1,311 matches
-
care se străduia să pună stăpînire peste pădure le insufla energie. Și Hana era veselă de bucuria copiilor și de căldura binecuvîntată a soarelui. Dacă avea s-o țină așa, în trei-patru zile n-ar mai fi rămas zare de omăt pe sub copaci. Curînd, Hana simți că se întîmplă ceva cu amicul ei. Chicotea Lupino, amuzat de stîngăciile puilor; alerga împreună cu ei, în întreceri la care-l provocau și pe care se străduia să nu le cîștige; glumea puiandrul; și rîdea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
încălțate cu lanțuri (le cumpărase cu doar câteva ore în urmă și bine făcuse, chiar dacă prețul i se păruse piperat) sfâșiau nesimțitoare zăpada adunată pe șosea, auzea scrâșnetul înghețat, un teribil geamăt al unei dureri nebănuite, și se gândi că omătul nu putea avea, totuși, dureri omenești, chiar dacă era spintecat de un tăvălug 4x4, vopsit în verde închis, metalizat, alimentat de un rezervor full, cu o poftă incomensurabilă de drum lung parcurs într-o gamă diferită de viteze, schimbate de mâna
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta glumelor picante. Exemplu: „Lelea albă ca omătul Se iubește cu cumătrul Dar cumătra să nu știe Vorbă-n casă să nu fie.” Tăierea moțului După un an, nașa ia din părul copilului, fiind iar prilej de petrecere. În duminica fixată, după slujba de la biserica unde copilul a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
simunului - întâlnirea, țipătul, lupta. Lăcomie!... Doamne, rătuiește-ne și ne miluiește. NOCTURNĂ III Degerând, se clătina felinarul la ușa casei. Ca o lumânare mițoasă, polițistul fumega... Iar peste-acoperișul de tablă cerul lumina Peste zăpadă, peste o neagră și strâmbă vergea. În omăt tânjea un cal fără stăpân. În stepă, ca rupt din rărunchi, șuiera un tren. Despre Dumnezeu, despre moarte scârțâiau galoșii. A muzică arctică adia gerul tern. NOCTURNĂ| IV Vagabondul vânt parizian clătină, după geam, o stea. Speriat, hornul urlă și
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
dar în uzul actual diferențele se atenuează: "Bucureștiul a devenit un oraș al copilăriei odată cu instalarea nămeților" (EZ 5.01.2008); "locuitorii orașului (...) au făcut cărări printre nămeți" (ibid.); "nămeții din țara vecină" (Ziua, 5.01.2008). În ceea ce privește sinonimele zăpadă - omăt - nea, constatăm că primul - standard, neutru - este și cel mai folosit, în toate contextele posibile. Omăt - marcat în dicționare ca popular - apare totuși ca o soluție la care ziariștii recurg destul de des pentru a evita repetiția: "tonele de omăt înghețat
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
nămeților" (EZ 5.01.2008); "locuitorii orașului (...) au făcut cărări printre nămeți" (ibid.); "nămeții din țara vecină" (Ziua, 5.01.2008). În ceea ce privește sinonimele zăpadă - omăt - nea, constatăm că primul - standard, neutru - este și cel mai folosit, în toate contextele posibile. Omăt - marcat în dicționare ca popular - apare totuși ca o soluție la care ziariștii recurg destul de des pentru a evita repetiția: "tonele de omăt înghețat" (Antena3 - 8.01.2007); "stratul de omăt are aproape un metru" (antena 1.ro, 28.11
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
zăpadă - omăt - nea, constatăm că primul - standard, neutru - este și cel mai folosit, în toate contextele posibile. Omăt - marcat în dicționare ca popular - apare totuși ca o soluție la care ziariștii recurg destul de des pentru a evita repetiția: "tonele de omăt înghețat" (Antena3 - 8.01.2007); "stratul de omăt are aproape un metru" (antena 1.ro, 28.11.2007), "mulți șoferi au rămas blocați în omăt" (România liberă, 8.01.2008). Nea, în schimb, este extrem de rar: conotația sa învechit-poetică, accentuată
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
este și cel mai folosit, în toate contextele posibile. Omăt - marcat în dicționare ca popular - apare totuși ca o soluție la care ziariștii recurg destul de des pentru a evita repetiția: "tonele de omăt înghețat" (Antena3 - 8.01.2007); "stratul de omăt are aproape un metru" (antena 1.ro, 28.11.2007), "mulți șoferi au rămas blocați în omăt" (România liberă, 8.01.2008). Nea, în schimb, este extrem de rar: conotația sa învechit-poetică, accentuată de folosirea ornantă în felicitări și în compuneri
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
