în acest mod. Psihosociologic vorbind, se credea Ceaușescu
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
și Maxim Litvinov. Cunoscând franceza, germana, engleza și italiana, Titulescu se adresa la ședințele Societății Națiunilor în limba celui cu care se afla „în dispută”. Un alt aspect este cel al unui soi de virulență verbală (posibilă combinație de viclenie oltenească și inteligență speculativă asiatică), aspect ce i-a diferențiat pe Titulescu și Litvinov, dar care i-a „apropiat” pe Titulescu și Ceaușescu. Să nu uităm momentul Cehoslovacia - 1968 și, poate, cel mai important, procesul său din tinerețe de la Brașov când
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
scria ziua. Astfel se explică abundența de „previziuni” care, după câțiva ani au devenit realitate dese ori mult mai perfecționate, depășind necesitățile sau utilității visului vizionarului. Este vorba de un om de inițiativă, nicidecum de un iluminat. Multe „idei trăsnite oltenești” apar zi de zi și la noi, dar ne-am obișnuit într-atât încât nu le dăm importanță. Timpul are o caracteristică proprie generată contemporanilor. În repetarea la infinit a succesiunii generație după generație pot apare la un moment dat
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1465045463.html [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
Petrescu și noocrația, G. Călinescu - personalitate proteică și politropică a literaturii noastre, G. Călinescu și poezia ludică, Mircea Eliade și soteriologia creației. Celui mai strălucitor eseist oltean îi sunt dedicate trei secvențe (Personalitate și destin, Moralistul, Petre Pandrea și spiritul oltenesc), iar filosofului Constantin Noica încă zece pagini (Între idolatrie și denigrare, În eternitatea spiritului românesc). Basoreliefuri memorabile, portrete in aqua forte, cum numai Ovidiu Ghidirmic poate să scrie, însuflețesc viața și creația lui Ion D. Sîrbu (Lupta cu absurdul), D.
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
dr. Florea Firan) Prezintă Ioan Barbu și Florea Firan. Standul Editurii RAWEX COMS București Florentin Popescu: „Monografia Coman Șova” Prezintă autorul. Standul Editurii EIKON Cluj-Napoca: Gaby Michăilescu: „MARIA cea fără de moarte” Prezintă Valentin Ajder. • Ora 20.30 - RECEPȚIE LA CASA OLTENEASCĂ JOI, 15 MAI 2014 • 10.00 -12.00 - Scriitori la standuri & Sesiune de autografe. Standul Editurii BETTA București: Eliza Roha: „Zborul” (roman) Prezintă Aureliu Goci. Aureliu Goci: „Eliza Roha - polivalența romanului și vocile feminității” Prezintă Emil Lungeanu. Standul Editurii CARMINIS
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Revista_singur_1399953322.html [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
în această „apocrifă” Geneză, condensată într-un an pământean, pentru că, pe pânză, avem de-a face cu o „aproape sincronie”. Fundalul este, la Niram, însăși Universul unde percepem figurate spațiul curb (cu primitive geometrii romboidale și radiante, ca pe covoarele oltenești), timpul infinit (prin reprezentarea celor șase ceasuri), big bang-ul lui Gamow, și Suprema zeitate a Creației (principiul prim, feminin, Eva) odihnindu-se, cu spatele, și reflectată în propriu-i spațiu. Dumnezeul biblic nu aparține acestui Univers fizic, ci doar
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
cărțile mele și familia mea. -Are o scuză. Trebuia să încrimineze situația ta de burghez. O impuneau cenzorii comuniști. Să lăsăm asta... L-am privit cum își soarbe liniștit și gânditor vinul din cană de pământ ars pictată cu motive oltenești. Între noi se lașase o liniște adâncă lungă de aproape șaptezeci și cinci ani. -Dragă Gib, ce mai face Nelu-Onică? -Ce să facă și el!? A depus o cerere la Școala de Ucenici, unde preda muzică, pentru a primi un concediu de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
să clipească măcar. Unul din aceștia s-a prins în vorbă cu noi și ne-a întrebat de unde suntem. Când i-am spus că din România a zis: „Hei, ce mai faci?”. Ciudată statuie vie, de culoare negru-metalic, cu accent oltenesc! Mergând noi așa la întâmplare, am ajuns la locul de refugiu al focilor. Unele pleacă, altele vin că aici nu le mai urmăresc rechinii. Fac gălăgie mare și se împing în apă unele pe altele de pe pontoanele puse anume pentru
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_prin_vestul_american.html [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
la târg, precum Ceramica SCM Horezu a cărei expoziție se remarcă print-o diversitate de produse: vase de ceramică, obiecte din lemn: butoaie din lemn de paltin, plosca tratată cu ceară de albine în interior și lac la exterior, covoare oltenești, confecționate din lână Țurcană 100%, cu urzeală de bumbac, toate în culori naturale: gri, bej, roșu, maro, bleu. Reprezentative pentru ceramica și artizanatul din Oltenia sunt și atelierul și casa familiei Paloș Ion și Paloș Mihaela, din localitatea Horezu. Domnul
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
prezența copiilor la târg, de exemplu, elevii Școlii din Moreni, județul Dâmbovița, expun icoane pe sticlă, păpuși în costume populare, iar Clubul Copiilor din Horezu încearcă să atragă clienții pintr-o varietate de produse lucrate în ateliere proprii: ceramică, țesături, covoare oltenești, împletituri din șiret de cânepă, costume populare din Oltenia, păpuși îmbrăcate în costume populare din zonă, suporturi de flori făcute din împletituri, batiste cusute pe pânză și etamină. Micii meșteșugari le oferă vizitatorilor și demonstrații de lucru la roata olarului