ca o soluție la care ziariștii recurg destul de des pentru a evita repetiția: "tonele de omăt înghețat" (Antena3 - 8.01.2007); "stratul de omăt are aproape un metru" (antena 1.ro, 28.11.2007), "mulți șoferi au rămas blocați în omăt" (România liberă, 8.01.2008). Nea, în schimb, este extrem de rar: conotația sa învechit-poetică, accentuată de folosirea ornantă în felicitări și în compuneri școlare pare să excludă termenul din uzul jurnalistic. În orice caz, textele transmit mai ales imaginea terifiantă
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
întipărite pe neaua nu de mult trainic așezată. O crustă de zăpadă care îngemăna sus două lespezi alăturate. Garajul întunecos din curte... uneltele... cutiile de ulei - unde am urinat discutând împreună. Grafia clară pe piatra netă în decorul încărcat de omăt. * Mulți băieți înghesuindu-se duminica la poarta unei școli de munte (fete). Vorbeau peste gard cu mâinile agitându-se cu o mare iuțeală. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali ca "li se bat turcii la gură". Păzite de
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
în 1992-1998, după Dumitru Micu) conducea în anii '80 redacția de istorie literară, cu colecții serioase, ca "Universitas", "Confluențe", "Momente și sinteze", "Introducere în opera lui...", "Documente literare", "Memorialistică", iar din acest sector făceau parte redactori specializați: Tiberiu Avramescu, Gabriela Omăt, Iordan Datcu, Rodica Rotaru, Maria Simionescu. Din tot acest colectiv, mai activează la Editura FNSA doar Tiberiu Avramescu și Daciana Vlădoiu, iar Gabriela Omăt este implicată în munca de coordonare științifică a Dicționarului General al Literaturii Române, ajuns la volumul
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
opera lui...", "Documente literare", "Memorialistică", iar din acest sector făceau parte redactori specializați: Tiberiu Avramescu, Gabriela Omăt, Iordan Datcu, Rodica Rotaru, Maria Simionescu. Din tot acest colectiv, mai activează la Editura FNSA doar Tiberiu Avramescu și Daciana Vlădoiu, iar Gabriela Omăt este implicată în munca de coordonare științifică a Dicționarului General al Literaturii Române, ajuns la volumul V, literele P-R. Modelul Editurii Minerva, ca misiune și structură redacțională, este demn de urmat, dar cu ce specialiști? În aceste condiții, Editura
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
aproape trei decenii de către Eugen Simion în două volume din seria de Scrieri (II-III, București, Ed. Minerva, 1970) și într-un singur volum, augmentat printr-o Addenda cu texte memorialistice/ eseistice/ polemice rămase până la data respectivă în periodice, de către Gabriela Omăt (București, Ed. Minerva, 1998). * Deși a scris o carte despre posteritatea critică a lui Titu Maiorescu, recunoscându-i o întâietate nu numai cronologică, E. Lovinescu se desparte de mentorul Junimii în câteva, decisive, privințe. Teoria formelor fără fond o combate
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
Aș vrea să fiu iar copil,/ Cenușa anilor să n-o știu,/ să zburd printre tufe de trandafir,/ Argint viu" (Caligrafie). Peisajul montan cu care e familiartizat e unul pur și melodios: Pe vîrf de munte/ Cad fulgii tîrzii/ Peste omătul anului; Secundele curg calm,/ îmi aud inima cîntînd" (Paralelă). O tihnă vegetală îl împrejmuie pe fiul devotat al locului, cuprins de o "tandrețe discretă", cînd i se năzare că mireasma gutuilor luminează iar manuscrisul i se limpezește precum vinul cramelor
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
legate de oameni dă dovadă de cât lirism, de cât umor, de câtă duioșie, subtilitate și finețe poetică e capabil sufletul poporan în fantaziile și visurile sale." Oprindu-se la câteva nume populare de păsări, precum albinărel, dumbrăvancă, prigoare, pasărea omătului, aușel, presură, florinte, petroșel, poetul scrie că asemenea nume "vădesc puterea de caracterizare și plasticitate fără seamăn a graiului românesc". în 1907, o serie de condeie celebre au făcut aprecieri care se rețin despre opera celui decedat. Nicolae Iorga a
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
nu se uita. Venea seara acasă, se spăla de funingine, se primenea, mânca cine știe ce și se așeza pe prispa casei...Nu scotea o vorbă. Privea undeva, departe. Parcă nici nu era pe pământ...Azi așa, mâine așa, până o venit omătul. Atunci ședea în casă. Iși rezema coatele de pervazul ferestrei și privirea îi fugea într-un loc nedeslușit...De la o vreme, nenea Jănel o început să slăbească. Slăbea pe zi ce trecea...In primăvară, când o început să se rupă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Atunci ședea în casă. Iși rezema coatele de pervazul ferestrei și privirea îi fugea într-un loc nedeslușit...De la o vreme, nenea Jănel o început să slăbească. Slăbea pe zi ce trecea...In primăvară, când o început să se rupă omătul, covălia lui nenea Jănel nu mai scotea fum pe hogeag, iar el o început să gogească și să se topească ca o lumânare... „Ce ai, Jănele, mamă?” îl întreba mereu, cu glas îndurerat, mătușa Rarița. „Nu știu, mamă, da’ parcă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
târg. Pâcule, dacă dă Dumnezeu vreme bună și pe noi ne ține sănătoși, în vreo zece drumuri am mântuit de cărat grâul - a apreciat situația moș Dumitru. Gândește-te, Dumitre, că acușica începe să vremuiască și va trebui să așteptăm omătul, că altfel nu prea poți ieși la șleau. Până a începe să vremuiască avem destul timp ca să terminăm cu grâul, Pâcule. Dacă tu spui așa, așa să fie. N-am să mă încontrez acum cu tine pentru un lucru de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că se termină de cărat grâul? a întors vorba Aizic. Eu cred că în două drumuri îi gata - a apreciat moș Dumitru. Ii bine, pentru că pe urmă încep ploile și zloata. Atunci vă mai hodiniți și voi până a da omătul, să începeți a căra porumbul - a încheiat vorba evreul. Numai că atunci, jupâne, ar cam trebui să mai pui câțiva bănuți peste ce ne plătești acum. Pe vreme de iarnă îi altcum și pentru dobitoace și pentru noi - a spus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îi altcum și pentru dobitoace și pentru noi - a spus Pâcu, făcându-i discret cu ochiul lui moș Dumitru... Iarna a început așa într-o doară. Azi un fulg, mâine altul, până într-o zi, când a pornit să arunce omătul cu lopata. Ningea răzbit. Totul era un covor alb. Ici-colo se mai zărea prin perdeaua deasă a ninsorii câte un copac...Săniile cărăușilor țineau aproape una de alta dintr-un instinct de siguranță. Glasurile cărăușilor sunau moi... nefirești parcă. Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un copac...Săniile cărăușilor țineau aproape una de alta dintr-un instinct de siguranță. Glasurile cărăușilor sunau moi... nefirești parcă. Dumitre, de mult nu am avut așa o iarnă bogată. Dumnezeu și-o fi pus în gând să verse tot omătul din cer peste noi - a vorbit Pâcu, mai mult strigând. Mulțămește-i lui Dumnezeu că nu o trimis și un vânt de să te îndoaie. Atunci să vezi!...Intri în troiene cu tot cu boi și te scoate tocmai la primăvară - i-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu mare poftă. Dealul Lutăriei l-au urcat după sfatul lui Hliboceanu. Prima sanie, cu patru boi, ca să rupă omătul. Celelalte au mers ușor pe pârtia tăiată... Hlibocene, îți umblă mintea bine de tot. Până la urmă, ne dădea și nouă prin cap, dar tu ne-ai luat-o înainte - l-a lăudat Pâcu. Am fost mai iute de gură, moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lângă șoproane... Când totul a fost pus la locul lui - animale și sănii - cărăușii au intrat în crâșmă, trăgând parcă după ei tot prăpădul de afară. Bine v-am găsit, Măriuță și Costache - a dat binețe moș Dumitru, ștergându-și omătul de pe mustață. Bine ați venit, gospodarilor! Așezați-vă la masă, că acușica îi gata și mâncarea. Costache, pune repede niște vin la fiert - în ceaunul cel mare - că oamenii îs înfrigurați după atâta mers prin frig și prin troiene - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
obraz de femeie.Nimeni nu îndrăznea încă să tulbure liniștea. Nimeni, afară de Pâcu: Măi oameni buni! Treziți vă! Ia te uită la ei. Parcă așteaptă să plece la cătănie. Imi țiuie urechile de atâta liniște. O dat Dumnezeu oleacă de omăt și gata, nu mai ai cu cine sta de vorbă. Parcă sunteți babele în țintirim. Măcar pe acelea le apucă bocitul și-i tot un drac...Dar spun totuși ceva. Da’ voi?... S-o umflat ovăzul în tine, Pâcule? Mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
doi ani, în iarna ceea grea, am fost tocmiți să cântăm la o cumătrie în satul de pste pădure. Doar eu eram mai bătrân printre ceilalți muzicanți. Cobzarul - un copchil. Oleacă mai copți erau cel de la țambal și celălalt viorist. Omătul ajungea până la genunchi și era un ger de îți îngheța răsuflarea...Am pornit așa, către seară. Drumul era greu, nu șagă. Mergeam fără nici un spor. Când am intrat în pădure, era deja în amurg și cât am înotat noi prin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]