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de varietatea și originalitatea țesăturilor, din zone diferite ale țării: covoare, ștergare, obiecte de îmbrăcăminte, lucrate în stiluri, materiale și culori felurite. Bogată și plină de semnificații este expoziția doamnei Nadu Antoneta din Bechet, județul Dolj, creator popular de covoare oltenești, țesute în război pe verticală și pe orizontală, din lână și bumbac, cu două fețe, cu motive florale, zoomorfe și antropomorfe. Lâna folosită este de culoare naturală sau vopsită cu extrase din plante și minerale, în general, predomină culorile vii
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Nadu Antoneta sunt apreciate atât în țară, cât și în străinătate, prin participarea la târguri naționale și internaționale, în Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, America, Thailanda. Crăcană Rodica, Costești, Vâlcea, aduce la târg țesături în război, pe orizontală, gen scoarță oltenească. Firele lucrate cu suveica sunt din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei căreia lucrul în războiul de țesut îi aduce relaxarea după munca zilnică. Maria Neamțu din Măldărești, județul Vâlcea, lucrează covoare oltenești, țesute în gherghef din lână de oaie Țigaie, în culori naturale: alb, gri, negru sau vopsite în război: roșu, bleumarin, roz, bleu. Niculescu Cristina, Stoenești, județul Vâlcea, creează obiecte de îmbrăcăminte și costume populare din borangic obținut de la viermii de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
întreaga mea ființă”. Elena Buică frământă cuvintele ca pe aluatul de pâine înainte de a fi așezat în forme și aluatul crește sub mâinile ei, pufos și aromitor. Ce ar fi lumea românească fără „Bucuriile sărbătorilor de iarnă?” Autoarea reînvie tradiția oltenească, cu regretul că datinile s-au cam pierdut: „Nu mai sunt sărbătorile așa cum le le-am trăit noi, cei mai vârstnici, în copilăria noastră. Ne-am îndepărtat mult de scena în care eram participanți cu trup și suflet de copil
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
Brâncuși de faimoasa formulă E = mc2, lăsând la o parte ispita oricărui senzaționalism. Ce e drept, Brâncuși a atins sensul cosmogonic modern, dar nu prin calcul matematic, ci printr-o genială intuiție, fără asemănare încă pe tărâmul artelor. În lumea oltenească ― ne mărturisesc covoarele de pe tablouri și pe care pășim cu mintea ―, geometria or(do)nează domesticul ca și închipuirea. Așa cum, de pe jos, și-a înălțat artistul gorjean infinitatea (Coloana fără sfârșit) în spațiu-timp, tot așa și ecuațiile prusace ale fizicianului
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_eins_dan_caragea_1368313881.html [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
ocazia unor sărbători naționale sau de sfârșit de an școlar, cu elevii, în prezența părinților. La 24 ianuarie 1909, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la Unirea Principatelor Române, la Grădiștea au răsunat cântece naționale ( ”Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
neavând nici măcar bani să își pună o amărâtă de măsea. Recent am câștigat locul întâi la un concurs internațional de poezie, premierea se va face la Râmnicu Vâlcea. Da, mi s-a îndeplinit un vis, acela de a promova cultura oltenească și de a atenționa autoritățile locale și culturale că merită investit în valori reale, nu în afaceri sau averi, căci nu acestea sunt moștenirea ce rămâne după moartea tuturor. Am să văd și eu câtă atenție acordă presa și primăria
ÎNTRE PASTILE ȘI VERSURI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1473070807.html [Corola-blog/BlogPost/350269_a_351598]
-
ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa pe nemuritoarea privighretoare a Gorjului, s-a întrecut în grație, voce, dar mai ales cu acei pași bine legați ce a dat farmec, într-un ritm alert, că
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Mi_atat_de_dor_de_tine_t_o_a_m_n_a_.html [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Nicolaie DINCĂ. Citindu-i în ”Confluențe literare” diferite lucrări de proză scurtă din care transpare o înfrigurată căutare a identității românești, a obârșiilor personale și colective. O disperată dorință de a readuce în actualitate și de a conserva limbajul neaoș oltenesc pentru cei care l-au uitat, pentru cei care nu l-au cunoscut ori pentru cei din generațiile viitoare. L-am apreciat și mi-a stârnit curiozitatea. I-am citit poeziile în aceeași revistă, apoi în volumul de versuri Lumina
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
este înscris un citat din postfața aparținând domnului Emilian MARCU - membru al USR, Filiala Iași, care apreciază cu obiectivitate: „Asemenea bunului gospodar din aceste locuri și Marian Malciu „ticluiește din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseți, adunând în covorul oltenesc ușor sprințar, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, și sunt asemenea locuri cu prisosință, nu lasă să-i scape, le descrie cu entuziasm, uneori exuberant, alteori potolit, chiar așa cum este însăși viața din zonă.” Și
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1475592004.html [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]